Premierul Marcel Ciolacu a declarat duminică seară că el va face propunerea de comisar european din partea României și că se va consulta în acest sens cu președintele Klaus Iohannis, despre care a spus că nu își dorește o poziție de comisar european dacă nu obține funcția de secretar general al NATO, ci “poate președinte de Consiliu sau Comisie Europeană”.
Întrebat într-o emisiune la Prima TV despre propunerea pentru poziția de comisar european, Marcel Ciolacu a răspuns că atributul nominalizării comisarului revine prim-ministrului și că el își dorește să fie ocupat un portofoliu de comisar în domeniul economic, “pentru că economia este cea mai importantă la nivel european”.
“Atributul primului ministru este să numească comisarul, iar președintele, fiind reprezentantul României în Consiliul European, duce decizia mai departe. Sigur, va fi o consultare (n.r. – cu președintele Klaus Iohannis, nu este ce îmi trece mie prin cap, dar propunerea de comisar eu o voi face“, a precizat șeful Guvernului.
“Eu îmi doresc să avem un comisar în zona economică. Politica acum este doar despre economie. Este foarte important, toate modificările sunt în economie”, a mai spus Ciolacu.
De la aderarea la UE, România a avut patru portofolii de comisar european: multilingvism, prin Leonard Orban, agricultură și dezvoltare rurală, prin Dacian Cioloș, politică regională, prin Corina Crețu, și transporturi, prin Adina Vălean.
Chestionat dacă președintele Klaus Iohannis ar putea prelua el funcția de comisar european în cazul în care nu câștigă competiția pentru funcția de secretar general al NATO, premierul Ciolacu a spus că nu a auzit o asemenea informație și că nu se pune problema ca Iohannis să ajungă comisar european.
“Nu cred că domnul Iohannis își dorește comisar european. Poate președinte al Consiliului sau al Comisiei Europene, dar nu comisar”, a spus Ciolacu.
Liderul PSD a mai apărat decizia social-democraților și a Partidului Național Liberal de a merge pe liste comune și de a comasa alegerile europene cu cele locale pentru a genera reprezentativitate prin prezența la vot.
Acesta a subliniat clar că PSD va continua să facă parte din grupul social-democraților la nivel european, iar liberalii din grupul PPE.
În același timp, Marcel Ciolacu, care a găzduit o reuniune a liderilor Partidului Socialiștilor Europeni la București, a reafirmat susținerea PSD și a eurodeputaților social-democrați pentru comisarul Nicolas Schmit în competiția cu Ursula von der Leyen pentru funcția de președinte al Comisiei Europene.
“El ne-a ajutat cu proiectele pentru România. Pe doamna Ursula o respectăm, dar în privința candidaturii la președinția susținem decizia social-democraților”, a mai adăugat premierul.
Competiția dintre premierul în exercițiu olandez Mark Rutte și președintele român Klaus Iohannis pentru funcția de secretar general al NATO plasează negocierile pentru succesorul lui Jens Stoltenberg la șefia Alianței într-o situație inedită. Este pentru prima dată când această funcție face parte, deși neoficial, din pachetul mai larg de negocieri privind funcțiile de lideri ai instituțiilor UE ce va fi discutat după alegerile europene din 6-9 iunie.
În culise, o serie de oficiali și diplomați europeni citați de Politico Europe consideră că Iohannis practică un joc pe termen lung și că se folosește de candidatura sa la NATO pentru a se poziționa pentru un alt rol important în UE.
Scenariul ca președintele Iohannis să fie preferat în locul Ursulei von der Leyen a mai fost vehiculat într-un material publicat în luna aprilie de Euronews, care preciza că “strategul” Klaus Iohannis este între cei șapte lideri din Europa care ar putea fi următorul președinte al Comisiei Europene dacă Ursula von der Leyen nu primește susținere.
În același timp, Klaus Iohannis, vorbitor de germană și laureat al mai multor premii, inclusiv Premiul Carol cel Mare pentru contribuția la unitatea europeană, este între primii trei cei mai longevivi lideri din Consiliul European – alături de Mark Rutte și premierul maghiar Viktor Orban -, fapt care îl poate menține și pe lista pentru șefia Consiliului European.
Președintele Klaus Iohannis a anunțat pe 12 martie că a decis să intre în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, evocând momentul important al marcării a 20 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pilonul de stabilitate și securitate reprezentat de România pe flancul estic prin alocarea a 2% și a 2,5% din PIB pentru apărare, sprijinul pentru Ucraina, dar și contribuție valoroasă a Europei de Est în discuțiile și deciziile adoptate în cadrul NATO.
