Cetățenii Statelor Unite ale Americii s-au prezentat marți la urne pentru un nou scrutin istoric pentru viitorul țării și al relațiilor internaționale, pe fondul unei polarizări interne intensificate și a unei arene geopolitice globale marcate de războiul Rusiei în Ucraina, de conflictul în Orientul Mijlociu și de resurgența autocrațiilor pe axa China – Rusia – Iran – Coreea de Nord, pentru a-și alege cel de-al 47-lea președinte din istoria țării. 

Peste 240 de milioane de cetățeni ai țării considerate superputerea planetară au fost chemați la urne pentru a alege între vicepreședinta democrată Kamala Harris și fostul președinte republican Donald Trump și pentru a decide dacă Statele Unite vor avea prima femeie președinte din istorie sau primul fost președinte care revine la Casa Albă după ce a pierdut alegerile precedente. În ajunul unui scrutin care a fost prezentat ca o luptă existențială pentru viitorul țării, după cum relatează The Guardian, 85,6 de milioane de americani au votat anticipat, potrivit Laboratorului electoral al Universității din Florida, în timp ce Associated Press a remarcat că acest nivel al votului anticipat se află sub cel record din 2020, când în cursa pentru Casa Albă, marcată de pandemia de COVID-19, s-au aflat Joe Biden, pe atunci fost vicepreședinte, și Donald Trump, președinte în funcție la acea vreme. În aceeași zi cu scrutinul prezidențial american, au loc și alegeri pentru cele 435 de mandate în Camera Reprezentanților și pentru o treime din Senatul SUA.

Cel de-al 47-lea președinte din istorie a fost decis la capătul unei bătălii între vicepreședinta democrată Kamala Harris, urmașa președintelui Joe Biden, și fostul președinte republican Donald Trump, cel înfrânt de Biden la alegerile din 2020 după un prim mandat în care administrația Trump s-a aflat în multiple relații tensionate cu aliații europeni, îndeosebi în ceea ce privește creșterea cheltuielilor militare în cadrul NATO, dependența de energia din Rusia, politica comercială față de China și un război al tarifelor comerciale între Statele Unite și Uniunea Europeană. În același timp, victoria lui Trump îl plasează senatorul de Ohio J.D. Vance, coleg de cursă pe tichetul electoral republican, în postura de viitor vicepreședinte al SUA, în detrimentul lui Tim Walz, guvernator al statului Minnesota și coleg de cursă al Kamalei Harris.

Scrutinul din SUA a pus capăt unei noi perioade de convulsii politice în SUA. Democratul octogenar Joe Biden s-a retras din cursă la presiunea liderilor Partidului Democrat, după o primă dezbatere deficitară cu Donald Trump, fapt care a calificat-o aproape automat pe Harris pentru candidatura la funcția supremă în ierarhia politică americană. De cealaltă parte, Donald Trump a trecut de la momentul condamnării penale, o premieră pentru un fost președinte, la imaginea de lider politic care a supraviețuit unei tentative de asasinare. 

Cele mai importante estimări, dar și rezultatele voturilor din această crucială zi pentru democrația americană și pentru viitorul relațiilor internaționale, în general, și al celor transatlantice, în particular, le puteți găsi pe CaleaEuropeana.ro.

***LIVE TEXT***

UPDATE

“Pacea prin forță”, expresia-cheie din felicitările liderilor europeni, în frunte cu Macron, Zelenski și Rutte, pentru victoria lui Donald Trump: “Cea mai mare revenire din istoria politică a SUA”

Donald Trump revendică victoria și promite să vindece America: Am fost ales al 47-lea președinte. Va fi “epoca de aur” a Statelor Unite ale Americii

UPDATE ora 20:14 Associated Press: Kamala Harris – 224 de electori; Donald Trump – 292 de electori;

UPDATE ora 12:00 – Al doilea fost președinte care câștigă al treilea mandat după o înfrângere precedentă. Primul condamnat penal care câștigă Casa Albă și cea mai în vârstă persoană aleasă în această funcție

Donald Trump a fost ales cel de-al 47-lea președinte al Statelor Unite într-o resuscitare politică uimitoare, care a provocat o undă de șoc în America și în întreaga lume. Trump devine primul condamnat penal care câștigă Casa Albă. La 78 de ani, el este, de asemenea, cea mai în vârstă persoană aleasă vreodată pentru această funcție, devansându-l pe Joe Biden.

