Premierul italian Mario Draghi, care încearcă să reducă dependenţa ţării sale de energia rusă, a anunţat luni un acord cu Algeria pentru creşterea exporturilor acesteia de gaz către Italia, relatează AFP, citat de Agerpres.
Algeria, unul din principalii parteneri comerciali ai Italiei, este şi al doilea său furnizor de gaz după Rusia, de unde provin 45% din importurile de gaz ale peninsulei.
După o discuție cu preşedintele algerian Abdelmadjid Tebboune, Mario Draghi a anunţat un acord între grupul energetic italian ENI şi gigantul algerian Sonatrach, de stat, prin care acesta din urmă urmează să crească livrările de gaz către Italia.
„Guvernele noastre au semnat o declaraţie de înţelegere cu privire la cooperarea bilaterală în sectorul energiei. Acesteia i se adaugă acordul între ENI şi Sonatrach de majorare a exporturilor de gaz spre Italia. Imediat după invazia din Ucraina am anunțat că Italia se va organiza rapid pentru a reduce dependența de gaz rusesc, acordurile de azi fiind un răspuns semnificativ pentru a atinge acest obiectiv strategic, și vor urma și altele”, a declarat Draghi presei.
Premierul italian nu a dat cifre, dar ENI a precizat într-un comunicat că acordul va permite „exploatarea capacităţilor de transport disponibile ale gazoductului Transmed pentru a asigura o mai mare flexibilitate în aprovizionarea cu energie şi furnizarea progresivă de volume mai mari de gaz începând din acest an, până la 9 miliarde de metri cubi pe an în 2023-2024”.
Săptămâna trecută, Mario Draghi a afirmat că Italia „va urma deciziile Uniunii Europene” cu privire la noi sancțiuni împotriva Rusiei, în special un posibil embargo asupra gazelor naturale, care însă ”nu este pe masă deocamdată”.
Italia este dependentă de gazul rusesc, 95% din gazul folosit fiind importat, din care aproximativ 40% provine din Rusia.
Cât privește importurile de gaze naturale din Rusia care, în 2020, au avut cea mai mare pondere, totalizând 46%, o decizie de interzicere a acestora nu a fost încă adoptată, dar președintele Consiliului European, Charles Michel, a ridicat săptămâna trecută, în dezbaterea Parlamentului European privind concluziile reuniunii șefilor de stat sau de guvern din 24-25 martie, problema unei decizii în această direcție.




