Connect with us

INTERNAȚIONAL

Maria Magdalena Grigore, secretarul de stat pentru relații interinstituționale, la Sarajevo: România sprijină ferm continuarea procesului de extindere a Uniunii Europene în regiunea sud-est europeană

Published

on

© Ministerul Afacerilor Externe

Secretarul de stat pentru relații interinstituționale, Maria Magdalena Grigore, a participat luni, la Sarajevo, la reuniunea miniștrilor afacerilor externe participanți la Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), organizată de către Bosnia și Herțegovina, în calitate de Președinție-în–exercițiu (PiE) a SEECP. Cu acest prilej, oficialul a reiterat sprijinul ferm al României pentru continuarea procesului de extindere a Uniunii Europene în regiunea sud-est europeană, dosar prioritar pe agenda fostei Președinții române a Consiliului UE, se arată într-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe. 

Potrivit sursei citate, reuniunea a prilejuit un schimb de opinii pe marginea evoluțiilor recente din regiunea sud-est europeană, evaluarea stadiului proceselor de integrare europeană și euro-atlantică derulate de candidații și aspiranții din regiune, precum și o trecere în revistă a proiectelor și inițiativelor de conectivitate derulate în regiune.

În intervenția sa, secretarul de stat Maria Magdalena Grigore a transmis aprecieri Bosniei și Herțegovinei pentru mandatul de PiE, exercitat cu succes pe parcursul ultimului an. A reiterat sprijinul ferm al României pentru continuarea procesului de extindere a Uniunii Europene în regiunea sud-est europeană, dosar prioritar pe agenda fostei Președinții române a Consiliului UE. Demnitarul român a reconfirmat susținerea către statele din regiune pentru continuarea proceselor naționale de reforme pentru aderarea la UE, inclusiv în domeniul  combaterii corupției și a crimei organizate: 

„Întreprinse în mod corespunzător, eforturile de combatere a corupției și de dezmembrare a rețelelor de crimă organizată servesc nu numai obiectivului de avansare pe calea aderării la UE, dar aduc o contribuție concretă la securitatea populației.”

Referitor la conectivitate, secretarul de stat Maria Magdalena Grigore a subliniat că dezvoltarea acesteia va conduce la creșterea schimburilor între regiune și UE. A precizat că subiectul conectivității s-a aflat și pe agenda Președinției române a Consiliului UE și că reprezintă o prioritate centrală a Președinției române a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării.

Demnitarul român a manifestat satisfacția pentru soluționarea crizei politice din Republica Moldova și instalarea noului guvern de la Chișinău, pe care l-a asigurat de întregul sprijin al României. În același timp, a subliniat îngrijorarea în raport cu provocările de securitate la care este supusă Ucraina și care reprezintă în continuare o amenințare pentru securitatea regională, subliniind importanța pe care România o acordă respectării dreptului internațional, precum și principiilor suveranității și integrității teritoriale.

Secretarul de stat român a recunoscut importanța pe care fenomenele migrației și terorismului le reprezintă pentru regiune și a pledat pentru consolidarea cooperării în domeniu, subliniind contribuția României ca stat membru UE în combaterea acestor fenomene.

Totodată, în cadrul reuniunii, s-a dezbătut și s-a andosat proiectul Declarației Summit-ului SEECP de la Sarajevo.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

INTERNAȚIONAL

OMS nu garantează siguranța administrării vaccinului dezvoltat de Rusia împotriva COVID-19

Published

on

© OncoGen/ Facebook

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) nu poate garanta siguranța administrării pe scară largă a vaccinului împotriva noului coronavirus dezvoltat în Rusia până când acesta nu va fi evaluat conform standardelor stabilite de organizație, informează EFE și Reuters, preluat de Agerpres

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că un vaccin dezvoltat local pentru Covid-19 a primit aprobarea după mai puțin de două luni de teste clinice pe oameni, precizând, de asemenea, că fiicei sale i-a fost deja administrat. Oficialii ruși au transmis că plănuiesc să înceapă vaccinarea în masă în octombrie.

În acest context, experții și-au exprimat îngrijorarea cu privire la viteza cu care Rusia a ajuns la obținerea unui vaccin, sugerând că cercetătorii ar putea „să o fi luat pe scurtături” care pot pune în pericol sănătatea oamenilor. 

