La un deceniu distanță de la aderarea sa la Uniunea Europeană, România pășește pe drumul consolidării profilului său în UE – obiectiv principal enunțat de Ministerul Afacerilor Externe – cu un nou parlament ales și cu un nou guvern, pregătindu-se de un nou test al maturității sale: nu președinția Consiliului UE (acum), ci raportul anual al Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) pe care Comisia Europeană urmează să-l publice până la finele acestei luni.

FOTO: ec.europa.eu
Până în prezent, Comisia Europeană a prezentat 15 rapoarte (2007-2016) care vizează progresul României și al Bulgariei în domeniul combaterii corupției și a reformelor din sistemul judiciar. Raportul publicat anul trecut (2016) este cel mai pozitiv de până acum pentru România, subliniind durabilitatea progreselor înregistrate de România în materie de justiție. Mai mult, raportul MCV din 2016 a consemnat progresele înregistrate în domeniul combaterii corupției prin încrederea publică în eficiența acțiunilor DNA și a constatat rolul important al sprijinului public pentru acțiuni împotriva corupției. Raportul pe justiție din 2016 a constituit și un prilej în care Guvernul condus de Dacian Cioloș a transmis Comisie Europene că premisele finalizării procesului MCV prin internalizarea obiectivelor mecanismului la nivelul autorităților române în structura Strategiei Naționale Anticorupție. Totodată, încă de la prima ședință a Consiliului Superior al Magistraturii pe care a prezidat-o (6 ianuarie 2015), Klaus Iohannis a spus că obiectivul sistemului judiciar din România trebuie să fie ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare
Mai mult, raportul din 2016 a fost al treilea MCV pozitiv consecutiv după cele din 2014 și 2015. În schimb, în toate cele trei rapoarte activitatea Parlamentului în raport cu independența justiției a fost criticată.
Rapoartele MCV pentru România au fost publicate începând cu 2007, în anii 2008-2012 fiind prezentate cu o frecvență semestrială. Din 2013, Comisia publică câte un raport anual.
Încă de la momentul introducerii mecanismului, problemele judiciare, corupția și legătura puternică cu clasa politică a celor două au constituit un argument în plus pentru ca țării noastre să îi fie refuzat accesul în spațiul Schengen.
Olanda a susținut în dese rânduri la nivelul Consiliul JAI că o decizie privind aderarea României la Schengen depinde de rezultatele rapoartelor MCV, asta deși nu ar trebui să există o legătură între cele două.
Precedentele rapoarte pot fi accesate aici.
Publicarea noului raport MCV are loc și în contextul în care liderii a două dintre cele mai importante instituții UE – Comisia Europeană și Consiliul European – au pledat în scrisorile lor de felicitare către noul guvern pentru responsabilitatea și contribuția constructivă a României în păstrarea valorilor europene.
Juncker: Așteptăm continuitatea direcției pozitive a României și un sistem judiciar independent
Așteptăm continuitatea direcției pozitive a României în ceea ce privește o guvernare stabilă, o creștere economică robustă, o producție consolidată, o creștere a standardelor de viață și un sistem judiciar independent care poate susține lupta împotriva corupției”, a transmis Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene.
La rândul său, Donald Tusk a insistat pentru ”responsabilitatea continuă și contribuția constructivă a României în găsirea soluțiilor comune europene și în păstrarea unității europene”.
Iohannis către guvern: ”Aţi jurat să faceți tot ce puteţi pentru o democraţie matură în România”
Mesajelor transmise de liderii instituțiilor UE se atașează și semnalele recente ale președintelui României. Mai întâi, cu ocazia depunerii jurământului de către guvernul Grindeanu, șeful statului le-a cerut miniștrilor că românii așteaptă ca ei să ”păstreze orientarea euro-atlantică a României” și să întărească poziţia României în cadrul NATO şi al UE.

FOTO: Administrația Prezidențială
”Eu aştept şi mulţi aşteaptă să faceţi tot ce se poate să sprijiniţi o justiţie independentă în România. Asta înseamnă întărirea statului de drept. Aţi jurat să faceți tot ce puteţi pentru o democraţie matură în România. O democraţie fără stat de drept nu ne putem imagina în Europa. Aştept şi aşteptăm cu toţii”, a mai arătat preşedintele.
Ulterior, la prima ședință CSM din 2017, Iohannis și-a întărit mesajul inițial, pe fondul contestării de către Avocatul Poporului a legii 90/2001 potrivit căreia o persoană condamnată penal nu poate deține funcția de prim-ministru, dar și în baza unor declarații publice ale noului ministru al Justiției conform cărora noul Parlament ar putea readuce în discuție o lege a amnistiei și a grațierii.
Președintele a declarat că o lege a amnistiei și grațierii ar fi o ”catastrofă pentru democrația românească”, arătând că se va opune în cazul unui astfel de act normativ ”cu toată greutatea și puterea funcției prezidențiale”. Reamintim că pe parcursul rapoartelor Mecanismului pentru Cooperare și Verificare, Parlamentul României a fost un actor criticat constant pentru periclitarea actului de justiție în România.
Eurobarometru: 73% dintre români consideră că MCV trebuie să continue
Un eurabarometru publicat anul trecut preciza că românii consideră că UE, prin intermediul MCV, a ajutat România în lupta împotriva corupţiei şi a deficienţelor din sistemul judiciar, 73% dintre ei apreciind că acest mecanism trebuie să continue până când ţara ajunge la un standard comparabil cu cel al altor state membre.
.