Este pentru a două oară în istoria SUA când un fost președinte câștigă două mandate neconsecutive, după democratul Grover Cleveland, care a câștigat alegerile din 1884 și 1892, dar le-a pierdut pe cele din 1888. Totodată, este pentru a patra oară în istoria Statelor Unite când un candidat a fost nevoit să candideze de trei ori pentru a obține două mandate, precedenții fiind republicanul Richard Nixon (înfrânt de J.F. Kennedy în 1960 și victorios în 1968 și 1972) și unul dintre părinții fondatori ai SUA, Thomas Jefferson (înfrânt de John Adams în 1796 și victorios în 1800 și 1804). 

Pentru moment, Donald Trump are 277 de mari electori, faţă de 224 în dreptul Kamalei Harris, în condiţiile în care numărul de electori pentru a câştiga cursa pentru preşedinţia SUA este de 270. Spre deosebire de mandatul obținut în 2016, Trump a câștigat acum și votul popular, cu aproape 72 de milioane de voturi.

UPDATE ora 09:35 Associated Press: Kamala Harris – 214 de electori; Donald Trump – 267 de electori;

UPDATE ora 09:30

Fostul președinte Donald Trump a câștigat miercuri în Pennsylvania, învingând-o pe democrata Kamala Harris în acest stat crucial. Ambii candidați au desfășurat o campanie viguroasă în acest stat, pe care l-au vizitat mai des decât oricare altul. Trump a câștigat cele 19 voturi electorale ale Pennsylvaniei la patru ani după ce democratul Joe Biden a câștigat acest stat.

Din 1948, niciun democrat nu a câștigat Casa Albă fără să câștige și Pennsylvania.

UPDATE ora 08:50 Kamala Harris și-a anulat discursul de la finalul zilei electorale

Candidata democrată la Casa Albă, Kamala Harris, şi-a anulat marţi discursul pe care trebuia să-l susţină la sfârşitul zilei electorale, urmând să se adreseze susţinătorilor săi mai târziu în cursul zilei de miercuri, în condiţiile în care proiecţiile arată că ea se află în dezavantaj clar faţă de contracandidatul său republican, Donald Trump, şi aşteaptă ca numărătoarea voturilor să continue, informează EFE, AFP şi dpa, potrivit Agerpres.

La Universitatea Howard, din nord-vestul Washingtonului, unde candidata democrată şi-a stabilit sediul de campanie, un reprezentant al echipei sale a ieşit să dea declaraţii în locul Kamalei Harris.

“Mai sunt voturi de numărat. Mai sunt state care nu au fost încă decise. Vom continua să luptăm toată noaptea pentru a ne asigura că fiecare vot este numărat, că fiecare voce a fost auzită. Deci nu vor fi veşti de la vicepreşedintă în seara asta, ci abia mâine” (miercuri – n.r.), a declarat copreşedintele campaniei democrate, Cedric Richmond.

UPDATE ora 08:14 New York Times îi atribuie 95% șanse de câștig lui Donald Trump

Candidatul republican Donald Trump are șanse de aproximativ 95% să câștige alegerile prezidențiale, scrie New York Times. Cursa rămâne însă strânsă, în condițiile în  care în statele-cheie se numără încă voturile.

