Președintele Franței, Emmanuel Macron, a susținut un discurs amplu la Conferința de Securitate de la München, în care a prezentat o viziune ambițioasă și optimistă pentru viitorul Europei. De la războiul din Ucraina și relația cu Rusia, la ideea unui program nuclear european, reglementarea platformelor digitale și apelul la „respect” în relația cu Statele Unite, liderul francez a conturat imaginea unei Europe care trebuie să devină o veritabilă putere geopolitică și să își apere ferm interesele.
Macron a vorbit despre necesitatea unei „coexistențe” cu Rusia, a anunțat discuții privind un nou program european de partajare nucleară și a respins criticile persistente din partea Statelor Unite potrivit cărora Uniunea Europeană ar supra-reglementa libertatea de exprimare prin legislația digitală, respectiv faimosul Act privind Serviciile Digitale.
El a urcat pe scena Conferinței la finalul unei zile în care cancelarul german Friedrich Merz a decretat că „Europa s-a întors dintr-o vacanță de la istorie”, una în care „ordinea mondială nu mai există” și o epocă „a rivalității marilor puteri, nici măcar SUA nu va fi atât de puternică pe cont propriu”.
Macron, care a participat la o întâlnire a formatului Berlin pentru Ucraina, alături de președintele Zelenski și mai mulți lideri europeni, a avut și o întâlnire trilaterală cu cancelarul Merz și cu premierul britanic Keir Starmer.
🔴 LIVE from #MSC2026 | France in Europe and the World with @emmanuelmacron and @ischinger https://t.co/5ua6yTDOF2
— Munich Security Conference (@MunSecConf) February 13, 2026
Europa este puternică și poate deveni și mai puternică
„O Europă mai puternică ar fi un prieten mai bun pentru aliații săi”, a spus Macron în fața unei săli arhipline, după ce a fost introdus pe scenă de președintele de lungă durată al Conferinței, veteranul diplomat Wolfgang Ischinger. Criticând tendința de autoflagelare a europenilor, el a afirmat că aceștia „au nevoie de o mentalitate mult mai pozitivă”.
„Unde unii văd amenințări, eu văd tărie de caracter. Unde unii văd îndoieli, eu văd oportunități, pentru că cred că Europa este puternică în esență și poate deveni și mai puternică”, a afirmat acesta.
El continuă să abordeze criticile aduse Europei de către SUA, spunând că continentul a fost „denigrat”, dar adaugă că dorește să prezinte o viziune alternativă asupra Europei, enumerând punctele forte și realizările acesteia.
Europa a fost descrisă ca un loc unde „libertatea de exprimare nu există”, a amintit el, într-o săgeată la adresa discursului furibund de anul trecut al vicepreședintelui american JD Vance, dar a prezentat o imagine pozitivă a continentului, evocând politicile în domeniul climei și sănătății.
„Europa este o construcție politică radical originală a unor state suverane libere”, a spus Macron, într-o apărare fermă a Uniunii Europene, arătând că țări precum Republica Moldova și statele din Balcanii de Vest își doresc încă să adere.
„Ar trebui să fim mândri de realizările și punctele forte ale Europei… Să fim mândri de noi înșine”, a adăugat el, iar a nu crede în proiectul european este „o greșeală uriașă”.
Macron cere consultări strategice ale europenilor privind confruntarea cu o Rusie agresivă după război
Macron, care urmează să intre în ultimul an al mandatului său, a declarat că Europa va continua să se confrunte cu o Rusie agresivă chiar dacă s-ar ajunge la un acord privind războiul din Ucraina și că nu poate ceda în fața cererilor Rusiei sau permite un acord pe termen scurt care nu ar rezolva problemele fundamentale.
„Europenii trebuie să înceapă această muncă cu propria gândire și propriile interese. Așadar, propunerea mea de astăzi este să lansăm o serie de consultări pe această temă importantă, pe care am început să o dezvoltăm împreună cu colegii noștri britanici și germani, dar în cadrul unei consultări europene mai largi cu toți colegii de aici, cu multe capacități și multă gândire strategică”, a declarat Macron.
Europa „trebuie să facă parte din conversație” privind Ucraina. Rusia, cu care Europa trebuie să coexiste, este „slăbită” de război
Trecând la războiul purtat de Rusia în Ucraina, Macron a insistat că Europa „trebuie să facă parte din conversație” în ceea ce privește Ucraina.
El a descris războiul drept testul definitoriu al credibilității Europei și a susținut că UE a făcut față provocării, devenind principalul susținător financiar al Kievului și adoptând pachete succesive de sancțiuni împotriva Rusiei într-un ritm neașteptat în 2022.
Macron a avertizat că o viitoare pace nu poate însemna cedarea în fața cererilor rusești și a subliniat că Moscova este mai izolată și mai dependentă economic de China după invazie. Prioritatea rămâne clară, potrivit lui, aceea că Ucraina trebuie să poată continua să reziste.
Președintele francez a criticat discursurile defetiste privind Ucraina, susținând că Rusia este, de fapt, slăbită de război: a intrat în recesiune, este „complet dependentă de China”, are o problemă demografică și se confruntă cu un „eșec militar”.
