Connect with us

CONSILIUL EUROPEAN

Marcel Ciolacu și Charles Michel au căzut de acord că aderarea României la Schengen reprezintă “cel mai bun antidot” pentru a atenua euroscepticismul în Europa de Est

Published

on

© Marcel Ciolacu/ Twitter

Premierul Marcel Ciolacu și președintele Consiliului European Charles Michel au căzut de acord, vineri, cu prilejul primei lor întrevederi bilaterale, că o decizie legitimă în favoarea aderării României la spațiul Schengen constituie cel mai bun antidot pentru a detensiona actualul cumul de factori care ar putea avansa euroscepticismul în zona de est a continentului.

“Președintele Consiliului European, Charles Michel, mi-a reconfirmat, astăzi, susținerea sa totală pentru aderarea României la spațiul Schengen. Domnia sa este unul dintre marii prieteni ai țării noastre și i-am mulțumit pentru suportul său constant, ferm și plin de energie”, a scris Ciolacu, pe Facebook, după întrevedere.

“Am căzut de acord că o decizie legitimă, în favoarea României, reprezintă cel mai bun antidot pentru a detensiona actualul cumul de factori care ar putea avansa euroscepticismul în zona de est a continentului”, a adăugat el.

Potrivit premierului, președintele Consiliului European a mulțumit României și pentru sprijinul puternic oferit Ucrainei și Republicii Moldova.

“Este dovada că românii probează cu fapte ce înseamnă solidaritatea! De aceea, sper că și Europa va proba, printr-o decizie în favoarea României pe tema Schengen, că solidaritatea europeană există și în realitate, nu doar în declarațiile oficiale!”, a conchis Ciolacu.

 

Premierul Marcel Ciolacu a anunțat joi, la debutul ședinței săptămânale de Guvern, că va avea în perioada 31 august – 1 septembrie 2023 prima vizită la Bruxelles de la preluarea mandatului de prim-ministru, în contextul dialogului constant pe care România îl are cu instituțiile europene.

”România este stabilă politic și economic, are a doua cea mai mare creștere economică între statele membre ale Uniunii Europene, puternic susținută de investițiile străine directe. Vom menține dinamica economiei românești și încrederea investitorilor prin reformele pe care le facem în domeniile esențiale. Aceste reforme sunt asumate atât prin Programul de Guvernare, cât și prin PNRR, ceea ce arată determinarea fermă a Guvernului României de a le implementa cu sprijinul partenerilor europeni și în beneficiul României și al românilor”, a afirmat Ciolacu, înaintea vizitei.

Vizita a început cu o întâlnire a șefului Guvernului cu ambasadorii Statelor Unite în Belgia, la UE și la NATO și cu o deplasare la Spitalul Militar Regina Astrid unde sunt tratați doi pompieri răniți în explozia de la Crevedia.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL EUROPEAN

Din Consiliul de Securitate al ONU, Charles Michel acuză Moscova că încearcă ”să restaureze vechiul imperiu rus” și cere națiunilor să nu închidă ochii în fața acestei crime

Published

on

© European Union, 2023

Președintele Consiliului European, Charles Michel, a acuzat Kremlinul că a creat ”scena unei crime în Ucraina” în încercarea de a ”restaura vechiul imperiu rus”, atrăgând atenția că țara invadată de Moscova trebuie sprijinită pentru ca alte țări să nu fie ”tentate să copieze acțiunile”.

”Ucraina este scena unei crime. Autorul crimei se află chiar în această cameră. Știți cine sunteți. Kremlinul visează să restaureze vechiul imperiu rus. După Ucraina, cine va fi următorul? Cine va fi următorul care va satisface fantezia lui Putin din trecut? Și dacă Rusia reușește în Ucraina, ce alte țări vor fi tentate să îi copieze acțiunile? La locul acestei crime, avem și victima, atacată. Ucraina și toți ucrainenii, luptând într-o bătălie pe care nu au început-o, apărându-și țara împotriva unui război pe care nu l-au dorit și protejându-și copiii împotriva unei suferințe pe care nimeni nu o merită. Încercând să îi salveze de o altă oroare a acestui război – răpirea lor forțată în Rusia.  Așa-numitele <<adopții>>. În realitate, acestea sunt deportări de copii”, a semnalat oficialul european în cadrul unei dezbateri a Consiliului de Securitate al ONU, în contextul celei de-a 78-a Adunări Generale a Organizației Națiunilor Unite.

