Connect with us

POLITICĂ

MAE critică agenția de presă germană DPA și postul public de televiziune ZDF pentru abordări tendențioase în relatarea Centenarului Marii Uniri: ”Nu reflectă adevărul istoric și conține erori grave”

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe consideră că articolul de presă publicat de Agenţia Germană de Presă (DPA) şi preluat de postul public de televiziune german ZDF cu privire la aniversarea Centenarului Marii Uniri nu reflectă adevărul istoric, conţine erori grave şi o abordare tendenţioasă, precizând că, prin intermediul Ambasadei României la Berlin, a făcut demersuri la cele două redacţii în vederea oferirii clarificărilor necesare şi solicitării rectificării celor prezentate.

În materialul publicat de DPA și preluat ulterior de postul public de televiziune ZDF se arăta că „România sărbătorește 100 de ani de la momentul în care a anexat o parte din Ungaria”.


Într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro, MAE arată că elementele prezentate în articolul de presă indică o necunoaştere a istoriei şi punctează faptul că la Adunarea Naţională de la Alba Iulia au participat reprezentanţii tuturor partidelor, confesiunilor religioase şi stărilor sociale, iar rezoluţia adoptată a fost semnată mai întâi de reprezentanţii minorităţii germane din Transilvania şi Bucovina.

“Ministerul Afacerilor Externe a luat notă cu consternare de articolul de presă publicat de Agenţia Germană de Presă (DPA – Deutsche Presse Agentur) şi preluat de postul public de televiziune german ZDF (Zweites Deutsches Fernsehen) cu privire la aniversarea Centenarului Marii Unirii, care nu reflectă adevărul istoric, respectiv manifestarea de voinţă a Transilvaniei de unire cu România. Dincolo de abordarea tendenţioasă care reiese din titlul articolului, elementele prezentate indică o lipsă de cunoaştere a istoriei şi o ignorare voită a realităţilor istorice. La 1 decembrie 1918, 100.000 de persoane au hotărât Unirea cu România, cu participarea tuturor partidelor, tuturor confesiunilor religioase şi a tuturor stărilor sociale. Documentul adoptat la Alba Iulia, respectiv Rezoluţia Adunării Naţionale de la Alba Iulia, a fost semnat mai întâi de reprezentanţi ai minorităţii germane din Transilvania şi Bucovina”, precizează MAE în comunicat.

Ministerul de Externe arată că erorile grave pe care le conţine ştirea de presă menţionată aduc atingere adevărului istoric şi subliniază că, prin intermediul Ambasadei României la Berlin, se fac demersuri pe lângă cele două redacţii pentru a oferi clarificări şi a rectifica cele prezentate iniţial.

“Erorile grave pe care le conţine ştirea de presă menţionată, din necunoaştere sau rea intenţie, aduc atingere adevărului istoric şi prevederilor Tratatelor de pace de la Versailles (1919) şi Trianon (1920), iar orice încercare de prezentare trunchiată sau denigrare a semnificaţiei acestui moment este un act care contravine principiilor fundamentale ale misiunii mass-media de informare corectă şi obiectivă a publicului. În acest sens, Ministerul Afacerilor Externe, prin intermediul Ambasadei României la Berlin, a făcut demersuri pe lângă redacţia Agenţiei Germane de Presă (DPA – Deutsche Presse Agentur), respectiv a postului public de televiziune german ZDF (Zweites Deutsches Fernsehen) în vederea oferirii clarificărilor necesare şi solicitării rectificării celor prezentate”, se mai arată în comunicatul MAE.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

JUSTIȚIE

FOTO Primul referendum convocat de un președinte al României după un deceniu. Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției”

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis a luat ”act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției”, anunță Administrația Prezidențială, în textul decretului semnat de șeful statului joi prin care a decis organizarea referendumului național pentru justiție la data de 26 mai, în aceeași zi cu alegerile europarlamentare.

Referendumul, primul convocat de un președinte după cel din 2009 privind reducerea numărului de parlamentari la 300 de membri și optarea pentru un Parlament unicameral, are loc în condițiile în care șeful statului a solicitat Guvernului și majorității politice să nu mai legifereze netransparent și în favoarea unei amnistii și grațieri a faptelor de corupție.

”Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției şi a consecințelor acestuia, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil”, este prima motivație care reiese din decretul semnat de Klaus Iohannis.

Decretul are trei articole, precizându-se că ”poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național: 1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție; 2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe”.

De altfel, tema amnistiei și grațierii a fost un subiect central al campaniei electorale din 2014 și al dezbaterii dintre actualul președinte, Klaus Iohannis, și contracandidatul său de atunci, fostul premier Victor Ponta.

Referendumul din 26 mai presupune chemarea cetățenilor români la vot pentru a opta cu ”Da” sau ”Nu” la cele două întrebări care se vor regăsi pe buletinul de vot:


1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”


Continue Reading

JUSTIȚIE

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de organizare a referendumului. Care sunt întrebările prin care românii sunt chemați la vot pentru interzicerea amnistiei și grațierii în fapte de corupție

Published

on

©️ Administrația Prezidențială

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, joi, decretul privind organizarea referendumului, a anunţat purtătorul de cuvânt al şefului statului, Mădălina Dobrovolschi, într-o declarație de presă în care a detaliat și cele două întrebări la care cetățenii români sunt chemați să voteze cu ”Da” sau ”Nu”, referendumul urmând să aibă loc la 26 mai, în aceeași zi cu alegerile pentru Parlamentul European.

Cele două întrebări sunt:

1 – Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?

2 – Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infacțiunilor, pedepselor și organizării judiciare și cuextinderea dreptului de a ataca ordonanțele de urgență la CCR?”

Declarația integrală a purtătorului de cuvânt:

„Bine ați venit la această declarație de presă!

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a semnat astăzi decretul pentru organizarea unui referendum național.

«Luând act de preocuparea intensă și constantă a societății românești față de necesitatea combaterii fenomenului corupției, a asigurării integrității în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, precum și de nevoia unui cadru legislativ coerent și stabil,

Având în vedere Hotărârea Parlamentului României nr. 8/2019 privind solicitarea Președintelui României referitoare la organizarea unui referendum național consultativ cu privire la probleme de interes național,

În temeiul prevederilor art. 2, art. 90 și art. 100 alin. (1) din Constituție, precum și ale art. 2 alin. (1) lit. c), art. 11, art. 12 alin. (2) și art. 15 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare,

Președintele României decretează:

Art. 1. – Poporul român este chemat să își exprime voința cu privire la următoarele probleme de interes național:

1. interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție;

2. interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare corelată cu dreptul altor autorități constituționale de a sesiza direct Curtea Constituțională cu privire la ordonanțe.

Art. 2. – Pentru realizarea celor prevăzute la art. 1, cetățenii sunt chemați să se pronunțe prin DA sau NU cu privire la următoarele întrebări:

1. „Sunteți de acord cu interzicerea amnistiei și grațierii pentru infracțiuni de corupție?”

2. „Sunteți de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanțelor de urgență în domeniul infracțiunilor, pedepselor și al organizării judiciare și cu extinderea dreptului de a ataca ordonanțele direct la Curtea Constituțională?”

Art. 3. – Data referendumului este 26 mai 2019, în ziua desfășurării alegerilor pentru Parlamentul European.»

Președintele României, domnul Klaus Iohannis, va transmite un mesaj public cu privire la referendum astăzi, la ora 19:00.

Vă mulțumesc foarte mult, o zi bună!”

Continue Reading

POLITICĂ

Klaus Iohannis a acceptat miniștrii interimari: Ana Birchall preia portofoliul Justiției, Eugen Teodorovici pe cel al Fondurilor Europene, iar Ștefan-Radu Oprea va conduce Ministerul pentru Românii de Pretutindeni

Published

on

Președintele Klaus Iohannis a semnat miercuri decretele de numire în funcție a trei miniștri interimari în Guvernul Dăncilă ca urmare a demisiilor lui Tudorel Toader din fruntea Ministerului Justiției și ale Rovanei Plumb și Nataliei Intotero de la Ministerul Fonduri Europene și Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

Portofoliile vor fi preluate astfel: vicepremierul pentru parteneriate strategice Ana Birchall va fi ministru interimar al Justiției, ministrul Finanțelor Publice Eugen Teodorovici va asigura interimatul la Ministerul Fondurilor Europene, iar ministrul pentru mediul de afaceri Ștefan-Radu Oprea va fi ministru interimar pentru Românii de Pretutindeni.

Ministrul Justiției Tudorel Toader a fost înlocuit în funcție după ce și-a înaintat demisia ca urmare a unor nemulțumiri privind activitatea sa în rândul principalului partid de guvernământ – PSD – în vreme ce Rovana Plumb și Natalia Intotero au demisionat din funcții pentru a candida la alegerile pentru Parlamentul European din 23-26 mai, Plumb fiind cap de listă al Partidului Social-Democrat.

Numirea miniștrilor interimari din rândul membrilor Guvernului a avut loc ca urmare a unor discuții între președintele Klaus Iohannis și premierul Viorica Dăncilă, șeful statului refuzând să numească propunerile inițiale: Eugen Nicolicea la Ministerul Justiției, Oana Florea la Ministerul Fondurilor Europene și Tit-Liviu Brăiloiu la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni.

 

Continue Reading
Advertisement

Facebook

Advertisement

Trending