ONU
Klaus Iohannis reprezintă România pentru a șaptea oară la Adunarea Generală ONU de la New York: Șeful statului se va adresa liderilor lumii de la tribuna ONU și va fi invitat de onoare al World Leaders Forum organizat de Universitatea Columbia
Published
1 year agoon
Președintele Klaus Iohannis, va conduce, în perioada 18-22 septembrie 2023, delegația României la segmentul la nivel înalt al celei de-a 78-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), care se va desfășura la New York, Statele Unite ale Americii, informează Administrația Prezidențială într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro. Reprezentând România pentru a șaptea oară la lucrările celui mai mare for politic la nivel global, șeful statului va susține un discurs în plenul Adunării Generale și va fi invitat de onoare la evenimentul World Leaders Forum organizat de Universitatea Columbia din New York cu tema perspectivei României privind impactul asupra securității la Marea Neagră generat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. De asemenea, președintele va participa și la dineul oficial oferit de președintele SUA Joe Biden.
Tema centrală a actualei sesiuni a Adunării Generale este „Reconstruirea încrederii și relansarea solidarității globale: accelerarea acțiunii privind Agenda 2030 și Obiectivele sale de Dezvoltare Durabilă în scopul păcii, prosperității, progresului și sustenabilității pentru toți”.
În cadrul intervenției naționale pe care o va susține în plenul Adunării Generale a ONU, șeful statului va prezenta evaluările țării noastre cu privire la temele de actualitate la nivel global, va sublinia prioritățile de politică externă și contribuția României la obiectivele de pe agenda multilaterală a ONU.
Programul vizitei va mai include, printre altele, participarea la Summitul privind Obiectivele de Dezvoltare Durabilă, prilej cu care președintele Klaus Iohannis va susține intervenția națională în cadrul Dialogului Liderilor cu tema „Unitate și solidaritate: întărirea sistemului multilateral pentru sprijin consolidat, cooperare, follow-up şi revizuire”.
De asemenea, Iohannis va fi invitat de onoare la dezbaterea organizată de prestigioasa Universitate Columbia din New York, în cadrul evenimentului World Leaders Forum, cu tema ,,Perspectiva României asupra războiului împotriva Ucrainei și impactul acestuia asupra securității la Marea Neagră”.
În marja participării la segmentul la nivel al Adunării Generale a ONU, președintele Klaus Iohannis va avea și o serie de întrevederi bilaterale și va participa la evenimentele formale consacrate, incluse în programul fiecărui segment de nivel înalt al Adunării Generale a ONU.
Cu prilejul intervențiilor în cadrul reuniunilor multilaterale și cu prilejul interacțiunilor cu omologii din statele membre ONU, șeful statului va reitera sprijinul ferm al țării noastre pentru multilateralismul eficient, respectarea dreptului internațional și ordinea internațională bazată pe reguli, în care ONU are rolul central. Președintele Klaus Iohannis va prezenta, de asemenea, analiza României privind cumulul de crize multifațetate cu care se confruntă comunitatea internațională la nivel global, cu efecte negative asupra implementării Agendei 2030, precum și modalitățile de gestionare a acestora în mod eficient – prin acțiune coordonată și solidară, în special pe paliere precum securitatea alimentară, combaterea dezinformării și gestionarea schimbărilor climatice. Președintele României va menționa, de asemenea, importanța Summitului Viitorului, din septembrie 2024, a cărui miză fundamentală este consolidarea multilateralismului, astfel încât ONU să poată gestiona adecvat provocările viitorului.
În cadrul intervențiilor sale, președintele Klaus Iohannis va prezenta, totodată, și contribuția de substanță a României la promovarea valorilor democrației, drepturilor omului și statului de drept și rolul activ jucat de țara noastră în activitățile ONU, pe cele trei paliere principale: pace și securitate, dezvoltare durabilă și drepturile omului.
Puteți citi, pe larg, despre participările lui Klaus Iohannis la ONU aici (2015), aici (2017), aici (2018) aici (2019), aici (2021) și aici (2022).
Șeful statului a mai participat la lucrările Adunării Generale ONU în alte șase rânduri, până în prezent, în 2015, 2017, 2018 și 2019, 2021 și 2022.
La prima sa participare, în 2015, Klaus Iohannis s-a deplasat și la Washington, unde a fost primit la Casa Albă de vicepreședintele SUA de atunci, Joe Biden, în prima sa întrevedere oficială cu actualul președinte al Statelor Unite.
Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.
You may like
SUA impun sancțiuni petroliere Iranului: Reducem sursele de venit ale Iranului pentru ”activitățile sale malefice”
Zelenski, vizită la Berlin. Olaf Scholz anunță un ajutor militar de 1.4 miliarde de euro pentru Ucraina
România nu acceptă “lecții de istorie” de la Rusia privind R. Moldova: Avem încredere în maturitatea și discernământul cetățenilor R. Moldova
De Ziua Spaniei, premierul Marcel Ciolacu își exprimă speranța ca acordul bilateral privind dubla cetățenie să fie semnat cât mai curând
Organizația japoneză Nihon Hidankyo, distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace în 2024 pentru eforturile în direcția dezarmării nucleare
Italia va găzdui anul viitor următoarea conferință pentru reconstrucția Ucrainei
INTERNAȚIONAL
Secretarul general al ONU cere încetarea „violențelor șocante” în Fâșia Gaza și Liban: „Este timpul să reducem la tăcere armele”
Published
6 days agoon
October 6, 2024By
REDACTIASecretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut sâmbătă încetarea „violenţelor şocante” şi a „vărsării de sânge” în Fâşia Gaza şi Liban, cu două zile înainte de împlinirea unui an de la lansarea pe 7 octombrie 2023 a atacului fără precedent al mişcării islamiste palestiniene Hamas asupra teritoriului israelian, care a condus la declanşarea războiului din Gaza, relatează duminică AFP, potrivit Agerpres.
„Această zi este o ocazie pentru comunitatea internaţională de a condamna încă o dată cu voce tare actele abominabile ale Hamas, inclusiv luarea de ostatici”, a declarat Guterres într-un comunicat publicat sâmbătă.
Secretarul general al ONU a făcut apel la „eliberarea imediată şi necondiţionată” a ostaticilor, cerând în acelaşi timp Hamas „să permită Comitetului Internaţional al Crucii Roşii să viziteze aceşti ostatici”.
Din cele 251 de persoane răpite în timpul atacului din 7 octombrie, 97 sunt încă ostatici în Gaza, dintre care 64 se presupune că sunt în viaţă şi 33 morţi.
Atacul Hamas asupra teritoriului israelian s-a soldat cu 1.205 de morţi, majoritatea civili, potrivit unui bilanţ AFP realizat pe baza cifrelor oficiale israeliene, inclusiv ostatici care au murit sau au fost ucişi în captivitate în Fâşia Gaza.
Ca represalii, Israelul a lansat o operaţiune militară în care au fost ucise până în prezent cel puţin 41.825 de persoane în Gaza, majoritatea civili, potrivit guvernului din Gaza condus de Hamas.
„Din 7 octombrie, a fost declanşat un val de violenţe şocante şi vărsare de sânge. Este timpul să eliberăm ostaticii. Este timpul să reducem la tăcere armele. Este timpul să oprim suferinţa care a cuprins regiunea”, a spus Guterres.
De asemenea, șeful ONU și-a exprimat totodată îngrijorarea cu privire la extinderea conflictului în Liban împotriva mişcării Hezbollah, susţinută de Iran.
„Războiul care a urmat atacurilor teribile de acum un an încă distruge vieţi şi provoacă suferinţe umane profunde palestinienilor din Gaza şi acum, poporului libanez”, a mai spus el.