Astfel, pe fondul temerii că siguranța acestora ar fi putut fi compromisă, Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a cerut Rusiei săptămâna trecută să urmeze orientările internaționale pentru producerea unui vaccin împotriva Covid-19. De asemenea, marți, OMS a declarat că a purtat discuții cu autoritățile ruse despre efectuarea unei evaluări a vaccinului.

„Accelerarea progreselor nu trebuie să însemne compromisuri faţă de siguranţă”, a declarat după anunţul preşedintelui rus purtătorul de cuvânt al OMS, Tarik Jasarevic. „Suntem în contact cu autorităţile sanitare ruse şi avem discuţii cu privire la posibila precalificare OMS a vaccinului, dar, din nou, precalificarea oricărui vaccin include analiza şi evaluarea riguroasă a datelor obligatorii privind siguranţa şi eficacitatea”, a explicat el.

În prezent, vaccinul rus nu este pe lista OMS printre cele șase vaccinuri care au ajuns la studiile clinice din faza a treia, care implică testări mai răspândite pe oameni.

Peste 100 de vaccinuri din întreaga lume sunt în curs de dezvoltare, unele dintre acestea fiind testate pe oameni în studiile clinice. În ciuda progresului rapid, majoritatea experților consideră că niciun vaccin nu poate deveni disponibil pe scară largă până la mijlocul anului 2021.

Dintre aceste şase, trei sunt dezvoltate de laboratoare chineze, două sunt americane (cele ale companiilor Pfizer şi Moderna) şi cel de-al şaselea este dezvoltat de AstraZeneca în colaborare cu Universitatea Oxford.

Potrivit directorului fondului suveran rus RDIF implicat în proiect, Kirill Dmitriev, peste 20 de ţări au precomandat circa un miliard de doze din acest vaccin, care pentru pieţele externe va avea denumirea ”Sputnik V”, nume ce aminteşte de primul satelit lansat pe orbită, şi începutul producţiei industriale este preconizat pentru luna septembrie.

Continue Reading

ONU

Mesajul MAE de Ziua Internațională ONU a Tineretului: Întărirea rolului tinerilor în societate, prioritatea activității diplomatice a României în cadrul ONU

Published

on

Ministerul Afacerilor Externe salută aniversarea, la data de 12 august, a Zilei Internaţionale ONU a Tineretului, dedicată tinerilor ca parteneri esenţiali pentru schimbare.

Ziua Internaţională ONU a Tineretului reprezintă o oportunitate de conştientizare a provocărilor cu care se confruntă tinerii din întreaga lume, se arată într-un comunicat al MAE transmis, marţi, Calea Europeană.

Tema din acest an a zilei aniversare “Angajamentul Tinerilor pentru Acţiune Globală” (“Youth Engagement for Global Action”) urmăreşte identificarea modalităţilor prin care favorizarea implicării tinerilor la nivel local, naţional şi global contribuie la consolidarea proceselor şi instituţiilor multilaterale.

“Una dintre priorităţile activităţii diplomatice a României în cadrul ONU o constituie întărirea rolului tinerilor în cadrul societăţii şi sprijinirea acestora să devină vectori ai schimbării, iar una dintre priorităţile preşedinţiei actuale a României la Comunitatea Democraţiilor vizează întărirea rolului tinerilor în procesele democratice”, precizează sursa citată, reamintind că, în acest sens, sub egida preşedinţiei române, în perioada 23 – 24 iulie 2020, s-a desfăşurat Forumul Tinerilor din cadrul Comunităţii Democraţiilor, cu tema Interconectarea tinerilor lideri din ţările democratice.

Un alt element de substanţă prin care MAE susţine interesele şi obiectivele tineretului la nivel internaţional îl reprezintă “Programul Delegat de Tineret la ONU”, care a debutat în România în 2006, sub egida Ministerului Afacerilor Externe şi a Ministerului Tineretului şi Sportului, ţara noastră fiind unul dintre cele aproximativ 30 de state membre ONU care susţin această iniţiativă. Scopul programului este de a antrena tinerii cu potenţial, cu vârste între 18 – 25 ani, în activitatea celui mai mare for decizional global şi de a-i mobiliza în activităţile de tineret din ţară.

Programul urmăreşte reprezentarea publică a intereselor tinerilor români la nivel internaţional.

