Connect with us

JUSTIȚIE

MCV|Noul raport pe Justiție – primul test pentru România la 10 de ani de la aderarea la UE: ”O democraţie fără stat de drept nu ne putem imagina în Europa”

Published

on

La un deceniu distanță de la aderarea sa la Uniunea Europeană, România pășește pe drumul consolidării profilului său în UE – obiectiv principal enunțat de Ministerul Afacerilor Externe – cu un nou parlament ales și cu un nou guvern, pregătindu-se de un nou test al maturității sale: nu președinția Consiliului UE (acum), ci raportul anual al Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) pe care Comisia Europeană urmează să-l publice până la finele acestei luni.

FOTO: ec.europa.eu

Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 15 rapoarte (2007-2016) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Raportul publicat anul trecut (2016) este cel mai pozitiv de până acum pentru România, subliniind durabilitatea progreselor înregistrate de România în materie de justiție. Mai mult, raportul MCV din 2016 a consemnat progresele înregistrate în domeniul combaterii corupției prin încrederea publică în eficiența acțiunilor DNA și a constatat rolul important al sprijinului public pentru acțiuni împotriva corupției. Raportul pe justiție din 2016 a constituit și un prilej în care Guvernul condus de Dacian Cioloș a transmis Comisie Europene că premisele finalizării procesului MCV prin internalizarea obiectivelor mecanismului la nivelul autorităților române în structura Strategiei Naționale Anticorupție. Totodată, încă de la prima ședință a Consiliului Superior al Magistraturii pe care a prezidat-o (6 ianuarie 2015), Klaus Iohannis a spus că obiectivul sistemului judiciar din România trebuie să fie ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare

Mai mult, raportul din 2016 a fost al treilea MCV pozitiv consecutiv după cele din 2014 și 2015. În schimb, în toate cele trei rapoarte activitatea Parlamentului în raport cu independența justiției a fost criticată.

Rapoartele MCV pentru România au fost publicate începând cu 2007, în anii 2008-2012 fiind prezentate cu o frecvență semestrială. Din 2013, Comisia publică câte un raport anual. 

Încă de la momentul introducerii mecanismului, problemele judiciare, corupția și legătura puternică cu clasa politică a celor două au constituit un argument în plus pentru ca țării noastre să îi fie refuzat accesul în spațiul Schengen.

Olanda a susținut în dese rânduri la nivelul Consiliul JAI că o decizie privind aderarea României la Schengen depinde de rezultatele rapoartelor MCV, asta deși nu ar trebui să există o legătură între cele două.

Precedentele rapoarte pot fi accesate aici.

Publicarea noului raport MCV are loc și în contextul în care liderii a două dintre cele mai importante instituții UE – Comisia Europeană și Consiliul European – au pledat în scrisorile lor de felicitare către noul guvern pentru responsabilitatea și contribuția constructivă a României în păstrarea valorilor europene.

Juncker: Așteptăm continuitatea direcției pozitive a României și un sistem judiciar independent

Așteptăm continuitatea direcției pozitive a României în ceea ce privește o guvernare stabilă, o creștere economică robustă, o producție consolidată, o creștere a standardelor de viață și un sistem judiciar independent care poate susține lupta împotriva corupției”, a transmis Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.

La rândul său, Donald Tusk a insistat pentru ”responsabilitatea continuă și contribuția constructivă a României în găsirea soluțiilor comune europene și în păstrarea unității europene”.

Iohannis către guvern: ”Aţi jurat să faceți tot ce puteţi pentru o democraţie matură în România”

Mesajelor transmise de liderii instituțiilor UE se atașează și semnalele recente ale președintelui României. Mai întâi, cu ocazia depunerii jurământului de către guvernul Grindeanu, șeful statului le-a cerut miniștrilor că românii așteaptă ca ei să ”păstreze orientarea euro-atlantică a României” și să întărească poziţia României în cadrul NATO şi al UE.