Acesta a lansat audienței, inclusiv reprezentanților Rusiei, o serie de întrebări pentru a consolida ideea că deportarea copiilor ucraineni reprezintă ”o încercare de genocid cultural”: ”Ați putea suporta să vi se fure copilul și să fie deportat? Copilul vostru să își uite familia, limba, țara?”

”Apărându-și copiii, ucrainenii apără ce au mai de preț: familiile lor, viitorul lor, libertatea lor. Acesta este motivul pentru care noi, Uniunea Europeană, suntem ferm alături de Ucraina pentru a se apăra singură. Atâta timp cât cei nevinovați sunt atacați, îi vom ajuta să se apere singuri. Și vom rămâne alături de ei, atâta timp cât va fi nevoie”, a completat președintele Consiliului European.

Acesta a reamintit care este misiunea ONU, și anume aceea de a asigura și menține pacea mondială și respectarea dreptului internațional.

”La acest loc al crimei, avem și martori, cu toții din întreaga lume. Și noi toți, care stăm chiar aici, martorii din acest Consiliu de Securitate. Ce am făcut în legătură cu această crimă? Ce am făcut în legătură cu această agresiune? Ce am făcut când unul dintre membrii permanenți își atacă vecinul? Ce am făcut, în timp ce acesta își exercită dreptul de veto împotriva fiecăruia dintre noi și împotriva principiilor fundamentale ale Cartei ONU? Oare nu stăm împreună în această cameră pentru un singur motiv și un singur motiv? Pentru a proteja pacea și securitatea pentru toți oamenii, indiferent de țara sau continentul lor”, s-a întrebat Michel.

Președintele Consiliului European a lansat un apel la adresa națiunilor ”puternice și responsabile” să nu închidă ochii în fața acestor crime, deoarece ”avem cu toții această responsabilitate”.

”O responsabilitate de a pune capăt războiului și o responsabilitate de a lucra pentru pace. O pace dreaptă care să respecte Carta ONU și principiile sale fundamentale, integritatea teritorială a fiecărei națiuni suverane. O pace dreaptă care nu va dura niciodată dacă crimele rămân nepedepsite. Acesta este motivul pentru care aș dori să mă adresez direct fiecăruia dintre dumneavoastră, în jurul acestei mese. În calitate de națiuni responsabile, avem cu toții un rol de jucat în construirea păcii și stabilității globale. Aș dori să mă adresez în special stimabilului reprezentant chinez. Ați avertizat Rusia împotriva folosirii armelor nucleare, iar noi salutăm acest lucru. Acum vă cerem să mergeți mai departe. Haideți să ne unim forțele pentru a convinge Rusia să pună capăt acestui război criminal care face atât de multe victime. Haideți să ne unim forțele pentru a convinge Rusia să respecte principiile Cartei ONU”, a fost mesajul lansat de Charles Michel.

În încheiere, acesta a spus că ”trebuie să fim puternici, alături de cei atacați, în special aici, în Consiliul de Securitate. Acesta este motivul pentru care s-a născut această cameră și pentru care ne aflăm astăzi aici: pentru a spune <<nu>> agresiunii. Pentru a proteja pacea, securitatea și cooperarea, între oameni și între toate națiunile noastre”, a conchis președintele Consiliului European.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Președintele Consiliului European propune o reformă a arhitecturii financiare mondiale: Este ca o casă veche, construită într-o altă epocă. Este timpul să facem această casă puternică și robustă

Published

on

© European Union, 2023

Președintele Consiliului European, Charles Michel, propune o reformă a arhitecturii financiare mondiale, bazată pe trei domenii, pentru ca aceasta să devină mai echitabilă.

În cadrul unui eveniment organizat în contextul Adunării Generale a ONU, oficialul european l-a citat pe arhitectul Frank Gehry, renumit, printre altele pentru proiectarea Muzeului Guggenheim din Bilbao, pentru a fixa punctul de pornire a dezbaterii.

”Cum putem face ca arhitectura financiară mondială să fie mai echitabilă? Arhitectul Frank Gehry a spus odată: <<Arhitectura ar trebui să vorbească despre timpul și locul său, dar să tânjească după atemporalitate>> Într-adevăr, Gehry nu se gândea la arhitectura financiară globală, dar citatul este relevant pentru ceea ce discutăm astăzi. Actuala noastră arhitectură financiară globală este ca o casă veche, construită într-o altă epocă, pentru o altă epocă, iar această casă ne-a servit bine timp de decenii. Cu toate acestea, simțim cu toții că este timpul să facem din nou această casă puternică și robustă, pentru a-i proteja pe locuitorii săi și pentru a le satisface nevoile”, și-a început Michel discursul.

În viziunea sa, eforturile în această direcție ar trebui să se concentreze pe trei domenii: finanțarea dezvoltării, reducerea datoriei și finanțarea climei.

Așadar, pentru ca toată lumea să aibă acces echitabil la finanțare, este nevoie ca băncile multilaterale de dezvoltare să se reformeze și să asigure un acces mai bun, mai rapid și mai eficient la finanțare, consideră președintele Consiliului European.

”Acest lucru ne va permite să abordăm provocările globale – cum ar fi schimbările climatice, biodiversitatea, pandemiile și sărăcia. O finanțare mai eficientă va sprijini, de asemenea, țările cele mai vulnerabile, astfel încât băncile multilaterale de dezvoltare trebuie să se schimbe odată cu vremurile. Aceasta înseamnă alinierea mai eficientă a fluxurilor financiare și a know-how-ului lor pentru a aborda provocările actuale, precum și mobilizarea și extinderea finanțării private. Băncile multilaterale de dezvoltare trebuie să fie pregătite să ajute țările care au nevoie de ajutor prin acordarea de împrumuturi mai avantajoase. Foaia de parcurs a G20 reprezintă un prim pas esențial – ar putea elibera aproximativ 200 de miliarde de dolari în următorul deceniu”, a detaliat Charles Michel.

Cel de-al doilea demers vizează abordarea chestiunilor legate de datorii.

” În al doilea rând, trebuie să abordăm problema datoriilor. Prea multe țări se îneacă într-o mare de datorii. În ultimii cinci ani, stocul de datorii al economiilor emergente a crescut de la 75.000 de miliarde de dolari la 100.000 de miliarde de dolari. După cum a declarat președintele Ruto la Paris în iunie: pentru economiile africane, împrumutul costă de opt ori mai mult decât pentru restul lumii. Acest lucru este pur și simplu nedrept. Trebuie să întindem o mână de ajutor țărilor care au nevoie de ajutor, concentrându-ne asupra cadrului comun al G20 pentru tratamentul datoriei și realizându-l”, a mai spus oficialul european.

A treia direcție de acțiune face trimitere la finanțarea climei.

”În cele din urmă, a treia direcție de acțiune se referă la finanțarea pentru climă. Trebuie să creștem finanțarea de la miliarde la trilioane de dolari, apelând la toate sursele posibile. Economiile vulnerabile nu ar trebui să fie nevoite să aleagă între decarbonizare și reducerea sărăciei. Anul acesta, pentru prima dată, vom atinge obiectivul de 100 de miliarde de dolari privind finanțarea pentru climă. Ar trebui să facem acest lucru în fiecare an. UE și statele sale membre continuă să fie principalul furnizor mondial de finanțare pentru climă – furnizând 23 de miliarde de euro în 2021. Banii publici sunt esențiali pentru a acționa ca niște catalizatori și pentru a elimina riscul din investițiile private. Prin urmare, este de datoria noastră – în sectorul public – să stabilim condițiile potrivite pentru mai multe investiții private. De asemenea, trebuie să fim mai creativi și mai dispuși să ne asumăm riscuri”, a completat Michel.

Acesta este conștient că eforturile pentru o arhitectură financiară mondială echitabilă nu vor avea rezultate peste noapte.

”Casa noastră nu va fi renovată într-o zi.  Și va fi nevoie de mai mult decât un cui și un ciocan. Dar, cu voință politică și curaj, cred că putem face această casă mai puternică și mai robustă ca niciodată. Aceasta este responsabilitatea noastră comună, aceasta este datoria noastră comună”, a conchis președintele Consiliului European.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

Franța și Germania propun o Europă cu patru viteze – nucleul, UE, membrii asociați și Comunitatea Politică Europeană. Documentul urmează a fi dezbătut de liderii UE la summit-urile din octombrie

Published

on

© Bundesregierung/ Kugler

Însărcinați de guvernele de la Paris și Berlin, experții franco-germani au prezentat o propunere de reforme structurale radicale pentru Uniunea Europeană, în contextul lansării discuțiilor privind extinderea Uniunii Europene prin aderarea unor noi state membre până la sfârșitul deceniului, documentul consultat de Politico Europe urmând a fi dezbătut de miniștrii afacerilor europene din statele membre înainte de summitul informal de la Granada de la începutul lunii octombrie.

