Connect with us

INTERNAȚIONAL

Macedonia de Nord: Premierul Zoran Zaev cere alegeri anticipate după ce veto-ul Franței a împiedicat consensul țărilor UE pentru începerea negocierilor de aderare

Published

on

© European Union, 2019

Premierul nord-macedonean Zoran Zaev a cerut sâmbătă organizarea de alegeri anticipate, în urma refuzului țărilor Uniunii Europene de a începe negocierile de aderare a ţării sale la UE, care era una dintre priorităţile mandatului său, relatează AFP şi dpa, potrivit Agerpres.

“Iată ce propun: organizarea rapidă de alegeri prin care voi, cetăţenii, veţi decide calea pe care să mergem”, a declarat premierul într-un discurs televizat, după ce veto-ul Franței a împiedicat consensul țărilor membri ale Uniunii Europene pentru începerea negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania.

El a calificat eşecul liderilor UE de a conveni asupra lansării negocierilor de aderare cu ţara sa drept “o mare nedreptate” şi “o mare greşeală istorică”.

Aceleași poziții le-au adoptat și liderii în exercițiu ai Consiliului European și Comisiei Europene.

Aflați la ultimul lor Consiliu European, Donald Tusk și Jean-Claude Juncker, președinții Consiliului European și Comisiei Europene, au criticat lipsa unui consens între șefii de stat sau de guvern din Uniunea Europeană pentru a da undă verde începerii negocierilor de aderare cu Macedonia de Nord și cu Albania.

Potrivit concluziilor summitului, ”Consiliul European va reveni asupra acestui subiect înainte de summitul UE – Balcanii de Vest de la Zagreb, din mai 2020”.

În acest context, în ultima lor conferință de presă în calitate de lideri ai Consiliului European și Comisiei Europene, Tusk și Juncker au vorbit despre o ”gravă greșeală istorică”, precizând că ”cele două țări sunt pregătite, însă nu și unele state membre ale UE”.

Citiți și Macedonia de Nord și Albania, lăsate în așteptare de veto-ul Franței: Liderii UE au eșuat în privința unui acord pentru începerea negocierilor de aderare

Subiectul deschiderii capitolelor de negociere pentru aderare cu cele două țări a fost discutat în premieră de șefii de stat sau de guvern după ce, marți, miniștrii afacerilor europene reuniți la nivelul Consiliului Afaceri Generale au eșuat în a lua o decizie pe acest subiect, pentru a treia oară în ultimele șase luni, prelungind această incertitudine în urma veto-ului exercitat de Franța.

Potrivit unui diplomat citat de Politico Europe25 de țări au susținut deschiderea negocierilor cu ambele țări, Macedonia de Nord împreună cu Albania, două au fost în favoarea decuplării și începerii diferențiate a tratativelor, iar Franța a fost singura împotriva ambelor idei.

Blocarea unei astfel de decizii vine în contextul în care Macedonia de Nord a depus eforturi enorme pentru a primi undă verde, incluzând aici istoricul acord de la Prespa semnat de guvernele de la Skopje și Atena privind schimbarea denumirii acestei țări, o decizie care a favorizat deja începerea negocierilor de aderare a Macedoniei de Nord la NATO, proces așteptat să se încheie în primăvara anului 2020.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

BRAZILIA

Coronavirus: Twitter a sterș două postări ale președintelui brazilian Jair Bolsonaro care puneau la îndoială măsurile de izolare a populației

Published

on

Twitter a şters duminică două postări de pe contul oficial al preşedintelui brazilian Jair Bolsonaro, în care acesta a pus sub semnul întrebării măsurile de izolare decise în contextul combaterii epidemiei de COVID-19, motivând că acestea “au încălcat regulile” reţelei de socializare, informează luni AFP, potrivit Agerpres.

Şeful statului brazilian a publicat pe contul său trei videoclipuri în care apărea întâlnindu-se cu oameni pe străzile capitalei Brasilia, contrar instrucţiunilor transmise de propriul său guvern pentru a evita răspândirea COVID-19.

În aceste videoclipuri, preşedintele brazilian putea fi văzut discutând cu locuitori, comercianţi şi simpatizanţi pe străzile capitalei sau în exteriorul reşedinţei prezidenţiale.

Două dintre aceste trei videoclipuri au fost şterse, iar în locul lor Twitter a postat o notă prin care îşi explică decizia.

“Twitter a anunţat recent la nivel mondial că îşi consolidează regulile pentru a ţine cont de conţinutul care ar putea contraveni liniilor directoare de sănătate publică provenind din surse oficiale şi care ar putea creşte riscul transmiterii COVID-19”, a explicat Twitter într-un comunicat.

Jair Bolsonaro continuă să minimalizeze riscurile epidemiei COVID-19, pe care a descris-o ca fiind o “gripa uşoară” şi a criticat dur măsurile restrictive puse în aplicare în diferite state de autorităţile locale, în special de guvernanţii statelor Sao Paulo şi Rio de Janeiro, cele mai afectate de epidemie.

“Această izolare, dacă continuă astfel, cu numărul (persoanelor care vor ajunge) în şomaj nu peste mult timp, vom avea o problemă foarte gravă, care ne va lua ani întregi să o rezolvăm”, a declarat Bolsonaro într-una din postările video. “Brazilia nu se poate opri, dacă se opreşte, devenim Venezuela”, a adăugat şeful statului.

Brazilia înregistrează peste 4.200 de cazuri confirmate cu noul coronavirus și 136 de decese.

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, la 16 ani de la aderarea României la NATO: Atunci reprezentam cu mândrie România. Acum reprezint cea mai de succes Alianță din istorie

Published

on

© NATO

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a salutat duminică împlinirea a 16 ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, în cadrul celui mai mare val de extindere din istorie Alianței.

16 ani de la aderarea României, Bulgariei, Estonie, Letoniei, Lituaniei, Slovaciei și Sloveniei la NATO în cel mai amplu val de extindere. Contribuția și solidaritatea statelor membre fac ca Alianța noastră să fie cea mai de succes din istorie și să asigure siguranța a peste 1 miliard de cetățeni. Acum 16 ani reprezentam cu mândrie România ca Ministru de Externe. Astăzi sunt mândru să reprezint Alianța, ca Secretar General Adjunct, mai ales în aceste momente de grea încercare“, a scris Geoană, pe Facebook.

De altfel, la 16 ani de la aderarea la NATO, România este primul stat membru din Europa Centrală și de Est care dă al doilea cel mai important om din organigrama politică a Alianței, fostul ministru de externe Mircea Geoană fiind, din octombrie anul trecut, secretarul general adjunct al organizației.

 

Citiți și O scurtă istorie: România împlinește astăzi 16 ani de la aderarea la NATO. 85% dintre români susțin apartenența la Alianța Nord-Atlantică

România celebrează duminică, 29 martie, 16 ani de la aderarea sa la Organizația Atlanticului de Nord, alianța politico-militară care aniversează săptămâna viitoare 71 ani de la înființare și de la debutul construcției unității transatlantice. Aniversată, potrivit legislației naționale, în prima duminică a lunii aprilie din fiecare an, apartenența României la umbrela de securitate euro-atlantică a devenit realitate la 29 martie 2004 prin depunerea instrumentelor de ratificare la depozitarul Tratatului Nord-Atlantic – Guvernul Statelor Unite -, iar la 2 aprilie 2004 a avut loc ceremonia de arborare a drapelului României la sediul NATO, alături de cele ale altor șase state din regiunea Europei de Est.

În 2020, această aniversare coincide cu cea mai gravă criză de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial – pandemia cu noul coronavirus -, iar beneficiile apartenenței României la Alianța Nord-Atlantică s-au resimțit, încă o dată, la nevoie. În această săptămână, la solicitarea României, două aeronave NATO au asigurat transportul a 200.000 de combinezoane de protecție de la Seul la București pentru a sprijini eforturile țării noastre de combatere a răspândirii acestui virus. De asemenea, marcarea a 16 de ani de la aderare coincide și cu o nouă extindere a Alianței Nord-Atlantice. Pe 27 martie 2020, Macedonia de Nord a devenit oficial al 30-lea stat membru al NATO, punând capăt unui proces de aderare care ar fi trebuit să înceapă în urma summitului aliat de la București din 2008, dar care a fost amânat până în 2018 când guvernele de la Skopje și Atena au ajuns în sfârșit la o înțelegere pentru schimbarea denumirii țării în Macedonia de Nord.

Cei șaisprezece ani de NATO mai coincid și cu datele publicate recent în raportul pentru anul 2019 al Alianței Nord-Atlantice. La 70 de ani de la înființarea Alianței Nord-Atlantice, aniversați anul trecut, NATO a efectuat cel mai amplu sondaj cu privire la activitatea sa, iar România se situează între primele trei state membre ale căror cetățeni au cea mai mare încredere că apartenența la NATO le protejează țara de un atac din partea unei țări străine. De asemenea, România este pe locul al treilea între cele 29 de națiuni euro-atlantice în ce privește sprijinul cetățenilor pentru ca țara noastră să rămână stat membru al Alianța Nord-Atlantică

Continue Reading

NATO

NATO, despre cele 90 de tone de echipamente medicale transportate în România: Forțele aliate sunt în prim-planul luptei împotriva coronavirusului

Published

on

© NATO

Al doilea zbor NATO cu 45 de tone de echipamente medicale achiziționate de România din Coreea de Sud a ajuns sâmbătă la București, a scris secretarul general al Alianței Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, pe contul său de Twitter. Într-un comunicat, NATO afirmă că prin aceste misiuni “forțele armate aliate joacă un rol de prim-plan în lupta împotriva coronavirusului.

Ministerul Apărării Naționale din România a solicitat Unității Multinaționale de Transport Strategic care operează de pe Baza Aeriană Papa din Ungaria, desfășurarea a două misiuni aeriene de urgență, pentru transportul a 90 de tone de echipament medical de la Seul la București.

Echipamentele, constând în alte 200.000 de combinezoane de protecție, au fost achiziționate de statul român prin Oficiul Național de Achiziții Centralizate și Inspectoratul General pentru Sitiluații de Urgență, în cadrul eforturilor de combatere a efectelor pandemiei de COVID-19 în țara noastră.

Cele două zboruri solicitate de Ministerul Apărării Naționale cu aeronave C-17 Globemaster III reprezintă prima utilizare a orelor de zbor, alocate ca stat membru al Unității Multinaționale de Transport Strategic, pentru misiuni de urgență în contextul gestionării pandemiei de coronavirus.

Primele 45 de tone de echipament medical, constând în 100.000 de combinezoane de protecţie, achiziţionate de statul român din Coreea de Sud, au ajuns joi pe Aeroportul Otopeni. Următoarele 45 de ani, constând în alte 100.000 de combinezoane de protecție au ajuns sâmbătă la București.

România a semnat în anul 2008, ca membru fondator, Memorandumul de Înțelegere pentru constituirea Unității Multinaționale de Transport Strategic, alături alte nouă țări NATO – Bulgaria, Estonia, Lituania, Olanda, Norvegia, Polonia, Slovenia, SUA și Ungaria, și două state membre ale Parteneriatului pentru Pace: Finlanda și Suedia.

Continue Reading

Facebook

Guvernul României: Măsuri de prevenție coronavirus (COVID-19)

Măsuri de prevenție - COVID19

Măsuri de prevenție - COVID-19#Coronavirus #COVID19

Publicată de Guvernul României pe Miercuri, 11 martie 2020
Advertisement
Advertisement

Trending