FOTO: Administrația Prezidențială

Eu aştept şi mulţi aşteaptă să faceţi tot ce se poate să sprijiniţi o justiţie independentă în România. Asta înseamnă întărirea statului de drept. Aţi jurat să faceți tot ce puteţi pentru o democraţie matură în România. O democraţie fără stat de drept nu ne putem imagina în Europa. Aştept şi aşteptăm cu toţii”, a mai arătat preşedintele.

Ulterior, la prima ședință CSM din 2017, Iohannis și-a întărit mesajul inițial, pe fondul contestării de către Avocatul Poporului a legii 90/2001 potrivit căreia o persoană condamnată penal nu poate deține funcția de prim-ministru, dar și în baza unor declarații publice ale noului ministru al Justiției conform cărora noul Parlament ar putea readuce în discuție o lege a amnistiei și a grațierii.

Președintele a declarat că o lege a amnistiei și grațierii ar fi o ”catastrofă pentru democrația românească”, arătând că se va opune în cazul unui astfel de act normativ ”cu toată greutatea și puterea funcției prezidențiale”. Reamintim că pe parcursul rapoartelor Mecanismului pentru Cooperare și Verificare, Parlamentul României a fost un actor criticat constant pentru periclitarea actului de justiție în România.

Eurobarometru: 73% dintre români consideră că MCV trebuie să continue

Un eurabarometru publicat anul trecut preciza că românii consideră că UE, prin intermediul MCV, a ajutat România în lupta împotriva corupţiei şi a deficienţelor din sistemul judiciar, 73% dintre ei apreciind că acest mecanism trebuie să continue până când ţara ajunge la un standard comparabil cu cel al altor state membre.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

Ambasadorul SUA la București Adrian Zuckerman sprijină lupta Ministerului Justiției pentru a repara prejudiciile aduse statutul de drept: Poporul român nu va uita și nu va ierta lașitatea celor care caută să slăbească justiția

Published

on

© Ministerul Justiției

Ambasadorul Statelor Unite la București, Adrian Zuckerman, a transmis miercuri că Statele Unite sprijină cu toatr resursele lupta Ministerului Justiției pentru a repara prejudiciile produse statului de drept în România, potrivit unui comunicat al MJ.

”Aș dori să îi mulțumesc prietenului meu, Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, pentru întrega muncă depusă și dedicația de care dă dovadă în reconstrucția și întărirea statului de drept în România. Este o sarcină dificilă, dar, cu oameni ca el la conducere, statul de drept va prevala. Statele Unite și președintele Trump îi salută pe toți oamenii puternici moral și integri. Vom fi alături de ei și de poporul român sprijinindu-i cu toate resursele disponibile în lupta lor pentru protejarea oamenilor din România și pentru menținerea statului de drept. Poporul român nu va uita și nu va ierta lașitatea și complicitatea celor care caută să slăbească justiția și statul de drept”, a precizat Zuckerman în cadrul deschiderii webinarului ”Investigarea atacurilor de tip Ransomware în timpul Pandemiei Covid-19”.

Evenimentul a fost organizat de Ministerul Justiției în parteneriat cu Ambasada Statelor Unite la București, în colaborare cu Programul în Domeniul Criminalității Informatice și Proprietății Intelectuale (ICHIP) din cadrul Departamentului de Justiție al Statelor Unite, FBI, Direcția de Combatere a Criminalității Organizate (DCCO) din cadrul IGPR și Biroul Internațional Împotriva Stupefiantelor și de Aplicare a Legii din cadrul Departamentului de Stat al Statelor Unite.

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, i-a mulțumit ambasadorului Zuckerman pentru sprijinul oferit și a numit colaborarea cu Ambasada SUA la București, ”o piatră de temelie în strategia de acțiune împotriva criminalității interne și internaționale”.

Totodată, Cătălin Predoiu a avut un mesaj ferm către procurorii din România. ”Puneți întotdeauna sintagma <<follow the money>> ca factor primordial în planurile de anchetă. Folosiți toate mijloacele disponibile pentru a urmări și recupera activele din jurisdicția noastră națională și nu numai”, a transmis ministrul Justiției.