Raportul, comandat de cele mai mari două țări ale UE, vizează revizuirea normelor și pregătirea pentru guvernarea într-o uniune formată din 30 sau mai multe țări, iar autorii preconizează un model de UE în patru cercuri concentrice, arată sursa citată.

1. Cercul interior; 2. UE; 3. Membrii asociați; 4. Comunitatea politică europeană“, scriu ei în documentul de 60 de pagini intitulat “Sailing on High Seas: Reforming and Enlarging the EU for the 21st Century“.

Miniștrii afacerilor europene din statele membre vor discuta miercuri acest document, pregătind terenul pentru viitorul summit al liderilor naționali din octombrie, în cadrul căruia se așteaptă ca extinderea să fie pe primul loc pe ordinea de zi. În luna octombrie vor avea loc trei summit-uri europene. Primele două, la Palacio de Congresos din Granada, vor fi cel de-al treilea summit al Comunității Politice Europene, urmat de un summit informal al celor 27 de lideri ai statelor două, și se vor desfășura în perioada 5-6 octombrie. Cel de-al treilea summit va fi Consiliul European din toamnă de la Bruxelles, din perioada 26-27 octombrie.

“Este clar că extinderea UE și reforma UE merg mână în mână. Și trebuie să începem cu acest lucru acum”, a declarat, la Bruxelles, ministrul german pentru Europa, Anna Lührmann, în fața presei.

Raportul întocmit de un grup de 12 experți propune reforme radicale pentru a raționaliza structura UE, inclusiv reducerea numărului de comisari și de membri ai Parlamentului European, precum și eliminarea vetourilor naționale. De asemenea, studiul analizează mai multe opțiuni privind modul de funcționare a unei UE mai mari, inclusiv un buget mai mare, legarea mai strictă a plăților UE de condițiile statului de drept și trecerea la votul majoritar în locul unanimității în Consiliul European. Într-un demers care s-ar putea dovedi controversat pentru Franța și Germania, experții propun, de asemenea, redistribuirea unei ponderi mai mari a votului în cadrul Consiliului UE.

Documentul ia în calcul două ferestre de oportunitate privind această reformă cu măsuri pe termen scurt până la alegerile europene din 6-9 iunie 2024 și măsuri pe termen lung care vizează noul ciclu instituțional 2024-2029 în urma scrutinului de anul viitor.

Tema extinderii a căpătat însă un nou impuls în ultimul an, după un discurs susținut la Praga, în august 2022, de cancelarul german Olaf Scholz, care a evocat ”o Uniune Europeană cu 30 sau 36 de state” și cerut înlăturarea dreptului de veto în politică externă și politică fiscală în perspectiva extinderii UE.

În acest context, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a folosit prilejul ultimului său discurs privind Starea Uniunii Europene înainte de alegerile europene pentru pentru a pleda în favoarea stabilirii unei viziuni europene cu privire la extinderea UE ca parte a “chemării istoriei” și a solicitat ca acest proces să avanseze fără să se aștepte modificarea tratatelor Uniunii Europene.

De altfel, la Consiliul European din iunie 2023, liderii celor mai mari zece țări UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE, concomitent cu gestul președintelui Consiliului European Charles Michel de a da startul discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică 2024-2029, cu “extinderea UE în centrul dezbaterilor”, și prin care Uniunea trebuie să decidă ce fel de putere geopolitică și economică își dorește să fie. Subiectul a fost reluat, ulterior, la Forumul Strategic de la Bled din Slovenia de către președintele Consiliului European Charles Michel, care a subliniat că extinderea UE nu mai reprezintă un vis și a avansat ca termen anul 2030 pentru ca atât UE, cât și potențialii noi membrii să fie pregătiți pentru integrare. Concomitent, la reuniunea anuală a ambasadorilor francezi peste hotare, președintele Macron a relansat ideea unei “Europe cu mai multe viteze” pentru extinderea UE, punctând că cu 32 sau 35 de membri nu va fi ușor să avansăm.

Atât Ucraina, cât și Republica Moldova au primit statutul de țară candidată la UE în iunie 2022, iar mai multe voci cer ca Uniunea Europeană să adopte decizia deschiderii negocierilor de aderare cu cele două țări la summitul european din decembrie.

Opt sunt țările care au statut de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană: Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Cu trei dintre acestea – Muntenegru, Serbia și Turcia – negocierile de aderare au fost deschise, cu particularități diferite. Negocierile cu Muntenegru și Serbia sunt cele mai avansate, deși trenează, în timp ce tratativele de extindere cu Turcia, lansate în 2005, sunt blocate din cauza variilor tensiuni geopolitice și a incompatibilităților de viziuni politice.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions
CONSILIUL UE24 mins ago

Surse europene: Compromisul miniștrilor de interne din UE către un viitor acord pentru pactul de migrație și azil creează “o atmosferă bună pentru temele de interes major ale României”

ROMÂNIA2 hours ago

România va încasa în conturile BNR 2,75 miliarde de euro aferente cererii de plată nr. 2 din PNRR

ROMÂNIA2 hours ago

Președintele Coaliției pentru Economie Digitală, îngrijorat de potențialul impact al normelor UE privind lucrătorii pe platforme asupra modului de dezvoltare al companiilor de pe piața din România

NATO4 hours ago

Stoltenberg, vizită surpriză la Kiev: Statele NATO au încheiat contracte de 2,4 miliarde de euro pentru muniții din care vor furniza și Ucrainei; Zelenski: Aderarea la NATO, o chestiune de timp

ROMÂNIA7 hours ago

Ministrul Dezvoltării, Adrian Veștea: Diversele crize cu care ne-am confruntat în ultimii ani arată că dezvoltarea trebuie să fie nu doar sustenabilă, ci şi rezilientă

NATO8 hours ago

Franța cere Turciei și Ungariei să ratifice aderarea Suediei la NATO: Ne-ar plăcea să vedem că îşi pun în practică angajamentul

U.E.8 hours ago

Președinta Parlamentului European speră că UE va demara negocierile de aderare cu Ucraina și R. Moldova până la finalul anului: Să nu dezamăgim milioanele de oameni care consideră Europa ca fiind casa lor

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Ministrul Odobescu, la Forumul CEPA: Suntem vecinii Ucrainei și angajamentul nostru ferm este de a sprijini Ucraina cât timp va fi nevoie

ROMÂNIA10 hours ago

Nicolae Ciucă: Centrul Euro-Atlantic pentru Reziliență este o inițiativă românească de succes care a dovedit într-un timp scurt că poate contribui în mod semnificativ la consolidarea rezilienței UE și NATO

ROMÂNIA10 hours ago

MAE: Secretarul de stat Iulian Fota a deschis programul EU-US Emerging Leaders Visitors, lansat în 2022 de Comisia Europeană în colaborare cu România și alte nouă state UE

ROMÂNIA2 hours ago

Președintele Coaliției pentru Economie Digitală, îngrijorat de potențialul impact al normelor UE privind lucrătorii pe platforme asupra modului de dezvoltare al companiilor de pe piața din România

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Ministrul Odobescu, la Forumul CEPA: Suntem vecinii Ucrainei și angajamentul nostru ferm este de a sprijini Ucraina cât timp va fi nevoie

SUA11 hours ago

“Păcat, Vladimir. Tu ai atras-o asupra ta”: Hillary Clinton l-a ironizat pe Putin privind extinderea NATO la ceremonia prezentării portretului său de secretar de stat al SUA

U.E.2 days ago

Pactul verde european s-a născut din necesitatea de a proteja oamenii și planeta, dar a fost conceput și ca o oportunitate de a ne construi viitoarea prosperitate, evidențiază Ursula von der Leyen

ROMÂNIA2 days ago

Premierul Marcel Ciolacu, dialog cu delegația parlamentară condusă de șeful Parlamentului din Georgia: Energia și conectivitatea sunt la ora actuală factorii motrici ai cooperării bilaterale

ROMÂNIA3 days ago

Marcel Ciolacu: România nu-și mai permite facilități și privilegii de 75 mld. de lei, plus o evaziune fiscală de 150 mld. de lei pe an. Nu-mi voi asuma să pun în pericol obiective strategice ale României

ROMÂNIA3 days ago

Agenda europeană a dominat discuțiile între Nicolae Ciucă și președintele Parlamentului georgian, fiind subliniată susținerea României pentru candidatura Georgiei la UE

ROMÂNIA4 days ago

Adrian Câciu: Experții români verifică în Polonia stadiul de livrare a elicopterelor Black Hawk pentru intervenții în situații de urgență, care au fost finanțate cu fonduri europene

ROMÂNIA6 days ago

“Nu trebuie să încercăm să părem mai deștepți decât cei care mor pentru patria lor” – răspunsul lui Klaus Iohannis pentru cei care solicită Ucrainei să accepte încheierea războiului

ONU6 days ago

Klaus Iohannis: În mod ironic, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a adus rezultate incredibile, cu Ucraina și R. Moldova candidate la UE, reducerea dependenței energetice de Moscova și extinderea NATO

Trending