Preşedintele Klaus Iohannis a participat joi la Bruxelles la reuniunea extraordinară a Consiliului European, context în care a pledat pentru flexibilitate pentru ca Uniunea Europeană să rămână o putere economică globală și competitivă, pregătită pentru viitor, și în care a arătat că migraţia este o provocare ce reclamă un răspuns european comun, subliniind că deşi România nu este parte a niciunei rute de migraţie şi nici sursă de mişcări secundare, doreşte să contribuie cu experienţa recunoscută în securizarea frontierei externe şi combaterea migraţiei ilegale, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Întruniți teoretic pentru un summit de două zile consacrat în principal migrației, liderii europeni au adoptat concluziile reuniunii după șase ore de dezbateri, un fapt rar, după ce debutul propriu-zis al summitului a fost întârziat de vizita simbolică a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la Bruxelles, la aproape un an de la declanșarea invaziei ruse, acesta adresându-se plenului Parlamentului European și summitului Consiliului European.
Reuniunea extraordinară a Consiliului European a început joi cu o discuţie a liderilor privind situaţia din Ucraina, cu participarea preşedintelui Volodimir Zelenski, şi s-a încheiat vineri la primele ore ale dimineţii. Pe agenda Consiliului European s-au mai aflat creşterea competitivităţii economiei europene, pornind de la Comunicarea Comisiei Europene privind Planul Industrial Green Deal, precum şi identificarea unor căi concrete de acţiune pentru gestionarea în comun a migraţiei la nivel european.
Klaus Iohannis: Avem nevoie de reguli flexibile pentru a rămâne o putere economică globală. SUA rămân principalul partener al UE
În ceea ce privește competitivitatea economică, “preşedintele României a subliniat nevoia de reguli flexibile şi proceduri pentru implementarea rapidă a PNRR şi REPowerEU, instrumente care vor asigura modernizarea şi competitivitatea durabilă a economiei. De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a susţinut necesitatea de proceduri simplificate pentru acordarea ajutoarelor de stat în mod ţintit pentru sectoarele strategice, cu menţinerea coeziunii şi a condiţiilor de concurenţă echitabilă în cadrul Pieţei Interne”, arată Palatul Cotroceni.
Totodată, în ceea ce priveşte politica comercială, preşedintele Iohannis a evidenţiat că Statele Unite ale Americii rămân principalul partener al Uniunii Europene, împărtăşind valori şi interese strategice şi a subliniat necesitatea identificării, prin dialog, a unor soluţii constructive pentru îndeplinirea obiectivelor comune.
Liderii europeni au decis că UE își va consolida suveranitatea economică, industrială și tehnologică, cerând norme mai simple pentru ajutoarele de stat și mobilizarea integrală a fondurilor UE, se arată în declarația finală a summitului.
De altfel, șeful statului român propusese în ajunul summitului de la Bruxelles o flexibilizare a ajutoarelor de stat, a fondurilor UE și a PNRR-urilor pentru ca Europa să își mențină competitivitatea economică. “Dacă vrem să atragem investiții relevante, investiții de înaltă tehnologie, este clar că trebuie să folosim, într-o oarecare măsură, și ajutorul de stat pentru a face locația economică România interesantă și importantă“, a argumentat el, pledând și pentru flexibilizarea utilizării fondurilor europene.
Klaus Iohannis: Migrația, o provocare ce reclamă un răspuns european comun. România, deschisă să lucreze cu Comisia Europeană la un proiect pilot
În ceea ce privește migrația, preşedintele Klaus Iohannis a arătat că migraţia este o provocare care reclamă un răspuns european comun, iar ca stat de la frontiera externă a Uniunii Europene, România s-a implicat activ în identificarea de soluţii constructive şi eficiente pentru combaterea migraţiei ilegale”.
Potrivit Administrației Prezidențiale, şeful statului a subliniat necesitatea definirii unor măsuri cât mai concrete, operaţionale care să răspundă provocărilor în materie de migraţie ilegală şi că propunerile prezentate de Comisia Europeană au reprezentat un sprijin important.
“Preşedintele Klaus Iohannis a reiterat deschiderea României de a se implica în implementarea măsurilor agreate, arătând că, deşi ţara noastră nu este parte a niciunei rute de migraţie şi nici sursă de mişcări secundare, doreşte să contribuie cu experienţa recunoscută în securizarea frontierei externe şi combaterea migraţiei ilegale“, menţionează sursa citată.
“Pentru a disemina bunele practici recunoscute în materie de protecţie a frontierei şi combatere a migraţiei ilegale şi ca o contribuţie la definirea unor proceduri mai rapide şi mai eficiente, preşedintele Klaus Iohannis a exprimat deschiderea de a lucra cu Comisia Europeană la un proiect pilot”, a adăugat Administraţia Prezidenţială.
Liderii celor 27 de state membre au cerut Comisiei Europene să finanțeze măsurile statelor membre care contribuie în mod direct la controlul frontierelor externe ale UE, printre acestea regăsindu-se și proiectele-pilot de gestionare a frontierelor pe care le-a anunțat și președintele Klaus Iohannis.
România va colabora cu Comisia Europeană pe un proiect pilot prin care vor fi efectuate verificări asupra unor proceduri mai rapide și mai eficiente pentru a gestiona problema migrației la frontierele externe ale UE, anunțase joi Klaus Iohannis, cerând totodată ca tema migrației să nu fie legată de extinderea spațiului Schengen și subliniind că România va continua discuțiile pentru a obține aderarea la zona de liberă circulație.