UPDATE ora 08:03 Donald Trump a câștigat statul Georgia, sporindu-și avansul către victorie

Fostul președinte Donald Trump a câștigat miercuri statul Georgia, readucând cele 16 voturi electorale ale acestuia în coloana republicană. Joe Biden a câștigat la limită Georgia în 2020, dar republicanii au câștigat toate celelalte voturi prezidențiale din Georgia începând din 1996. Trump a încercat să anuleze pierderea din 2020 în Georgia, declanșând o luptă politică și juridică care a dus la punerea sa sub acuzare în acest stat. Deși statul are doi senatori democrați, victoria lui Trump dovedește că Georgia are încă o tendință republicană.

UPDATE ora 08:00 Associated Press: Kamala Harris – 210 de electori; Donald Trump – 247 de electori;

UPDATE ora 07:40 Republicanii obțin majoritatea în Senatul SUA

Republicanii au câștigat oficial suficiente locuri în Senat pentru a recupera majoritatea de la democrați, scrie Fox News. Senatorii republicani au fost realeși în statele în care au candidat, sigure din punct de vedere al stabilității opțiunii electoratului, iar cel din West Virginia era aproape sigur acontat, fostul reprezentant democrat, în funcție, anunțând înaintea alegerilor că se va retrage din politică. Cu locul câștigat în West Virginia, republicanii au ajuns la cota 50, suficientă deja pentru a le asigura majoritatea în forul legislativ. În Camera Reprezentanților, republicanii au 178 de locuri. Democrații au 150.

UPDATE ora 06:30 Associated Press: Kamala Harris – 187 de electori; Donald Trump – 230 de electori;

UPDATE ora 06:15. Primele state în care câștigă Trump și Harris

Nu au existat surprize în primele state unde s-a încheiat votul şi pentru care televiziunile americane au făcut predicţii în alegerile din SUA, vicepreşedinta Kamala Harris câştigând statele tradiţional democrate, iar Donald Trump, pe cele republicane, relatează DPA, potrivit Agerpres.

După ce secţiile de votare s-au închis în primele state din est şi centru, reţelele americane de televiziune CNN, NBC şi CBS au anunţat victorii pentru fostul preşedinte Donald Trump în Virginia de Vest, Indiana şi Kentucky, în timp ce Kamala Harris a fost dată câştigătoare în Vermont.

Ulterior, Kamala Harris a câştigat în New York, Illinois şi Rhode Island în cursa prezidenţială americană, în timp ce Donald Trump a obţinut victorii în Mississippi şi Louisiana, potrivit proiecţiilor de marţi ale media americane, relatează AFP.

Cu 28 de electori la New York, 19 la Illinois şi patru în Rhode Island, vicepreşedinta democrată a adunat până acum 81 de electori.

Fostul preşedinte republican, cu şase noi electori în Mississippi şi opt în Louisiana, a ajuns la 168, potrivit proiecţiilor media americane.

Totodată, Donald Trump a câştigat marţi în statele Ohio, Kansas, Montana şi Utah, în timp ce rivala sa Kamala Harris este dată victorioasă în Colorado. 

Statul Ohio, unde republicanul a câştigat şi în 2016 şi 2020, îi aduce lui Donald Trump încă 17 mari electori.

UPDATE ora 00:00

LIVE: US presidential election 2024 results https://t.co/UdlvTABE0C

— Reuters (@Reuters) November 5, 2024

UPDATE ora 22:15

Secțiile de vot din SUA se vor închide treptat pe parcursul nopții în Europa. Statele cu cei mai mulți electori – California (54 de electori, ora 06:00), Texas (40 de electori, ora 04:00 și Florida (30 de electori, ora 03:00) – se vor închide spre dimineață.

Urnele din statele indecise vor închide procesul de vot după cum urmează: Arizona (11 electori, ora 04:00), Georgia (16 electori, ora 02:00), Michigan (15 electori, ora 03:00), Nevada (6 electori, ora 05:00), Carolina de Nord (16 electori, ora 02:30), Pennsylvania (19 electori, ora 03:00) și Wisconsin (10 electori, ora 04:00).