ONU
Secretarul de stat american califică drept ”total iresponsabile” amenințările lui Putin privind utilizarea armelor nucleare
Published
2 weeks agoon
September 27, 2024By
Teodora IonSecretarul de stat american Antony Blinken a calificat drept ”total iresposabile” amenințările lui Vladimir Putin de a recurge la arma nucleară în cazul unei ”lansări masive” de atacuri aeriene împotriva Rusiei, anunță France Presse și Reuters, potrivit Agerpres.
Oficialul american a semnalat că Putin și-a ales prost momentul pentru a transmite astfel de avertismente Occidentului, în contextul în care liderii lumii s-au reunit la New York pentru a participa la Adunarea Generală a ONU.
”Este total iresponsabil”, a afirmat Blinken într-un interviu acordat joi postului de televiziune american MSNBC.
”Cred că mulţi pe plan internaţional, inclusiv China, s-au exprimat clar în trecut despre această problemă atunci când el (Putin) a agitat sabia nucleară în trecut”, a evocat şeful Departamentului de Stat.
”A face acest lucru acum, când lumea s-au reunit la New York, inclusiv pentru a vorbi despre necesitatea unei mai mari dezarmări şi neproliferări, va fi foarte prost perceput în întreaga lume”, a adăugat Antony Blinken în marja Adunării Generale a ONU.
În remarcile cheie de miercuri seară, președintele rus a declarat că guvernul său ia în considerare schimbarea regulilor și a precondițiilor în jurul cărora Rusia își va folosi arsenalul nuclear, informează BBC.
Ucraina este un stat care nu deține arme nucleare și care primește sprijin militar din partea SUA și a altor țări cu arme nucleare.
Comentariile sale vin în contextul în care Kievul solicită aprobarea de a utiliza rachete occidentale cu rază lungă de acțiune împotriva siturilor militare din Rusia.
Răspunzând remarcilor lui Putin, șeful de cabinet al lui Zelenski, Andriy Yermak, a declarat că Rusia ”nu mai are nimic altceva decât șantajul nuclear pentru a intimida lumea”.
China, aliat al Rusiei, a făcut, de asemenea, apel la calm, relatând că președintele Xi Jinping l-a avertizat pe Putin împotriva utilizării armelor nucleare.
Dar miercuri, după o reuniune cu Consiliul său de Securitate, Putin a anunțat propunerea de extindere radicală.
O nouă doctrină nucleară ar ”stabili în mod clar condițiile pentru ca Rusia să treacă la utilizarea armelor nucleare”, a avertizat el – și a spus că astfel de scenarii includ atacuri cu rachete convenționale împotriva Moscovei.
El a spus că Rusia ar lua în considerare o astfel de ”posibilitate” de a utiliza arme nucleare dacă ar detecta începutul unei lansări masive de rachete, avioane și drone pe teritoriul său, care ar prezenta o ”amenințare critică” la adresa suveranității țării.
De la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, statele care dețin arme nucleare s-au angajat într-o politică de descurajare, care se bazează pe ideea că, dacă statele beligerante ar lansa atacuri nucleare majore, ar duce la o distrugere reciprocă asigurată.
Există însă și arme nucleare tactice, care sunt focoase mai mici, concepute pentru a distruge ținte fără a produce precipitații radioactive pe scară largă.
În iunie, Putin a adresat un avertisment țărilor europene care sprijină Ucraina, afirmând că Rusia are ”mult mai multe (arme nucleare tactice) decât există pe continentul european, chiar dacă Statele Unite le aduc pe ale lor”.
ONU
Alina Gorghiu: Trebuie să accelerăm eforturile de implementare a Agendei ONU privind Femeile, Pacea și Securitatea. Abordarea României are câteva elemente unice care funcționează
Published
2 weeks agoon
September 26, 2024By
Teodora IonÎn ritmul actual, vom atinge paritatea de gen în 40 de ani, în toate domeniile, nu doar sectorul de securitate, unde reprezentarea femeilor este și mai scăzută, a arătat ministrul Justiției, Alina Gorghiu.
Potrivit unui comunicat al ministerului, aceasta a participat la Reuniunea Ministerială privind Femeile, Pacea și Securitatea (FPS), în marja celei de-a 79-a Adunare Generală a ONU.
”Trebuie să accelerăm eforturile de implementare a Agendei ONU privind Femeile, Pacea și Securitatea. Abordarea României are câteva elemente unice care funcționează. Ministerul nostru al Apărării conduce acest efort național. Avem un ofițer ca punct focal național. Manuela Mihai este aici cu mine. Am nominalizat consilieri de gen în toate instituțiile din sectorul de securitate. Există un grup de lucru național pentru monitorizarea implementării acestuia”, a subliniat aceasta.
Ea a amintit că România a adoptat în august a doua Strategie Națională pentru Agenda FPS și Planul Național de Acțiune pentru următorii 4 ani.
”De la începutul războiului, peste 10 milioane de refugiați ucraineni au traversat România. Aceasta este populația unor țări precum Grecia sau Suedia. Este mai mult decât populația din Austria sau Norvegia. Marea majoritate sunt femei. Acesta este motivul pentru care în Planul nostru național de acțiune FPS prevenirea și combaterea violenței sexuale și protejarea femeilor din taberele de refugiați sunt priorități de top. Ca ministră a Justiției, în România, gestionez un domeniu în care femeile fac legea. Suntem o majoritate sănătoasă. Văd în fiecare zi lucrurile grozave pe care femeile le pot face în justiție. În septembrie, am fost la Vilnius, unde toți miniștrii europeni ai Justiției au discutat despre crimele oribile comise împotriva femeilor și copiilor, nu uitați despre violul folosit ca armă de război. Nu-mi pot imagina cum am putea face asta fără femei la masă. Trebuie să ajungem la pace. Acțiunea rapidă trimite cel mai puternic mesaj. De aceea, am susținut cea mai rapidă modalitate de a înființa un Tribunal pentru Crima de agresiune împotriva Ucrainei. Trebuie să aducem liderii ruși în fața justiției”, a punctat ministrul Justiției.
Evenimentul a fost organizat în contextul copreședinției României, alături de S.U.A., Confederația Elvețiană și Africa de Sud. Reprezentanții din state membre ale Rețelei Globale a Punctelor Focale Naționale au insistat asupra adaptării eforturilor naționale privind implementarea agendei FPS la realitățile geopolitice actuale.
Reprezentanții din S.U.A., Confederația Elvețiană, Japonia, Africa de Sud și Norvegia au accentuat rolul femeilor în domenii noi precum cybersecuritatea. “Este necesar să investim în noua generație de forțe pentru menținerea păcii” a declarat reprezentanta Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.
Iar reprezentanta Uniunii Europene a afirmat că “Agenda Femeile, Pacea și Securitatea rămâne o prioritate de top a politicii externe a Uniunii Europene.”
De asemenea, egalitatea între bărbați și femei a fost o tema abordată și de președintele României, Klaus Iohannis, în cadrul intervenției domniei sale din sesiunea plenară a Adunării Generale ONU.
România deține, în 2024, alături de S.U.A., Confederația Elvețiană și Africa de Sud, copreședinția Rețelei Globale a Punctelor Focale Naționale privind implementarea Agendei ONU “Femeile, Pacea și Securitatea”. Anul viitor se împlinesc 25 de ani de la adoptarea Rezoluției ONU 1325 privind femeile, pacea și securitatea.
Concrete & Design Solutions
INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”
SUA impun sancțiuni petroliere Iranului: Reducem sursele de venit ale Iranului pentru ”activitățile sale malefice”
Zelenski, vizită la Berlin. Olaf Scholz anunță un ajutor militar de 1.4 miliarde de euro pentru Ucraina
Comisia Europeană solicită platformei chinezești Temu să furnizeze informații cu privire la comercianții care vând produse ilegale pe platformă
România nu acceptă “lecții de istorie” de la Rusia privind R. Moldova: Avem încredere în maturitatea și discernământul cetățenilor R. Moldova
Eurodeputatul Dan Motreanu solicită Comisiei Europene prelungirea termenului de absorbție din PNRR dincolo de anul 2026: România este la doar 30%
Ministrul german de externe, critici la adresa lui Putin: Refuză să accepte o pace justă pentru Ucraina și trimite în fiecare zi un nou semnal în favoarea războiului și a distrugerii
De Ziua Spaniei, premierul Marcel Ciolacu își exprimă speranța ca acordul bilateral privind dubla cetățenie să fie semnat cât mai curând
Regulamentul privind reziliența cibernetică: Consiliul UE adoptă o nouă lege privind cerințele de securitate pentru produsele digitale
Președintele Comisiei pentru relații externe a Senatului SUA cere șefilor Facebook și Google să combată ”dezinformarea și informațiile false” înainte de referendumul privind aderarea R. Moldova la UE
ARMO: Comerțul electronic din România ocupă locul 3 în Europa Centrală și de Est, cu perspective solide de creștere
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Organizația japoneză Nihon Hidankyo, distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace în 2024 pentru eforturile în direcția dezarmării nucleare
De la pupitrul democrației europene, vicepreședintele PE Victor Negrescu îi îndeamnă pe cetățenii R. Moldova să voteze la referendumul privind aderarea la UE pentru a acorda parcursului caracter ireversibil
Siegfried Mureșan cere ca UE să fie dotată cu un buget ambițios în domeniul securității și apărării pentru a răspunde priorităților cetățenilor: Vor siguranță în Europa și doresc prosperitate
Marcel Ciolacu i-a subliniat omologului moldovean că securitatea și dezvoltarea R. Moldova depind de integrarea europeană: România trebuie să fie podul către UE
Ambasadorul Germaniei: O Românie “de încredere, pro-occidentală și pro-atlantică” este “moștenirea lui Klaus Iohannis”. Rezultatele alegerilor nu vor schimba cursul de acțiune al României
INTERVIEW | Ambassador Peer Gebauer on German Unity Day: We will remain a pillar of stability in Europe. Energy and defense, major pillars of growth in German-Romanian cooperation
INTERVIU | Ambasadorul Peer Gebauer, de Ziua Unității Germane: Vom rămâne un pilon de stabilitate în Europa. Energia și apărarea, pilonii majori de creștere a cooperării româno-germane
Noul secretar general NATO: Interesele și reputația Chinei vor fi afectate de faptul că alimentează “cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial”
Noul secretar general NATO îl avertizează pe Putin că Alianța “nu va ceda” în susținerea Ucrainei și diminuează temerile legate de Trump
Forumul de Securitate de la Varșovia. Ministrul Energiei, intervenție francă: Piața energiei ar trebui să fie o piață unică. Nu trebuie să fii un geniu ca să vezi unde se termină prețurile mici și unde încep cele mari
Trending
- EDITORIALE5 days ago
Iulian Chifu: Durerile de cap ale lumii de mâine – pregătirea pentru cele mai negative scenarii
- EDITORIALE1 week ago
Iulian Chifu: Primul război de secol 21 în Europa – Ucraina și lecțiile învățate
- ROMÂNIA1 week ago
Ambasadorul Germaniei: O Românie “de încredere, pro-occidentală și pro-atlantică” este “moștenirea lui Klaus Iohannis”. Rezultatele alegerilor nu vor schimba cursul de acțiune al României
- INTERVIURI1 week ago
INTERVIU | Ambasadorul Peer Gebauer, de Ziua Unității Germane: Vom rămâne un pilon de stabilitate în Europa. Energia și apărarea, pilonii majori de creștere a cooperării româno-germane
- ROMÂNIA1 week ago
Nicolae Ciucă și-a depus candidatura pentru Cotroceni, cu mesajul că va fi un “președinte responsabil și echilibrat”: România are nevoie de o viziune liberală și de dreapta