Europenii au devenit „singura sursă de finanțare militară” pentru Kiev, a spus el, într-o aluzie la SUA, care au cerut europenilor să își intensifice sprijinul.
În opinia lui Macron, niciun acord de pace între Ucraina și Rusia nu poate fi încheiat fără europeni. „Vom face parte din soluție și trebuie să facem parte din soluție”, a declarat el, explicând că acesta este motivul pentru care biroul său a reluat recent contactele cu Moscova.
El a evidențiat și rolul Germaniei, mulțumind Berlinului pentru angajamentul financiar și politic puternic.
Răspunzând unei întrebări, Macron a justificat decizia de a nu trimite trupe europene în Ucraina, afirmând că acest lucru ar fi considerat o escaladare a tensiunilor cu Rusia.
El a invocat „reangajarea cu SUA”, sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei și măsuri împotriva flotei fantomă a Moscovei drept mijloace mai credibile pentru a pune capăt conflictului. Acesta este „cel mai bun scenariu posibil”, a insistat Macron.
Liderul francez promite mai multe despre programul nuclear european „în următoarele săptămâni”
În sesiunea de întrebări și răspunsuri care a urmat discursului, Macron a declarat că europenii vor trebui să „reorganizăm arhitectura noastră de securitate” pentru a răspunde provocărilor moderne.
Macron, care urmează să țină un discurs la sfârșitul acestei luni despre modul în care vede rolul forței de descurajare nucleară a Franței în Europa, a declarat că a început aceste consultări.
Liderul francez a precizat că a lucrat cu cancelarul german Friedrich Merz la mecanismele de guvernanță ale programului, inclusiv la garanții și mecanisme de control. La rândul său, Merz a precizat că a purtat discuții confidențiale cu liderul francez despre această temă.
„Trebuie să reorganizăm și să restructurăm arhitectura noastră de securitate în Europa. Pentru că arhitectura de securitate din trecut a fost concepută și structurată în totalitate în perioada Războiului Rece. Așadar, nu mai este adaptată”, a afirmat el.
„Trebuie să reformulăm descurajarea nucleară în această abordare. De aceea concepem, și în câteva săptămâni voi detalia acest lucru, dar am inițiat un dialog strategic, evident cu cancelarul Merz, dar și cu câțiva lideri europeni, pentru a vedea cum putem articula doctrina noastră națională, care este garantată și controlată de Constituție”, a spus el.
Macron cere „respect” din partea SUA
Macron a apărat Actul privind serviciile digitale (DSA) al UE, pe fondul criticilor venite din partea unor membri ai administrației Trump, care susțin că acesta ar reprezenta o ingerință în libertatea de exprimare.
Platformele amplifică interferențele străine și dezinformarea, a spus el, făcând referire la eforturile recente ale Franței de a reglementa rețelele sociale.
„Când ai libertate de exprimare, ai respect, ai reguli”, a declarat el, enumerând măsuri precum regula „o singură persoană cu un singur cont”, mai multă transparență a algoritmilor și o aplicare mai strictă a DSA.
„Trebuie să arătăm lumii angajamentul nostru neclintit de a ne apăra propriile interese. Începe, desigur, prin continuarea sprijinului pentru Ucraina, dar poate continua foarte bine prin respingerea tarifelor nejustificate și prin refuzul politicos al pretențiilor nejustificate asupra teritoriului european”, a continuat el, într-o referire voalată la pretențiile lui Donald Trump privind Groenlanda.
El a făcut cu un apel la „îndrăzneală” și claritate în sprijinul pentru Ucraina.
„Această Europă va fi un aliat și un partener bun pentru SUA, va fi un partener respectat și trebuie să fim respectați. Am făcut mult și vom face și mai mult”, a spus el, într-un ecou al afirmațiilor lui Friedrich Merz, care a apreciat că într-o epocă „a rivalității marilor puteri, nici măcar SUA nu va fi atât de puternică pe cont propriu”.
Europa trebuie să devină o putere geopolitică
În cadrul Conferinței de Securitate de la München, președintele Emmanuel Macron a respins acuzațiile potrivit cărora Europa se află în declin.
„Este momentul potrivit pentru îndrăzneală. Este momentul potrivit pentru o Europă puternică”, a declarat Macron. „Europa trebuie să învețe să devină o putere geopolitică. Acest lucru nu făcea parte din ADN-ul nostru”, a recunoscut el, susținând însă că Europa știe ce înseamnă să fii o putere politică, cu referire la integrarea europeană, și una economică, cu trimitere la piața unică europeană.
„Toată lumea ar trebui să ia exemplu de la noi, în loc să ne critice”, a spus el.
„Trebuie să accelerăm și să livrăm toate componentele puterii geopolitice: apărare, tehnologii și reducerea riscurilor în relația cu marile puteri pentru a deveni mai puțin dependenți”, a declarat Macron.
Deși termenul „reducere a riscurilor” este folosit frecvent în raport cu China, este evident că Macron a avut în vedere și SUA, în contextul conducerii imprevizibile a lui Donald Trump.
„Nu vorbesc despre Franța sau Germania ca puteri geopolitice, ci despre Europa în ansamblu”, a adăugat el.
