Premierul Marcel Ciolacu a anunțat joi, la debutul ședinței săptămânale de Guvern, că va avea în perioada 31 august – 1 septembrie 2023 prima vizită la Bruxelles de la preluarea mandatului de prim-ministru, în contextul dialogului constant pe care România îl are cu instituțiile europene.
”România este stabilă politic și economic, are a doua cea mai mare creștere economică între statele membre ale Uniunii Europene, puternic susținută de investițiile străine directe. Vom menține dinamica economiei românești și încrederea investitorilor prin reformele pe care le facem în domeniile esențiale. Aceste reforme sunt asumate atât prin Programul de Guvernare, cât și prin PNRR, ceea ce arată determinarea fermă a Guvernului României de a le implementa cu sprijinul partenerilor europeni și în beneficiul României și al românilor”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu, potrivit unui comunicat al Guvernului remis CaleaEuropeană.ro.
În cadrul declarațiilor susținute la Palatul Victoria, prim-ministrul a aprecizat că există semnale că la nivelul Comisiei Europene vor fi recunoscute eforturile financiare “deosebite” făcute de România, în acest an, pentru susţinerea Ucrainei şi Republicii Moldova.
El s-a declarat convins că va fi găsită soluţia justă, astfel încât cadrul fiscal bugetar stabilit pentru 2023, 2024 şi 2025 să fie actualizat, ţinând cont de aceste realităţi.
“După-amiază voi pleca la Bruxelles, unde mă voi întâlni cu oficialii europeni ca să discut câteva decizii esenţiale pe care trebuie să le luăm împreună, ca planul României să meargă cu succes mai departe. Sunt decis să nu renunţ la vreo reformă şi să livrăm tot ce ne-am asumat. Încheiem renegocierea PNRR, finalizăm noua formă a programului REPowerEU. Vom face reforma pensiilor, depunem cererea de plată numărul trei şi vom lua măsurile fiscale care să ne permită dezvoltarea sustenabilă a României”, a spus Ciolacu, în debutul şedinţei de Guvern.
Prim-ministrul va avea întrevederi cu înalți oficiali europeni: președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, cu președintele Consiliului European, Charles Michel, precum și cu directorul general al SG Recover (Recovery and Resilience Task Force), din cadrul Comisiei Europene, Céline Gauer, arată sursa citată.
Un punct important al deplasării la Bruxelles va fi vizita șefului Executivului la Spitalul Militar Regina Astrid, unde au fost transferate pentru tratament două persoane rănite în exploziile de la Crevedia, conchide Palatul Victoria.
Vizita are loc și ca parte a unor întrevederi extinse pe care miniștrii finanțelor, proiectelor și investițiilor europene și muncii le-au efectuat la Bruxelles în perioada 28-29 august pentru discuții legate de deficitul bugetar, reforma pensiilor și modificarea Planului Național de Redresare și Reziliență.
Potrivit ministrului finanțelor, liberalul Marcel Boloș, Comisia Europeană a apreciat eforturile realizate de Guvern și așteaptă în perioada următoare măsuri concrete în domeniul consolidării fiscal-bugetare.
Conform ministrului investițiilor și proiectelor europene, social-democratul Adrian Câciu, România a obținut acordul de principiu al Comisiei Europene pentru transferul investițiilor PNRR întârziate la politica de coeziune și prelungirea termenului de finalizare a proiectelor până în 2029.
România s-a angajat la nivel european să scadă deficitul bugetar de la 5,7% din PIB în 2022, la 4,4% în 2023 și sub 3% în 2024. Însă, anul acesta, după numai 5 luni, deficitul a ajuns la 2,32% din PIB (față de 1,48%), crescând posibilitatea de a încheia anul 2023 cu un deficit spre 7%, cu mult mai mare decât cel de anul trecut. Regulile Pactului de Stabilitate sunt suspendate până în decembrie, iar Comisia a anunțat deja din primăvară că statele membre trebuie să pregătească planuri credibile de scădere treptată a deficitului începând cu anul acesta. Spre deosebire de anii trecuți, Executivul european a decis să condiționeze accesul la fondurile europene de revenirea la “normalitate bugetară”.
Tema cerințelor fiscale și bugetare prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență a fost un subiect central al întrevederii de la Atena de săptămâna trecută dintre premierul Marcel Ciolacu și președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen.
Într-un interviu pe care l-a acordat pentru Financial Times zilele trecute, premierul Ciolacu a precizat că va discuta, la Bruxelles, măsuri de limitare a deficitului de finanțare. El a asigurat că “în niciun caz” UE nu va reduce finanțarea României pentru a forța mai multă austeritate la București.
“Am fost nevoiți să reorganizăm bugetul pentru a ajuta transporturile din Ucraina”, a spus Ciolacu, adăugând că va încerca să obțină un acord al UE pentru a contabiliza elementele legate de război în afara calculelor de deficit. Precizând că acestea au fost cheltuieli neprevăzute, România va “avea nevoie de o derogare de la codul fiscal”.