UPDATE 21:45

Trump și soția sa, Melania, au votat în Florida, unde el a declarat că se simte “foarte încrezător”. Întrebat dacă le va cere susținătorilor săi să nu se implice în acte de violență, Trump a spus: “Nu trebuie să le spun că nu va exista violență”, adăugând că susținătorii săi “nu sunt oameni violenți”.

Coechipierul lui Trump pentru funcția de vicepreședinte, JD Vance, a votat în Cincinnati, Ohio, unde a declarat reporterilor că atitudinea sa “este că cel mai bun mod de a vindeca ruptura din țară este să încercăm să guvernăm țara cât de bine putem”.

Harris, care a votat prin corespondență înainte de ziua alegerilor, a declarat că prima sa sarcină dacă va fi aleasă la Casa Albă va fi “reducerea costului vieții pentru oameni”.

UPDATE 21:30

Înainte de deschiderea urnelor în această dimineață, peste 80 de milioane de americani votaseră deja și votaseră anticipat, cu puțin sub 45 de milioane votând anticipat personal și aproximativ 38 de milioane votând anticipat prin corespondență.

Trump și Harris sunt la egalitate cu câte trei voturi în Dixville Notch, micul oraș din New Hampshire care, în mod tradițional, dă startul votului în ziua alegerilor.

Majoritatea europenilor o vor pe Kamala Harris la Casa Albă, însă Europa este divizată între Vest și Est în privința lui Trump, cu 36% dintre est-europeni susținându-l pe republican

Dacă rezultatele alegerilor pentru cea mai importantă funcție politică de pe planetă, cea de președinte al SUA, ar fi decise de cetățenii europeni, Kamala Harris l-ar învinge pe Donald Trump în cursa pentru Casa Albă. Concluzia reiese dintr-un sondaj realizat în luna octombrie de Novus și Gallup International și preluat de Deutsche Welle, măsurătoarea sociologică indicând că rezultatul de la scrutinul din 5 noiembrie ar fi limpede în favoarea vicepreședintei americane.

Potrivit sondajului, în Europa de Vest, 69% ar vota pentru candidatul democrat Kamala Harris, iar în Europa de Est 41%. În același timp, candidatul republican Donald Trump ar primi sprijinul a doar 16% dintre alegători în Europa de Vest și 36% în Europa de Est.

Cel mai mare sprijin pentru Harris se înregistrează în Danemarca (85%), Finlanda (82%), Suedia (81%) și Norvegia (81%), în timp ce cel mai mare sprijin pentru Trump se înregistrează în Serbia (59%), Ungaria (49%), Bulgaria (49%) și Kazahstan (44%).

În Rusia, 43% ar vota pentru Trump și 12% pentru Harris.

Harris, urmașă a lui Biden. Dar dacă Biden a fost ultimul președinte transatlantic al SUA?

În vreme ce Kamala Harris este așteptată să continue o politică transatlantică similară cu cea a lui Joe Biden, un al doilea mandat al lui Donald Trump este văzut ca o continuare a abordării din perioada 2017-2021, când relația transatlantică a cunoscut tensiuni și momente de recul, dar într-un context mult mai complicat generat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, conflictul din Orientul Mijlociu și ascensiunea Chinei.

Aflat în această lună la Berlin, pentru ceea ce probabil reprezintă ultima sa vizită în Europa, președintele american în funcție Joe Biden a fost primit de liderii germani și de liderii parteneri prezenți acolo, respectiv președintele Franței și prim-ministrul Marii Britanii, din postura de probabil ultimul președinte al SUA cu vocație transatlantică.

Și în ceea ce o privește pe Kamala Harris lucrurile nu par certe, presa americană relatând că principalul său consilier pentru securitate națională, Phil Gordon, face parte dintr-o specie de cale de dispariție de înalți funcționari americani, aceea a “europeniștilor” din administrațiile americane, cu Statele Unite tot mai concentrate spre zona indo-pacifică.

Trump are o istorie zbuciumată cu aliații europeni

În primul mandat de președinte, Donald Trump s-a remarcat negativ în relațiile cu occidentalii, amenințând că SUA nu vor mai plăti pentru securitate și apărare în cadrul NATO, denunțând o politică delincventă a Germaniei prin dependența energetică de Rusia și criticând un ascendent comercial al UE în relația cu Statele Unite, inclusiv la nivel de reglementare.

Dacă Donald Trump continuă și în campania electorală din 2024 cu afirmații similare legate de aliații europeni, dublate de critici adresate și președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru că nu dorește să încheie un acord cu Rusia invadatoare, noul secretar general al NATO, Mark Rutte, le-a cerut aliaților NATO să “nu își mai facă griji cu privire la o președinție Trump”, deoarece republicanul înțelege pe deplin că lupta Ucrainei este și despre securitatea SUA.

Cu o zi înainte de alegerilor americane, Rutte a încercat să liniștească apele înainte ca SUA să decidă “Trump” sau “Harris”, atrăgând atenția că NATO trebuie să rămână unită, altfel o Rusie încurajată se va afla pe flancul estic al Alianței. În tot acest timp, toate rapoartele solicitate de țările și instituțiile UE și care poartă numele autorilor lor – Enrico Letta, Mario Draghi și Sauli Niinisto – atrag atenția că Europa să oprească declinul economic al continentului, să își îmbunătățească competitivitatea și să fie pregătită pentru situații de criză în materie de securitate și apărare în fața unei concurențe globale acerbe, în care SUA și China își dispută supremația.

Ce premiere ar putea aduce rezultatul votului?

Dacă Kamala Harris va câștiga alegerile prezidențiale, va deveni prima femeie președinte din istoria SUA, după ce în urmă cu patru ani a devenit prima femeie vicepreședintă din istoria de aproape 250 de ani de la dobândirea independenței. În același timp, dintre ultimii trei vicepreședinți în funcție care au candidat la președinția SUA, Harris ar fi a doua care câștigă cursa pentru Casa Albă, după George H.W. Bush în 1988, în vreme ce Al Gore a pierdut în anul 2000.

În cazul în care Trump va triumfa, va fi pentru a două oară în istoria SUA când un fost președinte câștigă două mandate neconsecutive, după democratul Grover Cleveland, care a câștigat alegerile din 1884 și 1892, dar le-a pierdut pe cele din 1888. Totodată, ar fi pentru a patra oară în istoria Statelor Unite când un candidat ar fi nevoit să candideze de trei ori pentru a obține două mandate, precedenții fiind republicanul Richard Nixon (înfrânt de J.F. Kennedy în 1960 și victorios în 1968 și 1972) și unul dintre părinții fondatori ai SUA, Thomas Jefferson (înfrânt de John Adams în 1796 și victorios în 1800 și 1804). 

Sistemul electoral: câștigă candidatul care obține sprijinul din partea a cel puțin 270 de electori

În 3 noiembrie, americanii vor vota pentru a își alege noul președinte, toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților și o parte dintre senatori. Spre deosebire de alegerile prezidențiale din alte țări, alegerile americane nu funcționează direct pe baza votului popular al cetățenilor.

Bătălia electorală se dă în așa numitele “state electorale oscilante” sau “state-pivot” (swing states), considerate a fi Arizona, Georgia, Michigan, Nevada, Carolina de Nord, Pennsylvania și Wisconsin și care înclină balanța prin voturile lor fie pentru democrați, fie pentru republicani. Dar cei peste 240 de milioane de alegători așteptați la vot nu votează direct pentru democrata Kamala Harris sau pentru republicanul Donald Trump, ei alegând de fapt cei 538 de mari electori care, reuniţi într-un colegiu electoral, vor stabili viitorul preşedinte al SUA într-un vot care se va desfăşura pe 17 decembrie. Pentru a fi ales președinte, Harris sau Trump au nevoie să își securizeze susţinerea a cel puţin 270 de electori – jumătate plus unul – din totalul celor 538 de electori din Colegiul Electoral.

Președintele Statelor Unite ale Americii este ales indirect. Spre deosebire de votul dat de cetățeni în alte sisteme democratice, în SUA delegaţii şi electorii din Colegiul Electoral iau locul votanţilor direcţi. Populația nu este distribuită în mod egal în statele americane iar scopul acestui sistem este ca statele mai puțin populate să nu fie ignorate în procesul electoral. Toate cele 50 de state federale americane au un număr prestabilit de “electori” în Colegiul Electoral – aproximativ proporţional cu populaţia statului.

În total, Colegiul este format din 538 de electori, din care 435 sunt distribuiţi în funcţie de populaţia statelor, iar 100 sunt distribuiţi câte doi pentru fiecare stat american. Alţi trei electori sunt desemnaţi pentru capitala Washington D.C. Pentru ca un candidat să câştige alegerile are nevoie de susţinerea a cel puţin 270 de electori – jumătate plus unul.

Distribuirea electorilor se face, aproape în toate statele, după principiul “câştigătorul ia totul”, astfel candidatul care obţine majoritatea votului popular într-un stat va obţine toţi electorii acelui stat.

Există întotdeauna riscul ca, la finalul zilei alegerilor, să nu fie clar câştigătorul. Unul dintre scenariile posibile poate fi a rezultatul să fie prea strâns pentru a fi decis fără numărarea tuturor voturilor. Un alt scenariu este ca alegerile să fie contestate în instanţă, ceea ce ar putea duce la un ordin judecătoresc de renumărare. O a treia posibilitate este ca ambii candidaţi să aibă câte 269 de electori în Colegiu, caz în care Camera Reprezentanţilor votează pentru a alege următorul preşedinte.

Alegerile prezidenţiale din anul 2000 au fost al patrulea scrutin din istoria Statelor Unite şi primul din ultimii 118 ani în care câştigătorul nu a obţinut cele mai multe voturi din partea populaţiei. Al Gore a obţinut 48,38% din sufragii, la nivel naţional, iar George W. Bush 47,87%. Rezultatul alegerilor a fost decis în Florida, unde rezultatul a fost atât de strâns încât voturile au trebuit renumărate. Disputa a ajuns în cele din urmă la Curtea Supremă, care, pe 12 decembrie 2000, a decis că Bush va fi preşedinte. Cinci dintre judecători au votat pentru oprirea renumărării sufragiilor şi declararea republicanului învingător, iar patru au votat împotrivă.

Alegerile prezidențiale anul 2016 au fost al cincilea astfel de scrutin, dar decis de Colegiul Electoral. Hillary Clinton a obținut 48,2% din voturi, iar Donald Trump 46,1%. Cu toate acestea, Trump a câștigat în Colegiul Electoral cu 304 la 227, după ce a obținut votul electorilor în majoritatea statelor americane.

La scrutinul prezidențial din 2020, Joe Biden l-a învins pe Donald Trump la o diferență de șapte milioane de voturi, ambii devenind deopotrivă cei mai votați candidați care câștigă alegerile, în cazul lui Biden, și care pierd, în cazul lui Trump. Biden a câștigat în Colegiul Electoral cu 306 la 232 de electori. Democratul a fost votat de 81,2 milioane de americani, un record absolut, în vreme ce Trump a primit 74,2 milioane de voturi, cu multe peste voturile record obținute de Barack Obama în 2008 și 2012 și de Hillary Clinton în 2016.

Evoluția scrutinului atrage de la sine tensiuni deoarece Donald Trump a contestat rezultatele alegerilor prezidențiale americane din 2020, când a pierdut în fața lui Biden, și există temeri că ar putea face același lucru din nou, mulți americani, dar și aliați și parteneri internaționali ai SUA, precum și oponenți globali, având vie amintirea violențele de la Capitoliul SUA din 6 ianuarie 2021, când susținătorii lui Trump au încercat, prin acte de violență, să răstoarne rezultatele din urmă cu patru ani.