Connect with us

ROMÂNIA

Ultima dorință a Regelui Mihai, împlinită: Regina-Mamă Elena, singura regină din Europa care a primit titlul ”Drept între popoare”, a fost reînhumată la Curtea de Argeș

Published

on

© Familia Regală a României

Regina-Mamă Elena a fost reînhumată, sâmbătă, în noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală de la Curtea de Argeş, la ceremonii asistând câteva mii de oameni, repatrierea osimentelor reginei în România fiind considerat un ”act de dreptate istorică” și un ”gest de recuperare identitară și de patriotism civic”. Astfel, Majestatea Sa, Margareta, Custodele Coroanei, a îndeplinit cea mai mare dorinţă a tatălui său, Regele Mihai I, aceea de a-şi dormi somnul de veci lângă mama sa.

Slujba de înmormântare a fost oficiată de înalţi ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, în vechea catedrală ctitorită de Neagoe Basarab, informează Agerpres.

La ceremonia religioasă au asistat Custodele Coroanei Române, Margareta, Principele Radu, Principesa Sofia, Principesa Maria alături de Ducele Amedeo de Aosta, Principesa Mafalda (fiica Ducelui De Aosta) şi Lord Peter Rosslyn (şeful Casei Principelui de Wales şi Ducesei de Cornwall), dar şi Nicolae Medforth-Mills, nepotul regelui Mihai.

După încheierea slujbei religioase, sicriul a fost scos din catedrală de militarii Brigăzii 30 Gardă, în aplauzele celor prezenţi.

A urmat procesiunea militară şi religioasă către noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală, unde s-a desfăşurat ceremonia îngropării în pridvor, la care a participat doar Familia Regală. La momentul intrării sicriului în criptă au fost trase 21 de focuri de armă, iar Muzica Militară a intonat Imnul Naţional şi Imnul Regal.

Ceremonia funerară s-a încheiat după ce Custodele Coroanei Române, Margareta, a ieşit din catedrală cu stindardul Reginei-Mamă împăturit şi l-a dat în grijă Aghiotantului Regal, pentru a fi expus ulterior în muzeul de la Săvârşin.

Singura regină din Europa care a primit titlul ”Drept între popoare”, Regina Elena a murit în Elveţia, pe 29 noiembrie 1982, timp în care România se afla sub dictatura comunistă. Ea a fost înmormântată la cimitirul Boix-de-Vaud din Lausanne.

Asumându-şi riscul de a-şi pierde statutul regal şi chiar libertatea, Majestatea Sa a salvat vieţile a mii de evrei deportaţi sau pe cale de a fi deportaţi în lagărele de exterminare naziste. Titlul de ”Drept între popoare” i-a fost acordat Reginei Elena la 11 martie 1993, numele ei fiind înscris pe tabloul de onoare din Grădina Drepţilor de la Yad Vashem.

De altfel, președintele Israelului, Reuven Rivlin, i-a transmis o scrisoare Majestății Sale Margareta, Custodele Coroanei Române, pentru a-și exprima încă o dată ,”profunda recunoștință a poporului evreu față de eforturile curajoase ale Reginei-Mamă Elena a României de a salva evrei români de la ororile Holocaustului nazist”, în ciuda ,”amenințărilor la adresa vieții sale”.

După 71 de ani de când a părăsit țara, alături de fiul său, Regele Mihai I, la 3 ianuarie 1948, Regina Elena s-a întors pentru eternitate acasă vineri, 18 octombrie.

Cu această ocazie, toți regii și reginele României sunt acum împreună, în același loc. 

Amplasată la intrarea în incinta Mănăstirii Curtea de Argeş, în noua catedrală, care are şi rolul de necropolă regală, au fost înmormântaţi Regele Mihai şi Regina Ana, ulterior fiind reînhumate şi osemintele Regelui Carol al II-lea, aduse la Curtea de Argeş încă din anul 2003 şi depuse iniţial într-o capelă din curtea mănăstirii.

În vechea catedrală de la Curtea de Argeş, ctitorită de Neagoe Basarab la începutul secolului al XVI-lea şi refăcută la sfârşitul secolului al XIX-lea, sunt înmormântaţi primii doi regi ai României, Carol I şi Ferdinand, și reginele Elisabeta și Maria.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2019

Klaus Iohannis, în campanie electorală la Galați: ”Eu nu îmi mai doresc ca românii să se simtă inferiori celor din Europa de Vest”

Published

on

© Partidul National Liberal/ Facebook

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că PSD “a schimbat de mai multe ori feţele, dar niciodată năravul”, motiv pentru care trebuie trimis în Opoziţie şi a făcut apel la români să meargă duminică la vot.

