Zona Mării Negre este vitală pentru securitatea întregului spaţiu euroatlantic, regiunea în care se poartă războiul, iar Republica Moldova este partenerul NATO cel mai afectat de acest conflict, a declarat, marţi, preşedintele Iohannis, la finalul summitului Formatului București 9 (B9) de la Riga.
“Pentru noi, în România, este foarte important ca postura de descurajare a NATO să fie foarte puternică şi, de asemenea, capacitatea de apărare să fie totală. Românii vor să fie apăraţi şi românii sunt apăraţi de NATO. A doua chestiune pe care am atins-o eu, dar şi ceilalţi vorbitori, sprijinul pentru Ucraina. Am reiterat că România sprijină Ucraina, este alături de Ucraina împreună cu ceilalţi aliaţi din NATO atât timp cât va fi nevoie”, a spus șeful statului, într-o conferință de presă.
În ceea ce priveşte Republica Moldova, președintele a arătat că acest stat este afectat de numărul mare de refugiaţi şi atacurile hibride.
“Am subliniat foarte clar că trebuie să ajutăm Moldova pentru că este un partener pe care îl dorim de partea noastră“, a precizat Klaus Iohannis.
El a evocat, totodată, importanţa regiunii Mării Negre.
“Acest război se poartă în zona Mării Negre, în nicio altă parte din lume. Aici este războiul. De aceea este extrem de important să înţeleagă toată lumea: Marea Neagră, zona Mării Negre este vitală pentru securitatea întregului spaţiu euroatlantic”, a punctat preşedintele.
Summitul din capitala Letoniei a fost prezidat de către inițiatorii Formatului B, și anume președintele, Klaus Iohannis și preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, şi de gazda reuniunii, preşedintele Letoniei, Edgars Rinkevics. La reuniune a fost prezent și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și au participat, în premieră, Finlanda şi Suedia, cei mai noi aliați din cadrul NATO. Au absentat liderii Slovaciei și Ungariei, întărind speculațiile privind o eventuală excludere a Budapestei din acest format după ce premierul Viktor Orban s-a arătat dornic să modifice statutul Ungariei în NATO pentru a nu participa la sprijinul pentru Ucraina.
La finalul summitului, președintele Klaus Iohannis a explicat că Bratislava și Budapesta au fost reprezentate la nivel de ambasadori, că nu a fost discutată nicio excludere din format și că declarația comună a fost adoptată la nivelul co-președinților, întrucât un stat membru nu a fost de acord cu aceste concluzii.
Summitul aliaților de pe flancul estic al NATO s-a încheiat marți, la Riga, cu o declarație comună adoptată de co-președinții Formatului “București 9” care reconfirmă că Rusia este şi va rămâne cea mai semnificativă şi directă ameninţare la adresa securităţii NATO. În documentul adoptat sub formă de poziție a aliaților de pe flancul estic pentru summitul NATO de la Washington din luna iulie, liderii B9 afirmă că aliaţii vor lucra la o strategie “pentru a contesta, constrânge şi contracara Rusia”, inclusiv prin limitarea capacităţii Moscovei de a-şi reconstitui armata.