Tot pe linia angajării problematicii tineretului se numără încheierea, de către MAE român, a unui Protocol de colaborare cu Asociaţia Tineretul ONU din România, care a fost înfiinţată în 2009. Aceasta numără 60 de membri în Bucureşti şi 150 la nivel naţional şi promovează valorile şi activităţile ONU în rândul tinerilor români, fiind membră a Reţelei Asociaţia Tineretului ONU. În perioada 2009 – 2020, MAE şi Asociaţia Tineretul ONU din România au realizat o serie de acţiuni în cooperare, proiectul cel mai consistent constând în organizarea conferinţelor anuale Bucharest International Student Model United Nations / BISMUN, se mai arată în comunicat.


Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite a desemnat, în 1999, data de 12 august în vederea marcării Zilei Internaţionale a Tineretului, prin Rezoluţia 54/120, ca urmare a recomandării Conferinţei Mondiale a Miniştrilor responsabili pentru Tineret de la Lisabona (8-12 august 1998). Fiecare ediţie a Zilei Internaţionale a Tineretului are o temă distinctă, având menirea să readucă problemele tineretului în atenţia comunităţii internaţionale şi să sublinieze potenţialul tinerilor în societate.

România are o lungă tradiţie de susţinere a problematicii tineretului la nivelul Organizaţiei Naţiunilor Unite. Cu peste patru decenii în urmă, România a avut iniţiativa de a promova, în cadrul ONU, proclamarea Anului Internaţional al Tineretului. După trei ani de deliberări, Adunarea Generală ONU a decis, la data de 17 decembrie 1979, prin intermediul Rezoluţiei 34/151, să desemneze anul 1985 drept Anul Internaţional al Tineretului, considerând că “aceasta reprezintă o ocazie semnificativă de a atrage atenţia asupra situaţiei, nevoilor şi aspiraţiilor tineretului”

Continue Reading

RUSIA

Heiko Maas critică sancțiunile SUA împotriva Nord Stream 2 în presa rusă: Politica energetică a Europei este decisă în capitalele Europei și la Bruxelles

Published

on

© Auswartiges Amt/ Twitter

Șeful diplomației germane, Heiko Maas, a criticat marți, într-un interviu acordat presei ruse înaintea unei vizite la Moscova, sancțiunile aplicate de administrația SUA în raport cu gazoductul Nord Stream 2 care urmează să lege Rusia de Europa prin Germania.

Ministrul german, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE, a fost întrebat care este poziția Berlinului privind decizia administrației SUA de a aplica sancțiuni extrateritoriale și cum afectează aceasta relațiile transatlantice.

Relațiile transatlantice dtează de mai multe decenii în istoria noastră comună europeană cu SUA. Sunt construite pe temelii solide și nu au fost niciodată definite exclusiv de politica de zi cu zi. Dar, bineînțeles, poziția noastră ca guvern federal este clară în această problemă, și anume respingem sancțiunile extrateritoriale și am transmis în mod clar acest lucru administrației americane“, a spus Maas pentru Interfax, interviul fiind citat de Ministerul german de Externe.

Potrivit lui Maas, situația din jurul construirii gazoductului Nord Stream 2 reprezintă o problemă de suveranitate energetică europeană.

Aceasta este o problemă de suveranitate în special în politica noastră energetică și se referă și la crearea securității juridice pentru companiile noastre. La urma urmei, un lucru este clar, anume faptul că decidem politica energetică a Europei în capitalele Europei și împreună la Bruxelles. Noi decidem de unde ne primim energia“, a afirmat el.

Șeful diplomației germane efectuează marți o vizită în Rusia, la Moscova și la Sankt Petersburg, afirmând înaintea acesteia că relațiile germano-ruse sunt “prea importante pentru a fi lăsate la voia întâmplării”, mai ales că raporturile dintre Berlin și Moscova sunt marcate de “ape tulburi” de evoluțiile din ultimii ani.

Germania este însă aspru criticată de SUA pentru faptul că nu își crește contribuțiile financiare la apărarea comună în cadrul NATO, unde Rusia este privită ca o amenințare, iar în același timp Berlinul avansează în colaborarea energetică cu Rusia.

UE, Rusia și Germania au denunţat în mod repetat ingerinţa Statelor Unite în politica energetică europeană și în dezvoltarea economiei altor state. Recent, Germania a condamnat din nou intenția Statelor Unite de a aplica noi sancțiuni privind gazoductul Nord Stream 2 acuzând SUA de „ingerință în securitatea energetică europeană și în suveranitatea Uniunii Europene”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending