Planul Comisiei Europene de a flexibiliza viitorul buget al UE ar putea face mai dificilă verificarea modului în care sunt cheltuiți banii publici și ar putea crește riscul utilizării necorespunzătoare a fondurilor, a avertizat președintele Curții de Conturi Europene, Tony Murphy, într-un interviu pentru Politico.
„Ne este mai greu să urmărim banii. Îi spui statului membru: iată o sumă mare de bani și asigură-te că totul este în regulă. Este un fel de autocontrol”, a declarat Murphy.
Avertismentul vine înaintea discuțiilor liderilor europeni de la Bruxelles privind bugetul pe termen lung al UE pentru perioada de după 2027. Dincolo de disputa asupra valorii acestuia, negocierile vizează și schimbarea modului în care fondurile sunt distribuite și controlate.
Comisia propune reunirea a aproximativ jumătate din viitorul buget – aproape o mie de miliarde de euro pe parcursul a șapte ani – într-un fond comun, din care statele membre să poată finanța obiective precum migrația, agricultura și dezvoltarea regională.
Scopul este ca bugetul să poată răspunde mai rapid unor crize greu de anticipat, după o perioadă marcată de pandemie, războaie și perturbări legate de schimbările climatice. Potrivit lui Murphy, libertatea mai mare a guvernelor de a redirecționa cheltuielile ar face însă mai dificilă urmărirea fondurilor.
„Va exista o anumită flexibilitate, dar cu ce preț?”, a întrebat președintele Curții de Conturi Europene.
În sistemul propus, supravegherea ar depinde într-o măsură mai mare de controalele existente în fiecare stat membru. Murphy a avertizat că diferențele dintre atribuțiile și metodele auditorilor naționali ar putea împiedica inclusiv calcularea unei estimări comparabile a cheltuielilor afectate de erori.
Cel mai recent raport al Curții de Conturi Europene indică faptul că, anul trecut, erorile au afectat tranzacții estimate la aproximativ cinci miliarde de euro. Aceste erori nu trebuie confundate automat cu frauda, dar arată că fondurile nu au fost întotdeauna cheltuite cu respectarea regulilor aplicabile.
„An după an, am constatat că activitatea acestor autorități de audit nu este pe deplin fiabilă”, a declarat Wolfgang Stolz, șeful de cabinet al lui Murphy, care a participat la interviu.
Una dintre schimbările propuse de Comisie este includerea Politicii Agricole Comune, care a avut tradițional o componentă bugetară distinctă, în cadrul mai amplu al planurilor de parteneriat naționale și regionale.
Murphy a precizat că nu susține un model de finanțare în detrimentul altuia. El a argumentat însă că, pe măsură ce fondurile europene se combină cu bugetele naționale, devine mai dificil pentru instituțiile UE să verifice unde ajung efectiv banii. În opinia sa, finanțarea agricolă este mai ușor de auditat atunci când rămâne distinctă de alte categorii de cheltuieli.
Președintele Curții a invocat și experiența fondului european de redresare creat după pandemie, al cărui model a inspirat noile planuri naționale. Deși acesta a permis statelor să orienteze mai ușor finanțarea către nevoile identificate, Murphy consideră că transparența cheltuielilor s-a redus.
„Nu este foarte transparent. Adică, unde ajung, de fapt, banii UE? Asta contează”, a subliniat el.
În evaluarea sa, reunirea într-un singur fond a unor politici cu obiective, calendare și mecanisme de finanțare diferite poate reduce predictibilitatea și poate complica verificările.
Comisia Europeană și-a apărat propunerea, afirmând că principiile esențiale ale actualului sistem de control vor fi păstrate și că autoritățile naționale funcționează corespunzător. Executivul european a precizat, într-un răspuns pentru Politico, că își va menține dreptul de a solicita statelor membre modificarea planurilor sau introducerea unor mecanisme de corecție, dacă acestea sunt necesare.