“Chiar dacă vouă şi altora li se pare că poate PSD nu mai este aşa de rău, în realitate PSD a schimbat de multe ori feţele, dar niciodată năravul. De aceea, PSD trebuie să meargă pentru mai mulţi ani în Opoziţie şi pentru acest lucru este nevoie să mergem la vot şi este nevoie să obţinem un vot atât de clar încât nu-şi mai pune nimeni problema dacă PSD revine sau nu. Noi trebuie să votăm aşa, să nu revină decât după ani şi ani şi în acest timp să punem noi ţara pe picioare. Noi, împreună cu celelalte forţe democratice din România, să reparăm ţara, să o facem normală şi pentru asta dragi gălăţeni, dragi români este extrem de important, duminică, pe 24 noiembrie, să mergem să votăm”, a spus Iohannis, la o întâlnire cu simpatizanţii din Galaţi, potrivit Agerpres.

El a reiterat că “eroii alegerilor sunt oamenii cu ştampila de vot în mână”.

“Lupta noastră nu s-a terminat şi nu se va termina înainte de parcurgerea întregului ciclu de alegerilor, după turul doi, urmează localele, alegerile parlamentare. Vă spun de ce este extrem de important să mergem la vot şi să votăm corect, adică PNL. Este foarte important, fiindcă noi dorim să facem România bine, normală, noi dorim să avem instituţii care lucrează pentru cetăţean, şcoli bune pentru copiii români, spitale moderne pentru români, infrastructură care realmente duce la dezvoltarea regiunilor. Eu îmi doresc foarte mult ca şi Moldova să fie legată de restul ţării prin autostradă, prin cale ferată, în aşa fel încât şi aici să vină investitori, să aveţi locuri bine plătite şi lumea să înţeleagă că România face parte din zona dezvoltată a Europei. Eu nu îmi mai doresc ca românii să se simtă inferiori celor din Europa de Vest“, a susţinut Iohannis.

Turul al doilea al alegerilor prezidențiale începe vineri în diaspora, votul urmând a se desfășura și sâmbătă în secțiile din străinătate, iar duminică să aibă loc și procesul de vot pe teritoriul României. Cei doi candidați rămași în cursă sunt președintele Klaus Iohannis și fostul prim-ministru Viorica Dăncilă.

Continue Reading

ROMÂNIA

Custodele Coroanei, Majestatea Sa Margareta: Transformarea României în ţara de astăzi nu s-ar fi putut face fără sprijinul Uniunii Europene şi NATO

Published

on

© Familia Regală a României/ Facebook

Custodele Coroanei Române, Margareta, a afirmat, joi seară, că transformarea României în ţara de astăzi nu s-ar fi putut face fără sprijinul Uniunii Europene şi NATO, subliniind însă că apartenenţa la ambele instituţii nu s-ar fi realizat fără eforturile proprii.

“Atunci când am putut să mă întorc din exil şi am pus pentru prima oară piciorul în România, acum aproape 30 de ani, nimic legat de direcţia în care a mers ţara noastră nu era predictibil. Situaţia economică era groaznică. La fel şi imaginea noastră în lume. (…) Discuţia era doar despre orfelinate murdare, sate afectate de sărăcie şi mineri violenţi pe străzile Bucureştiului. Noi, românii, n-am fi putut niciodată realiza aceasta singuri. Transformarea noastră în ţara în care suntem astăzi nu s-ar fi putut face fără sprijinul celor două instituţii care continuă să stea la baza prosperităţii şi securităţii noastre astăzi, respectiv Uniunea Europeană şi Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord. Dar, în cele din urmă, apartenenţa noastră la ambele instituţii nu s-ar fi realizat fără propriile noastre eforturi”, a spus Majestatea Sa Margareta, la Palatul Regal, în discursul rostit la Seara Regală oferită în onoarea Corpului Diplomatic, relatează Agerpres.

Custodele Coroanei a vorbit despre evenimentul istoric al primei Preşedinţii române a Consiliului Uniunii Europene, precum şi despre numirea unui român ca secretar general adjunct al NATO.

Custodele Coroanei a vorbit şi despre situaţia de securitate din regiune, despre care a afirmat că “merită o atenţie sporită”.