Partea practică a webinarului, la care au participat procurori specializați și polițiști ai Direcției de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, a constat în testarea capacitații de reacție a specialiștilor români din domeniul criminalității informatice în urma simulării unui atac informatic asupra unei entități publice implicate în gestionarea situațiilor impuse de pandemia de Coronavirus.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Ambasadorul SUA salută decizia CEDO privind-o pe Laura Codruța Kövesi: Un semnal de alarmă împotriva intervenției politicului în justiție

Published

on

© Harvard University

Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului care stabilește că Laura Codruța Kövesi a fost înlăturată pe nedrept de la conducerea DNA reprezintă un semnal de alarmă împotriva intervenției politicului în justiție, a declarat ambasadorul SUA la București, Adrian Zuckerman.

“Curtea Europeană a Drepturilor Omului a emis azi o decizie care subliniază din nou importanța deosebită a statului de drept într-o democrație. Fără posibilitatea de a apela la o justiție liberă și independentă nu există libertate sau proces democratic. Curtea a decis astăzi că Laura Codruța Kövesi a fost înlăturată pe nedrept de la conducerea DNA”, a transmis diplomatul, într-o declarație publicată pe pagina Ambasadei americane la București.

Adrian Zuckerman subliniază faptul că președintele Klaus Iohannis a salutat această decizie și precizează că SUA sunt de acord cu “președintele Iohannis că drepturile fundamentale ale d-nei Kövesi au fost încălcate și că accesul liber la justiție și libertatea de expresie sunt valori esențiale într-o societate democratică.

“Această decizie reprezintă un semnal de alarmă împotriva intervenției politicului în justiție în scopul evitării investigației penale. Statele Unite vor sprijini întotdeauna principiile democratice, drepturile fundamentale și statul de drept. Câștigătoare a titlului Femeia Curajoasă a anului 2014 acordat de Ambasada SUA, iar acum Procuror Șef European, d-na Kövesi ilustrează valorile curajului, justiției și onoarei. Astăzi o felicităm din nou. SUA vor continua să sprijine independența judecătorilor și a procurorilor în combaterea corupției folosind toate mijloacele aflate la dispoziție, a mai adăugat ambasadorul SUA.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) i-a dat câștig de cauză Laurei Codruța Kövesi în procesul intentat după ce a fost revocată din funcție în 9 iulie 2018, prin decretul președintelui Klaus Iohannis în urma unei decizii a Curții Constituționale.

Judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului au ajuns la concluzia că demiterea Laurei Codruţa Kövesi de la conducerea Direcției Naționale Anticorupție a fost abuzivă.

Magistraţii au ajuns la concluzia că fosta şefă a DNA nu a avut cum să conteste decizia. Mai mult, CEDO a spus că dreptul la liberă exprimare i-a fost încălcat.

La sfârșitul anului 2018, Laura Codruţa Kövesi a făcut o plângere către CEDO în care contestă modul în care a fost revocată din funcţie. Cererea a trecut rapid de procedura de filtru.

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruța Kövesi din fruntea DNA în 9 iulie, în urma unei decizii a Curții Constituționale.

În acțiunea transmisă Curții Europene pentru Drepturile Omului, magistratul arată că decizia unilaterală a CCR nu i-a oferit o cale efectivă de a o contesta, așa cum prevede Convenția Europeană a Drepturilor Omului și nici măcar nu a fost parte din acel conflict inițiat de Executiv la CCR, conflict cu președintele României, care s-a soluționat în favoarea Guvernului și în urma căruia șeful statului a fost nevoit să emită acel decret de revocare.

Actualul procuror-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, nu a cerut despăgubiri statului român, însă efectele aceste decizii CEDO trebuie să fie aplicate pe viitor de statul român atunci când revocă un magistrat dintr-o funcție înaltă.

Continue Reading

JUSTIȚIE

Reacția Laurei Codruța Kövesi după decizia CEDO: Este o premieră când o Curte Constituțională încalcă două drepturi fundamentale ale unei persoane

Published

on

© European Union 2020 - Source : EP

Decizia Curții Europene a Drepturilor Omului, care a stabilit că revocarea din fruntea Direcției Naționale Anticorupție i-a încălcat Laurei Codruța Kövesi două drepturi fundamentale, anume cel la liberă exprimare și accesul la justiție, reprezintă o victorie a sistemului de justiție și a celor care au susținut justiția în ultimii ani, a declarat actualul procuror-șef al Parchetului European, într-un interviu pentru Europa FM.

“Prin decizia de azi, CEDO nu apără doar persoana fostului procuror-șef, ci însuși sistemul de justiție”, a spus fosta șefă a DNA.

“Sunt mulțumită că am început un demers în care am crezut foarte mult, care a vizat o chestiune de principiu, care ține de independența justiției, a procurorilor, a judecătorilor. Este o victorie a sistemului de justiție și a celor care au susținut justiția în ultimii ani. (…) CEDO spune că această revocare a fost o sancțiune deosebit de severă și prin această îndepărtare prematură din funcție a fost de fapt învins scopul menținerii independenței sistemului judiciar. În paragraful 209, în motivare, se reține că revocarea a fost făcută pentru a avea un efect de descurajare, în sensul ca pe viitor toți procurorii și judecătorii care ar fi luat atitudine, să nu mai aibă acest curaj. CEDO nu apără doar persoana fostului procuror-șef, ci însuși sistemul de justiție. Când este afectată independența procurorilor, este afectată și cea a judecătorilor”, a mai declarat Kövesi.

Fostul procuror-șef al DNA a spus că decizia CEDO reprezintă o premieră când se reține că o Curte Constituțională a încălcat două drepturi fundamentale ale unei persoane și a precizat că acțiunea sa a reprezinetat o chestiune de principiu.

“Nu am cerut repunerea în funcție. Remediul trebuie găsit de statul român. Aș fi putut să cer despăgubiri materiale, dar scopul nu a fost să obțin bani, ci a fost o chestiune de principiu. Dacă aș fi cerut bani și aș fi câștigat, statul, implicit românii ar fi trebuit să plătească. Dar ceva trebuie să se întâmple! Statul român trebuie să ia măsuri prin care astfel de situații să nu se mai repete. Niciodată, CCR nu ar trebui să mai dea decizii cu privire la o persoană, așa cum a fost în cazul meu, ci ar trebui să se pronunțe pe principii. Un procuror, judecător revocat ar trebui să aibă posibilitatea să ajungă în fața unui complet de judecată, în fața unui complet de judecători independenți”, a mai spus ea.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) i-a dat câștig de cauză Laurei Codruța Kövesi în procesul intentat după ce a fost revocată din funcție în 9 iulie 2018, prin decretul președintelui Klaus Iohannis în urma unei decizii a Curții Constituționale.

Judecătorii Curţii Europene a Drepturilor Omului au ajuns la concluzia că demiterea Laurei Codruţa Kövesi de la conducerea Direcției Naționale Anticorupție a fost abuzivă.

Magistraţii au ajuns la concluzia că fosta şefă a DNA nu a avut cum să conteste decizia. Mai mult, CEDO a spus că dreptul la liberă exprimare i-a fost încălcat.

La sfârșitul anului 2018, Laura Codruţa Kövesi a făcut o plângere către CEDO în care contestă modul în care a fost revocată din funcţie. Cererea a trecut rapid de procedura de filtru.

Președintele Klaus Iohannis a semnat decretul de revocare a Laurei Codruța Kövesi din fruntea DNA în 9 iulie, în urma unei decizii a Curții Constituționale.

În acțiunea transmisă Curții Europene pentru Drepturile Omului, magistratul arată că decizia unilaterală a CCR nu i-a oferit o cale efectivă de a o contesta, așa cum prevede Convenția Europeană a Drepturilor Omului și nici măcar nu a fost parte din acel conflict inițiat de Executiv la CCR, conflict cu președintele României, care s-a soluționat în favoarea Guvernului și în urma căruia șeful statului a fost nevoit să emită acel decret de revocare.

Actualul procuror-șef al Parchetului European, Laura Codruța Kövesi, nu a cerut despăgubiri statului român, însă efectele aceste decizii CEDO trebuie să fie aplicate pe viitor de statul român atunci când revocă un magistrat dintr-o funcție înaltă.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending