Corespondență din Ankara
Liderii celor 32 de state membre ale NATO și ai celor partenere au dat startul marți seară celui de-al 36-lea summit aliat, găzduit în Complexul Prezidențial din Ankara al liderului turc Recep Tayyip Erdogan, însă momentul a fost umbrit de afirmațiile președintelui american Donald Trump, care a avertizat că va continua să retragă trupe americane din Europa.
Cu un președinte turc amfitrion și care a preluat de la secretarul general Mark Rutte rolul de “îmblânzitor” al lui Donald Trump, summitul NATO a debutat cu o cină a liderilor și este așteptat să se încheie cu o declarație comună care să marcheze o reechilibrare între Europa și Statele Unite în interiorul Alianței.
Liderii NATO doresc să obțină mai multe clarificări din partea lui Trump cu privire la eventualele sale planuri de reducere a efectivelor militare din Europa. Întrebat într-o conferință de presă cu Erdogan dacă va anunța astfel de măsuri în cadrul summitului, Trump a răspuns: „Vom vedea”.
Aliații europeni s-au adunat în capitala Turciei în speranța că președintele SUA va sosi într-o dispoziție bună, iar în săptămânile premergătoare evenimentului își promovaseră angajamentele privind creșterea cheltuielilor pentru apărare și planurile de achiziționare a armamentului american.
În conferința de presă în care a prefațat agenda summitului, secretarul general al NATO Mark Rutte a subliniat progresele înregistrate de aliații europeni și de Canada în ceea ce privește alocarea a 5% din PIB pentru apărare până în 2035 și a subliniat că se așteaptă ca națiunile aliate să „să prezinte planuri clare, concrete și credibile pentru atingerea acestui obiectiv de 5%”.
„La doar un an de la demararea unui proiect de 10 ani, observăm că aliații europeni și Canada investesc deja aproximativ 4% din PIB-ul lor în apărare și securitate”, a declarat el, subliniind că aliații NATO transformă fondurile suplimentare în capacități.
Rutte a anunțat marți, la Forumul Industriei de Apărare al NATO, desfășurat înaintea summitului Alianței de la Ankara, lansarea mai multor programe multinaționale de achiziții menite să consolideze capacitățile de transport strategic, realimentare în aer, avertizare timpurie și supraveghere ale NATO. Proiectele de reînnoire a flotei multinaționale a NATO includ contracte cu compania europeană Airbus pentru aeronave A330 MRTT și A400M, dar și zece avioane de supraveghere și avertizare timpurie produse compania suedeză Saab pentru programul “GlobalEye”, care să înlocuiască flota îmbătrânită de avioane de supraveghere AWACS produse compania americană Boeing. În schimb, un alt program major privește consolidarea capabilităților de informații, supraveghere și recunoaștere (ISR) prin care NATO va achiziționa până la cinci drone MQ-4C Triton produse de firma americană Northrop Grumman.
Trump a spulberat aceste speranțe, reiterându-și dorința ca SUA să preia controlul asupra Groenlandei și criticând aspru Europa pentru politicile sale energetice și de imigrație, printre alte critici.
„Am fost foarte dezamăgit de NATO și, sincer să fiu, dacă summitul nu ar fi avut loc în Turcia, unde prietenul meu se întâmplă să fie un lider foarte puternic, o personalitate foarte puternică, e posibil să nu fi participat”, a mai declarat Trump.
El a declarat în prezența lui Erdogan că disputa privind Groenlanda, care a riscat să eșueze Alianța, „mi-a afectat relația cu NATO” și a susținut că Danemarca „nu ajută Groenlanda”.
„Danemarca nu cheltuiește bani pentru a ajuta cu adevărat Groenlanda, dar aceasta este o zonă importantă pentru Statele Unite și este înconjurată de nave chinezești și rusești, iar asta nu se va întâmpla. Nu se va întâmpla nimic cu navele. Groenlanda a fost cea care, în opinia mea – și continuă să fie – ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca. Iar când ei nu au fost de acord cu asta, și cu toți banii pe care îi cheltuim pentru a-i ajuta în fața Rusiei, noi nu trebuie să cheltuim niciun ban”, a spus el.
Liderul de la Casa Albă a sugerat apoi că trupele americane ar putea fi retrase din bazele din toată Europa „pentru că, după cum probabil ați observat, Europa este un loc foarte diferit față de cum era acum 20 de ani”.
De altfel, Statele Unite au anunțat la ministeriala apărării de luna trecută, menită să pregătească summitul, o revizuire a prezenței militare în Europa în următoarele șase luni, propunând ca Alianța “să dispună de puterea europeană necesară de a pune în aplicare Articolul 5”.
Fotografia oficială realizată la cina care a deschis summitul NATO de la Ankara surprinde și dinamica simbolică și actuală a Alianței. Președintele american Donald Trump a fost așezat lângă gazda reuniunii, președintele turc Recep Tayyip Erdoğan, și în apropierea cancelarului german Friedrich Merz, în timp ce președintele francez Emmanuel Macron, premierul italian Giorgia Meloni și premierul spaniol Pedro Sánchez sunt poziționați la distanță. Liderul de la Casa Albă are relații tensionate cu liderul spaniol, pe fondul refuzului Spaniei de a crește bugetul militar și a sprijini operațiunile SUA în Iran, iar parteneriatul dintre Trump și Meloni a cunoscut o dispută diplomatică în văzul rețelelor de socializare care a culminat cu anularea unei vizite la Washington a ministrului de externe italian.
Premierii Canadei și Marii Britanii, Mark Carney și Keir Starmer, ambii în relații reci cu Trump, se află în partea stângă a imaginii.
Președintele României, Nicușor Dan, este plasat pe rândul din spate, în dreptul liderilor Turciei și Statelor Unite, iar președintele Poloniei un rând mai sus.
Imaginea reflectă simbolic un NATO aflat într-o nouă etapă – un „NATO 3.0” –, marcată de reechilibrarea responsabilităților dintre Europa și Statele Unite.
Summitul de la Ankara este dedicat consolidării posturii de apărare și descurajare a NATO, pe fondul deteriorării mediului de securitate. Alianța urmărește creșterea investițiilor în apărare, extinderea capacităților industriei de apărare și continuarea sprijinului acordat Ucrainei, obiectivul fiind consolidarea capacității NATO de a descuraja orice agresiune și de a apăra întreg teritoriul aliat.
Una dintre principalele decizii așteptate vizează angajamentul statelor membre de a majora până în 2035 cheltuielile pentru apărare la echivalentul a 5% din PIB, din care 3,5% pentru cheltuieli militare propriu-zise și 1,5% pentru investiții conexe, precum infrastructura cu utilizare duală și alte proiecte de reziliență. De asemenea, summitul va pune accent pe accelerarea producției industriei de apărare și pe consolidarea bazei industriale a Alianței, în paralel cu menținerea sprijinului politic, militar, financiar și practic pentru Ucraina.