Serile Regale în onoarea Corpului Diplomatic au început în anul 1866, în primul an de domnie al Principelui Suveran Carol I. Din acel an, în preajma fiecărui An Nou, Regii Carol I, Ferdinand, Carol al II-lea şi Mihai I au păstrat neîntrerupt tradiţia onorării legăturilor diplomatice dintre România şi ţările lumii.

După o întrerupere de cinci decenii, Regele Mihai I a reluat tradiţia Serilor Regale anuale ale Corpului Diplomatic în decembrie 1997, la Bucureşti.

Custodele Coroanei a găzduit personal aceste evenimente, neîntrerupt, începând din anul 2009. Serile au avut loc la Palatul Elisabeta, în Holul de Onoare al Castelului Peleş şi, din anul 2016 , la Sala Tronului din Palatul Regal.

Continue Reading

POLITICĂ

INTERVIU Premierul Ludovic Orban, la Congresul PPE de la Zagreb: Aloc cea mai multă energie pentru a construi punți trainice și relații stabile bazate pe încredere cu liderii europeni

Published

on

© EPP/ Flickr

Guvernul României va pleda pentru o repartizare a bugetului multianual al Uniunii Europene în perioada 2021-2027 cu anvelope financiare consistente pentru politicile de coeziune și de agricultură, a declarat, joi, premierul Ludovic Orban, într-un interviu acordat CaleaEuropeană.ro în marja participării sale la Congresul Partidului Popular European de la Zagreb.

Referindu-se la discursul pe care l-a susținut în plenul Congresului, Orban a reluat mesajul că schimbarea culorii politice a cabinetului guvernamental din România a permis punerea în practică a voinței cetățenilor europeni, care la alegerile europene în luna mai au acordat un vot majoritar PPE-ului.

”Cetățenii europeni au votat în majoritate pentru Partidul Popular European. Am reușit să obținem o majoritate parlamentară, am reușit să impunem președinția Comisiei și era un dezechilibru în favoarea socialiștilor. Datorită reușitei moțiunii de cenzură și învestirii guvernului pe care îl conduc, practic, am respectat voința majorității cetățenilor, care se regăsește și în Comisie”, a spus Orban.

Premierul a arătat că prin prezența sa la Zagreb dă un semnal de continuitate a activității pe care a început-o în calitate de președinte al Partidului Național Liberal.

”Probabil sunt președintele Partidului Național Liberal care a consumat cea mai multă energie și cel mai mult timp pentru a construi punți trainice și relații stabile bazate pe încredere cu liderii europeni. Este evident că deciziile care se iau la nivel european afectează viața românilor și este important ca România să fie cât mai respectată, cât mai influentă în beneficiul cetățenilor români”, a explicat Orban.

Întrebat ce beneficii poate avea România de pe urma faptului că ambele ramuri ale puterii executive – Președinție și Guvern – sunt reprezentate de aceeași apartenență politică, Ludovic Orban a vorbit despre asigurarea finanțării europene pentru dezvoltarea României.

”Ne dorim o repartizare a bugetului 2021-2027 care să avantajeze România, cu alocări consistente pentru coeziune și pentru agricultură. Ne dorim să creștem accesul direct al companiilor din România, a cetățenilor și a institutelor de cercetare la toate tipurile de finanțări. Ne propunem un acces mult mai larg al companiilor pentru proiectele de investiții pe așa numitul program Juncker pentru a asigura dezvoltarea companiilor din România. Încercăm să influențăm toate regulamentele și directive ca să nu dezavantajeze România”, a mai spus premierul. 

Partidul Popular European a organizat, miercuri și joi, la Zagreb, Congresul său statutar pentru alegerea conducerii formațiunii pan-europene. Delegații din 40 de țări europene l-au ales miercuri pe Donald Tusk în funcția de președinte al PPE, acesta devenind primul est-european în funcția de lider al popularilor europeni, și au completat conducerea partidului cu alegerea a zece vicepreședinți, între care și eurodeputatul român Siegfried Mureșan, a trezorierului și a secretarului general.

La reuniunea PPE au luat parte atât prim-ministrul Ludovic Orban, cât și președintele Klaus Iohannis. Șeful statului a fost prezent miercuri seară la summitul șefilor de stat sau de guvern din PPE, în timp ce șeful executivului a avut mai multe întrevederi bilaterale, inclusiv cu Angela Merkel, Ursula von der Leyen și Donald Tusk, și a susținut un discurs în plenul Congresului.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending