Două convoaie cu tehnică militară franceză au intrat, duminică seara, în România, pe la punctul de trecere a frontierei Nădlac din judeţul Arad, ca urmare a deciziei președintelui Emmanuel Macron, care a dispus suplimentarea prezenței militare a Franței în România, pe flancul estic al NATO, prin trimiterea unei companii de vehicule blindate și a unui escadron de tancuri Leclerc, decizie salutată de președintele Klaus Iohannis.
Primul convoi a fost compus din blindate uşoare de infanterie, iar al doilea din blindate grele de infanterie, precizează Ministerul Apărării Naţionale, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Conform sursei citate, cele două convoaie au fost întâmpinate de colonelul francez Alexandre de Feligonde, din partea Grupului de Luptă al NATO, alături de colonelul Tiberiu Cojocaru, din cadrul Comandamentului Multinaţional de Divizie Sud-Est.
Convoaiele sunt destinate completării mijloacelor tehnice ale Grupului de Luptă al NATO (Battle Group Forward Presence- BGFP) dislocat în Cincu.
Operaţia logistică de dislocare a tehnicii din baza Mourmelon-le-Grande din Franţa către Cincu, pe roţi, pe o distanţă de mai mult de 2.000 de kilometri, a debutat pe 18 octombrie şi poartă numele de Operaţia “Balaur”, inspirat după personajul mitologic din legendele româneşti, arată MApN.
Grupul de luptă al NATO (BGFP) din România s-a constituit, începând cu luna mai, prin transformarea elementelor multinaţionale aliate din cadrul Forţei de Răspuns a NATO, dislocate în ţara noastră.
La propunerea Franţei de a prelua rolul de naţiune-cadru, batalionul francez dislocat în România, considerat vârful de lance (Spearhead) al Forţei cu Nivel de Reacţie Foarte Ridicat al NATO (VJTF), formează BGFP pe teritoriul naţional, integrând, pe bază rotaţională, efective ale Belgiei şi Ţărilor de Jos, menţionează sursa citată.
Emmanuel Macron a anunțat pe 19 ianuarie disponibilitatea Franței de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. După summitul extraordinar din 25 februarie, la o zi după invazia militară a Rusiei în Ucraina, când a declanșat planurile de apărare ale Alianței, inclusiv pentru România, NATO a activat, pentru prima dată în istorie, Forța sa de Reacție Rapidă prin trimiterea în România a unui detașament de 500 de militari din partea Franței, țara care asigură comanda militară a “vârfului de lance” a acestei forțe ce întrunește până la 40.000 de soldați. Drept răspuns la acțiunile Rusiei, NATO a decis, la summitul extraordinar de la Bruxelles din 24 martie, să înființeze patru grupuri de luptă multinaționale suplimentare în Bulgaria, Ungaria, România și Slovacia.
La 1 mai, s-a constituit grupul de luptă al NATO din România condus de Franța prin transformarea elementelor multinaționale aliate din cadrul Forței de Răspuns a NATO, dislocate în țara noastră. De asemenea, ca dovadă a angajamentului său, Franţa a instalat în România și un sistem de apărare sol-aer de ultimă generaţie.
