Partidul Social Democrat și PES activists România organizează vineri la București un eveniment prin care marchează 130 de ani de la crearea primului partid social democrat în România.

”Vineri, 31 martie, se sărbătoresc 130 de ani de la crearea primului partid social democrat în România.  Partidul Social Democrat și PES activists România organizează cu acest prilej un eveniment inedit prin care va fi evocată contribuția substanțială a social democraților români la dobândirea drepturilor sociale, promovarea justiției sociale și a egalității de șanse între femei și bărbați, precum și rolul hotărâtor pe care personalități istorice ale stângii l-au avut la înfăptuirea Marii Uniri, cât și ulterior, prin eforturile realizate în vederea renașterii democrației românești după Revoluția din 1989, respectiv pentru aderarea României la NATO și Uniunea Europeană”, precizează Partidul Social Democrat într-un mesaj publicat pe Facebook.

La evenimentul care va avea loc la Teatrul de Operetă şi Musical ”Ion Dacian” din Bucureşti, începând cu ora 14.00,  vor participa președintele formațiunii politice, Marcel Ciolacu, dar și vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Frans Timmermans, responsabil pentru implementarea Pactului Verde European. 

Este timpul să ne adaptăm vremurilor și să luăm măsuri, poate chiar cu ocazia unei viitoare revizuiri a Constituției, astfel încât să garantăm cu adevărat egalitatea de gen, dar și o reprezentare corectă a femeilor în societate și politică, a fost apelul lansat de președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu, în cadrul discursului rostit cu prilejul evenimentului desfășurat de Curtea Constituțională a României pentru a marca centenarul Constituției României Întregite.

”Sunt deosebit de onorat să particip astăzi, alături de dumneavoastră și de înalții oaspeți, la aniversarea unui secol de la adoptarea Constituției din 1923. Acesta este un moment de referință nu numai pentru istoria constituțională a României, dar și pentru modul în care înaintașii noștri, deputați și senatori ai Parlamentului României Mari, au reușit să adopte o Constituție a tuturor românilor. Vorbim despre o Constituție pe baza căreia s-au realizat atât unificarea legislativă, cât și cea administrativă, economică sau culturală a țării. Deși Constituția adoptată în urmă cu o sută de ani păstra structura normativă a celei din 1866, ea a fost pe bună dreptate socotită ca o Constituție nouă, care corespundea realităților politice și sociale existente după încheierea Primului Război Mondial”, a evidențiat  Ciolacu.

Din punctul său de vedere, România ”avea nevoie de un astfel de așezământ constituțional, eminamente democratic”.

”Acest text a reușit pe de o parte să păstreze principiile constituționalismului și ale democrației parlamentare, garantând efectiv drepturi și libertăți vitale pentru toți cetățenii, indiferent cărui grup etnic aparțineau, dar pe de altă parte a permis statului să intervină cu eficiență în viața socială și să-și asume răspunderi concrete pentru înfăptuirea intereselor generale ale țării”, a explicat președintele Camerei Deputaților.

În viziunea sa, ”unul dintre cele mai puternice principii nou introduse în Constituția din 1923 a fost cel al <<domniei legii>> ca fundament al statului”.

”Tot atunci s-a instituit și contenciosul administrativ și s-a asigurat independența judecătorilor. Dar dați-mi voie, ca om de stânga, să subliniez unul dintre articolele istorice care au schimbat pentru totdeauna percepția și rolul femeilor în societate. Și aici mă refer la faptul că în Constituția din 1923 a fost prevăzut pentru prima dată că drepturile civile ale femeilor se stabilesc pe baza deplinei egalități între cele două sexe. A fost o reușită remarcabilă a organizațiilor civice feministe din acele vremuri, care au continuat presiunea publică până când au reușit ca în Constituția din 1938 să își câștige și dreptul la vot”, a completat Marcel Ciolacu.

El a lansat și un apel la unitate, urmând exemplul clasei politice de acum 100 de ani.

”Constituția din 1923 a avut caracterul unui proiect de țară, acesta nefiind afectat de dezbaterile politice specifice dintre putere și opoziție. Chiar dacă la acel moment au fost voci care au considerat că acel proiect era <<nul și neavenit>>, atunci când au ajuns la putere au respectat întocmai Constituția și au acționat prin instrumente ale democrației constituționale pentru a fi aplicată întocmai. Iar acesta cred că este cel mai bun exemplu pentru noi toți cei de astăzi că atunci când partidele aleg calea unității în jurul intereselor naționale fundamentale au mai multe șanse în realizarea unor proiecte majore de țară”, a evidențiat președintele Camerei Deputaților.

În încheiere, acesta a dat asigurări că ”atât eu, cât și colegii mei vom respecta întotdeauna drepturile fundamentele ale cetățenilor care sunt garantate prin Constituție”.

României îi revine responsabilitatea de a menține unitatea de susținere pentru Republica Moldova cu tot ceea ce este necesar pe drumul său european, pentru a se desprinde definitiv din influența nefastă a Rusiei și a consemna pe deplin lichidarea consecințelor Pactului Ribbentrop-Molotov, a afirmat luni premierul Nicolae Ciucă, cu ocazia împlinirii a 105 de ani la Unirea Basarabiei cu România, într-un mesaj în care a denunțat, din nou, “înțelegerea rușinoasă între cei doi criminali ai secolului trecut, Hitler și Stalin”.

“Istoria ne învață că agresiunea militară, dominația ilegitimă și discriminarea națiunilor nu pot dăinui. Ne-o dovedesc aspirațiile dintotdeauna ale popoarelor, inclusiv ale poporului român, de a trăi liber, demn, unit și democratic. Iar acestea  își găsesc cea mai concretă expresie în Marea Unire din 1918, începută la 27 martie cu revenirea Basarabiei la patria mamă, România. Ruptă din principatul Moldovei de peste 100 de ani, în 1812, de către Imperiul Țarist, Basarabia a arătat cât de puternic au putut dăinui spiritul românesc și o majoritate românească, în ciuda rusificării forțate. Atunci, în condițiile vitrege ale Primului Război Mondial, când România lupta împotriva a trei mari imperii, s-a văzut foarte clar dorința românilor basarabeni de a trăi liberi și de a se uni cu Țara”, a transmis Ciucă, într-un mesaj remis de Guvern.

Acesta a amintit că revoluțiile din februarie și octombrie 1917 au creat spațiul pentru ca identitatea românească a Basarabiei să se reafirme și ca românii basarabeni să-și creeze propriile structuri reprezentative și de conducere, între care Sfatul Țării, care a condus Basarabia legitim și legal, după transferul real al puterii din partea guvernatorilor ruși, din noiembrie 1917.

Potrivit premierului, pașii spre Unire s-au făcut într-o manifestare deplină a principiului autodeterminării popoarelor, cu larga susținere publică a tuturor cetățenilor, în acțiuni recunoscute internațional care au culminat prin Unirea Basarabiei cu România, votată în ședința Sfatului Țării la care a participat premierul de atunci al României, Alexandru Marghiloman.

În mesajul său, premierul Ciucă i-a omagiat și pe Ion Inculeț, Onisifor Ghibu, Vasile Stroescu, Pantelimon Halippa, Constantin Stere, “numele fruntașilor români care au determinat unirea și care au arătat că nici un Imperiu nu poate dăinui”.

“Basarabia a revenit, atunci, la România, după 106 ani”, a spus șeful Guvernului.

După ce anul trecut, la împlinirea a 77 de ani de la capitularea Germaniei naziste, Ciucă a denunțat pactul dintre Germania nazistă și URSS care a pregătit declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial, acum premierul a denunțat faptul că “Basarabia a fost din nou răpită în 1940 printr-un act ilegal ilegal și samavolnic, ascuns într-un protocol secret al Pactului Ribbentrop-Molotov”.

“Dar și în acest caz am văzut că politica de mare putere, marile târguri pe seama statelor mai mici și ale popoarelor europene sau sferele de influență ale fostelor imperii nu pot dăinui. Iar Uniunea Sovietică s-a desființat la finalul lui 1991, deși Rusia slăbește greu strânsoarea teritoriilor vremelnic ocupate și scapă și mai greu de vechile metehne ale utilizării forței. O dovedește, astăzi, prin războiul de agresiune pe scară largă împotriva Ucrainei”, a afirmat premierul.

În același mesaj, Ciucă a adus un omagiu celor care au realizat Unirea Basarabiei cu România și au deschis calea Marii Uniri la câteva zile de la promulgarea la Chișinău a legii ce consfințește adevărul istoric al limbii române ca limbă de stat în Republica Moldova, cel de-al doilea stat românesc.

De asemenea, Ciucă a salutat și “generația actuală de politicieni și oameni de cultură care reușesc să reașeze la Chișinău bazele democrației, europenizării și ale identității românești, asumând drumul comun în Uniunea Europeană”.

“Astăzi ne revine nouă responsabilitatea de a menține unitatea de eforturi pentru a susține Republica Moldova cu tot ceea ce este necesar pe drumul său european, pentru a se desprinde definitiv din influența nefastă a Rusiei și a consemna pe deplin lichidarea consecințelor Pactului Ribbentrop-Molotov, înțelegerea rușinoasă între cei doi criminali ai secolului trecut, Hitler și Stalin“, a conchis premierul.