Centrul de greutate al viitoarei Comisii Europene va cădea pe reglementările din interiorul pieței unice și pe “segmentul de stânga” care se referă la muncă, protecție socială și venituri, a declarat marți premierul Marcel Ciolacu, într-o reacție la raportul privind competitivitatea europeană publicat de Mario Draghi și în contextul în care România ar urma să dețină în următorul mandat al Comisiei, prin Roxana Mînzatu, portofoliul pentru locuri de muncă, drepturi sociale și locuințe.
Liderul PSD și candidatul acestui partid la alegerile prezidențiale a făcut aceste afirmații în cursul unei emisiuni la postul de televiziune Antena 3.
“Văd în planul Draghi anunțat acum câteva zile. Am văzut la candidata pentru funcția de președinte al Americii. Cu case sociale, lucru pe care l-am prins și noi în Comisia Europeană. Și aici am venit pe portofoliu al muncii și am prins și locuințele sociale. Am văzut în planul Draghi 800 de miliarde să se întoarcă în economie, lucru pe care l-am făcut și noi. (…) Noi am întors 4,5% din PIB în economie. Am văzut la Draghi că vine cu reducerea costurilor pentru energiei. Este o problemă globală și trebuie o abordare unitară a Uniunii Europene de această dată. Piața unică trebuie foarte… Părerea mea, cele mai importante portofolii în viitoarea Comisie Europeană rămân în segmentul de stânga – muncă, protecție socială, venituri, salariu minim european – și reglementările din piața internă, din piața unică. E clar că în acest moment Comisia are cu totul și cu totul alt plan, mult mai așezat. Războiul, pandemia, criza au venit în timpul mandatului trecut. Fiind un angrenaj prea mare, a reacționat prea greu”, a declarat Ciolacu.
Europa trebuie să investească de două ori mai mult decât a investit în reconstrucția de după cel de-al Doilea Război Mondial, a declarat luni fostul premier italian și ex-președintele Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, la publicarea unui raport mult așteptat privind competitivitatea europeană cu scopul de a opri declinul economic al continentului.
În secțiunea de deschidere a raportului, Draghi a declarat că blocul are nevoie de investiții suplimentare de 750-800 de miliarde de euro (829-884 de miliarde de dolari) pe an, până la 5% din PIB – mult mai mari chiar decât cele 1-2% din Planul Marshall pentru reconstrucția Europei după cel de-al Doilea Război Mondial.
Raportul susține că în centrul problemelor economice ale Europei se află costul energiei pentru industrie, care în prezent este obligată să plătească cu 158% mai mult pentru electricitate decât în SUA și cu 345% mai mult pentru gazele naturale.
Raportul conține și o secțiune centrată pe reducerea decalajelor de competențe în UE și abordează condițiile de muncă în UE, subliniind că, pe lângă acestea, locuințele și conectivitatea, pot juca un rol semnificativ în atragerea lucrătorilor.
De altfel, locuințele reprezintă cea mai mare categorie de cheltuieli ale gospodăriilor din UE și este un aspect esențial al Pilonului European al Drepturilor Sociale.
Raportul Draghi este considerat și un punct de plecare al dezbaterii cum va fi influențată “economia socială de piață” a Europei de noile priorități ale competitivității europene.
Raportul său consideră că provocarea cu care se confruntă factorii de decizie politică este una “existențială” și avertizează că tergiversarea acțiunii va duce la decizii dificile. Acesta propune modificări profunde în numeroase domenii, cum ar fi o stimulare “fără precedent” a investițiilor publice, inclusiv prin emiterea de noi datorii comune ale UE, o reformă a politicii de coeziune a UE, o revizuire a politicii în domeniul concurenței și o nouă politică industrială care să aibă în centrul său o strategie de reducere a prețurilor ridicate la energie în Europa.
