Președintele Comisiei pentru Sănătate din Camera Deputaților, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a subliniat în cadrul conferinței „Pericolul rezistenței la antibiotice: criza nevăzută a infecțiilor rezistente” că „sănătatea publică este pusă în pericol” de consumul abuziv de antibiotice, care accentuează constant nevoia de noi opțiuni terapeutice pentru a lupta cu bacteriile rezistente.
„În ultima sută de ani, am înregistrat progrese majore odată cu introducerea pe scară largă a programelor de vaccinare. Progresele istorice, puse sub presiune. Ulterior, au apărut antibioticele, accesul la sanitație, la apă sigură și la alimente sigure. Toate aceste realizări sunt însă, astăzi, într-o schimbare — și nu neapărat una favorabilă. Bacteriile au devenit tot mai rezistente la antibiotice, iar dezvoltarea de noi antibiotice este extrem de dificilă și costisitoare, oferind soluții mai ales pe termen scurt, pentru că acoperirea vaccinală a scăzut în multe țări, în România probabil că mai mult decât în orice altă țară din Europa.”
Fostul ministru al sănătății, Alexandru Rafila, a făcut referire la ordinul din ianuarie 2024 care reglementează mai strict prescrierea de antibiotice, menționând că impactul acestei măsuri este unul modest: „Deși modificările legislative au încercat să limiteze eliberarea antibioticelor fără rețetă, impactul acestora a fost modest. Prescrierile în ambulatoriu au scăzut cu până la 10%, însă consumul general rămâne ridicat. În plus, utilizarea unor antibiotice cu risc crescut — inclusiv cele care favorizează infecțiile cu Clostridioides difficile — nu a scăzut semnificativ, ceea ce indică faptul că problema nu ține doar de reglementare, ci și de comportamentul de consum și de practica medicală.”
De asemenea, acesta a menționat și statisticile europene care plasează țara noastră în topul statelor cu cel mai mare consum de antibiotice.
„România reușește, de mulți ani — de când există aceste statistici, de peste un deceniu — să se mențină între locurile 2 și 4 la nivel european în ceea ce privește consumul de antibiotice și, implicit, rezistența la principalele specii bacteriene monitorizate de Centrul European de Control al Bolilor”, a mai adăugat acesta.
Potrivit celui mai recent raport al ECDC, România are una dintre cele mai ridicate valori din UE la consumul total de antibiotice, depășind media europeană. De asemenea, țara noastră are una dintre cele mai mici ponderi de antibiotice de prima linie din UE, indicând un uz frecvent al antibioticelor cu spectru larg, care favorizează rezistența la antimicrobiene. Ținta UE pentru 2030 este de 15,9 DDD (Defined Daily Dose), iar România înregistra 25,2 DDD în 2024, față de 9,8 DDD în Țările de Jos.
Evenimentul, organizat de Grupul de Presă MediaUno, Institutul Național de Statistică, Asociația MediaUno și Universitatea de Medicină și Farmacie Carol Davila din București, a reunit manageri de spitale, medici infecționiști, reprezentanți ai Direcțiilor de Sănătate Publică, ai Ministerului Sănătății, ai mediului academic și cercetători, creând un cadru interdisciplinar pentru schimb de expertiză și identificarea unor direcții strategice comune.
