Connect with us

GENERAL

MFE: Contracte de finanțare în valoare de aproape 1 miliard euro semnate, în ultima lună, pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare a României

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

Contracte de finanțare în valoare de aproape 1 miliard euro au fost semnate, în ultima lună, de ministrul Ioan Marcel Boloș pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare a României, informează un comunicat al Ministerului Fondurilor Europene. 

Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș și președintele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Buzău 2008, Petre Emanoil Neagu, alături de directorul general al Companiei de Apă Buzău, Simona Mariana Săvulescu, au semnat, astăzi, la sediul MFE, contractul de finanțare pentru implementarea „Proiectului regional de dezvoltare a  infrastructurii de apă și apă uzată din județul Buzău, în perioada 2014-2020”. Astfel, cu sprijinul a 275.130.057 euro fonduri europene alocate prin Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM),  168.433 cetățeni vor beneficia de servicii de alimentare cu apă și 47.276 vor dispune de servicii de canalizare la standarde europene.

Acesta este cea de-al patrulea contract de finanțare a unor proiecte care contribuie la dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare semnate recent de noul ministru al Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș, după cele aferente județelor Olt (226.612.367 euro), Satu Mare (199.096.549 euro) și Suceava (220.407.811 euro), investiții care însumează 921.246.784 euro valoare eligibilă și peste 1 miliard euro valoare totală.

„Prin acest al patrulea contract de finanțare pe care l-am semnat în ultima lună pentru furnizarea de apă potabilă și servicii de canalizare în toată țară, dorim să contribuim la îmbunătățirea condițiilor de viață ale oamenilor și să conturăm, alături de autoritățile locale, o Românie a faptelor bune. Impactul finanțării europene înseamnă enorm pentru un astfel de demers: noi premise pentru dezvoltarea economică a regiunilor noastre, stimularea investițiilor private și a turismului în zonele rurale, crearea de noi locuri de muncă, reducerea poluării râurilor și, implicit, a riscului de îmbolnăvire a oamenilor de la sate, dezvoltarea agriculturii, a biodiversității sau a activităților de agrement în zonele de implementare a proiectelor. Înseamnă, pe scurt, dezvoltare durabilă în folosul nostru și al noilor generații”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș.

© Ministerul Fondurilor Europene

Printre obiectivele concrete ale proiectului semnat astăzi se numără creșterea gradului de conectare a populației la rețeaua de alimentare cu apă, a gradului de siguranță în funcționarea sistemului, reducerea pierderilor și extinderea rețelelor de canalizare existente, înființarea de rețele de canalizare în aglomerările rurale cu peste 2.000 locuitori, realizarea de stații de pompare apă uzată și rețele de refulare aferente acestora, construcția de stații de epurare sau tratarea și valorificarea nămolului deshidratat.

Rezultatele se vor materializa în construcția / reabilitarea a 143 km rețea de distribuție nouă pentru apă potabilă, 89 km rețea de distribuție reabilitată pentru apă potabilă, 103 km aducțiune nouă, 17 km reabilitați de aducțiune, 436 km rețea nouă de canalizare, 5 km rețea reabilitată de canalizare, 16 km colector, 24 unități rezervoare înmagazinare, 23 stații tratare apă, 4 stații de epurare ape uzate ce vor deservi aglomerări sub 10.000 locuitori.

În ceea ce privește sistemele de alimentare cu apă, proiectul prevede realizarea investițiilor în cadrul a 12 sisteme zonale de alimentare cu apă în Buzău, Râmnicu Sărat, Puieștii de Jos, Nehoiu, Pătârlagele, Valea Râmnicului, Grebanu – Topliceni, Merei, Vernești – Măgura, Mânzălești – Lopătari, Chiojdu, Săpoca, Calvini – Pătârlagele – Cislău – Viperești, dar și un sistem de alimentare cu apă în Izvoru Dulce.

În aria proiectului se vor face următoarele investiții:

– 57 surse de apă noi;

– 4 surse reabilitate de apă;

– 103 km aducțiune nouă;

– 17 km reabilitare aducțiune;

– 18 stații noi de clorinare;

– 2 stații de tratare apă Voetin și Grebanu;

– 3 stații de tratare apă reabilitate – Jgheab (Mânzălești), Valea Râmnicului și Chiojdu;

– 45 stații noi de pompare;

– 2 stații reabilitate de pompare;

– 15 rezervoare noi de înmagazinare;

– 9 rezervoare reabilitate de înmagazinare;

– 143 rețea nouă de distribuție apă potabilă;

– 89 km rețea reabilitată de distribuție apă potabilă;

– 4 km conducte de descărcare în emisar/evacuare apă spălare.

În ceea ce privește sistemele de apă uzată, investițiile vor viza următoarele clustere / aglomerări: cluster Buzău, care cuprinde 5 aglomerări – Buzău, Cândești, Merei, Pietroasele, Săpoca -, cluster Râmnicu Sărat, care cuprinde 2 aglomerări – Râmnicu Sărat și Grebanu – și aglomerările Nehoiu, Pătârlagele, Cislău, Cernătești, Beceni, Puiești, Siriu.

Vor fi asigurați 436 km rețea canalizare nouă, 5 km rețea canalizare reabilitată, 82 km conducte noi de refulare, 16 km colectoare, 169 stații noi de pompare apă uzată menajeră. Proiectul va finanța, totodată, 3 stații de pompare reabilitare apă uzată menajeră, 4 stații de epurare ape uzate, care deservesc aglomerări precum Puiești, Colțu Pietrii, Beceni, Cislău, 1 bazin de retenție în amplasamentul SEAU Râmnicu Sărat și o instalație de uscare și carbonificare nămol deshidratat în amplasamentul SEAU Buzău.

Apa uzată colectată va fi epurată corespunzător cu ajutorul investițiilor prevăzute în acest proiect, care mai prevede dezvoltarea sistemului SCADA, prin integrarea dispeceratelor/echipamentelor existente și a dispeceratelor noi.

Implementarea activităților proiectului începe în luna aprilie 2020 și va dura până în luna mai 2023.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Dragoș Pîslaru

Dragoș Pîslaru: Inovarea este prioritatea-cheie la nivel european și trebuie să ne asigurăm că devine și pentru România

Published

on

© dragospislaru.eu

România trebuie să facă din inovare o prioritate cheie pentru a se pregăti pentru viitor, este de părere eurodeputatul Dragoș Pîslaru (USR PLUS, Renew Europe), co-raportor și membru în echipa de supraveghere a Parlamentului European privind implementarea Mecanismului de Redresare și Reziliență, într-o postare pe pagina personală de Facebook.

„Atunci când spui viitor, spui transformare digitală și inovare. România este astăzi într-un moment de imensă oportunitate. O oportunitate care ne poate duce în topul celor mai inovatoare țări din Uniunea Europeană. Inovarea este prioritatea-cheie la nivel european și trebuie să ne asigurăm că inovarea devine o prioritate-cheie și pentru România”, afirmă Dragoș Pîslaru. 

Mecanismul de Redresare și Reziliență este cel mai important dosar pe care Dragoș Pîslaru și-a concentrat eforturile în Parlamentul European și datorită banilor pe care îi are la dispoziție, România poate inova la nivel național. 

„Ca europarlamentar am negociat, la Bruxelles, Mecanismul de Redresare și Reziliență care aduce pentru România aproape 30 de miliarde de euro. Banii aceștia sunt șansa noastră să putem inova chiar aici, la noi acasă. Să generăm tehnologii noi, pe care să le propagăm apoi în toată lumea. Să avem „unicorni românești” în toate marile orașe, de la Oradea la Constanța și de la Iași la Craiova”, a precizat acesta. 

Astfel, eurodeputatul USR PLUS subliniază că „avem nevoie de politicieni și funcționari care să înțeleagă că rolul lor este să încurajeze inovarea și digitalizarea, nu să le împiedice”.

„Eu am început deja să fac acest lucru, având calitatea de raportor din partea Renew Europe pe Regulamentul privind Identitatea Digitală Europeană. Sunt nerăbdător să vă aduc vești cu privire la evoluția lucrărilor din Parlamentul European și pe acest subiect”, a mai precizat Dragoș Pîslaru. 

Formal, Comisia Europeană a adoptat luni, 27 septembrie, o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR), informează un comunicat publicat de instituția de la Bruxelles.

Citiți și

INFOGRAFIC PNRR: Cum arată traseul pe care România trebuie să-l parcurgă pentru a injecta 29,2 miliarde de euro în reforme și investiții: 41% din fonduri merg către tranziție verde și 21% către digitalizare

Klaus Iohannis salută aprobarea PNRR în prezența Ursulei von der Leyen și îi cere lui Florin Cîțu implementarea reformelor și investițiilor: Este șansa de a lăsa generațiilor viitoare o Românie profund modernizată

Premierul Florin Cîțu: Faptul că PNRR-ul României a obținut 10 calificative A din 11 arată aprecierea Comisiei Europene

Ursula von der Leyen, la București: PNRR-ul României este un plan foarte bun, orientat către viitor. Aștept să lucrăm împreună la implementarea sa

Ca imagine de ansamblu, PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toţi cei 6 piloni prevăzuţi la nivel european, cuprinde 507 de jaloane și ținte, 171 de măsuri (dintre care 64 de reforme și 107 investiții).

România alocă 21 % din suma totală unor măsuri de sprijinire a tranziției digitale, cuprinse în componenta Cloud guvernamental şi sisteme publice digitale, aferentă Pilonului II, dedicat transformării digitale. 

Printre acestea se numără măsuri de digitalizare a administrației publice și a întreprinderilor, de îmbunătățire a conectivității, a securității cibernetice și a competențelor digitale și de dezvoltare a unui sistem integrat de e-sănătate și telemedicină. Se preconizează că măsurile de sprijinire a digitalizării educației vor contribui la dezvoltarea competențelor atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor și vor fi susținute prin măsuri de modernizare a laboratoarelor școlare și de creare a unor laboratoare inteligente (smart labs). Participarea la un proiect multinațional este prevăzută sub forma unui proiect important de interes european comun (PIIEC) în domeniul microelectronicii.

Potrivit Comisiei Europene, cele 29,2 miliarde de euro alocate României prin NextGenerationEU vor avea un impact pozitiv, de la o creștere preconizată a PIB-ului între 1,8% și 2,9% până în 2026.

Continue Reading

GENERAL

România a găzduit prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice. Ministrul Sorin Cîmpeanu, ales președinte al celei mai mari organizații academice internaționale, Agenția Universitară a Francofoniei

Published

on

© Sorin Cîmpeanu/ Facebook

România a găzduit în perioada 21-24 septembrie, sub înaltul patronaj al președintelui României, prima ediție a Săptămânii Mondiale a Francofoniei Științifice, în cadrul căreia au avut loc mai multe evenimente majore ale Agenției Universitare a Francofoniei (AUF).

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, Universitatea Politehnica din București a găzduit a XVIII-a Adunare Generală a AUF, reuniune care, după Summitul Francofoniei organizat de România (2006), este cel mai amplu eveniment francofon desfășurat în România.

Cu această ocazie, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul român al Educației, a fost ales președinte al AUF, fiind ales în același timp și noul Consiliu de Administrație al AUF, format din 32 de membri repartizați astfel:

Cu această ocazie, Sorin Mihai Cîmpeanu, ministrul român al Educației, a fost ales președinte al AUF, fiind ales în același timp și noul Consiliu de Administrație al AUF, format din 32 de membri repartizați astfel:

– 18 reprezentanți ai universităților din cele 10 regiuni (Africa Centrală și Regiunea Marilor Lacuri, Africa de Vest, Magreb, Europa Occidentală, Europa Centrală și Orientală, Asia-Pacific, America, Caraibe, Orientul Mijlociu și Oceanul Indian). Rectorul Universității Politehnica din București, Mihnea Costoiu, a fost ales pentru a reprezenta întreaga regiune a Europei Centrale și Orientale;

– 13 reprezentanți ai statelor/guvernelor, printre care se numără și România, reprezentată de Ruxandra Mangu.

Astfel, România se bucură de o prezență importantă în instanțele AUF, având 3 reprezentanți: președintele AUF, reprezentantul Guvernului României și reprezentantul universităților din Europa Centrală și Orientală.

În intervenția sa, ministrul Educației, Sorin Mihai Cîmpeanu, președinte ales al Agenției Universitare a Francofoniei, a mulțumit tuturor delegaților instituțiilor membre AUF pentru încrederea acordată (prin vot secret), subliniind importanța continuității ce poate facilita tranziția între obiectivele majore ale Strategiei AUF 2017-2021 și Strategia AIF 2021-2025. AUF va continua sa susțină calitatea în educație și cercetare, angajabilitatea tinerilor absolvenți prin încurajarea parteneriatelor între mediul universitar și mediul socio-economic, precum și consolidarea rolului universităților de motor al dezvoltării locale și regionale.

În egală măsură, acesta a apreciat sprijinul pe care președintele României îl acordă francofoniei și educației, referindu-se la proiectul „România Educată”, un proiect care, în funcție de ariile specifice de interes, poate fi preluat şi de alte țări francofone ca răspuns la multiplele provocări aflate acum în fața oricărui sistem de educație din lume.

Cîmpeanu a adresat mulțumiri și secretarului general OIF (Organizația Internațională a Francofoniei), Louise Mushikiwabo, pentru cooperarea excepțională din ultimii ani între OIF, AUF, APF (Adunarea Parlamentară a Francofoniei), CONFEMEN (Conferința miniștrilor educației din țările francofone) și alți operatori ai francofoniei. În același timp a apreciat intervenția comisarului european pentru educație, cercetare, tineret și cultură – Maryia Gabriel.

De asemenea, ministrul Educației a subliniat și contribuția României la dezvoltarea francofoniei universitare, îndeosebi prin cele 980 de burse doctorale și postdoctorale „Eugen Ionescu”, acordate începând cu 2007. România a contribuit astfel în fiecare an cu un buget care a variat între 350.000 euro și 1.000.000 euro.

Adunarea Generală a celor 1005 instituții membre AUF (provenind din 119 state) a prilejuit și organizarea conferinței miniștrilor educației/pentru învățământ superior și cercetare din țările francofone. Au participat 40 de miniștri, înregistrându-se astfel cea mai extinsă reprezentare ministerială dintre cele 18 ediții ale Adunării Generale AUF în cei 60 de ani de existență.

Noua strategie se va concentra pe profesionalizarea guvernanței universităților și va viza dezvoltarea unor instrumente adecvate și adaptate specificului nevoilor reale și actuale ale statelor și universităților membre, așa cum au rezultat din amplul proces de consultare mondială derulată de AUF.

AUF va continua sa susțină proiectul IDNEUF (Initiative pour le Développement du Numérique dans l’Espace Universitaire Francophone) – inițiativă a miniștrilor educației din țările francofone – care datează din anul 2015 (Paris), proiect prin intermediul căruia AUF a reușit să dea dovadă de viziune, anticipând importanța digitalizării educației.

Continue Reading

Eugen Tomac

Eurodeputatul Eugen Tomac: Ca stat membru al NATO și al UE, România are în față multe oportunități oferite de Parteneriatul Strategic cu SUA

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Săptămâna aceasta s-au împlinit zece ani de la semnarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România și SUA, iar angajamentul semnat de către președintele Traian Băsescu și președintele Barack Obama este unul dintre cele mai importante acorduri pe care le are România, a transmis duminică europarlamentarul Eugen Tomac.

„Am avut privilegiul să fac parte din Delegația oficială a României la Washington și sunt mândru că administrația din care am făcut parte a lăsat țării un parteneriat care ne asigură securitatea și contribuie decisiv la consolidarea rolului pe care România îl are în calitate de stat furnizor de securitate în regiune”, a scris acesta, pe Facebook.

Mai mult, Eugen Tomac a subliniat că România, ca stat membru al NATO și al Uniunii Europene, are în față o ușă larg deschisă și plină de oportunități oferite de acest Parteneriat pentru secolul XXI, „pe care trebuie doar să le fructificăm inteligent pentru ca națiunea noastră să devină mai prosperă și mai unită”.

„România și Statele Unite ale Americii, împreună pentru o lume mai sigură și mai bună!”, a conchis eurodeputatul.

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite, lansat la 11 iulie 1997, a atins săptămâna trecută o nouă bornă politico-diplomatică și aniversară: s-au împlinit zece ani de la adoptarea Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și de la semnarea Acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite în România.

Documentele au fost adoptate în cadrul unei vizite pe care președintele de atunci al României, Traian Băsescu, a efectuat-o la Washington, la invitația omologului american, Barack Obama. Declarația comună adoptată de cei doi președinți la Casa Albă a fost urmată de semnarea Acordului privind sistemul antirachetă, la sediul Departamentului de Stat, de către secretarul de stat al SUA, Hillary Clinton, și ministrul de externe român, Teodor Baconschi.

Momentul a fost marcat luni, 13 septembrie, și de Ambasada Statelor Unite în România, printr-un mesaj transmis de însărcinatul cu afaceri, David Muniz, care a subliniat că “Statele Unite și România sunt aliați, democrații care împărtășesc aceleași valori și, pe deasupra, prieteni”.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
ROMÂNIA37 mins ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

Corina Crețu2 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu face apel la ”o guvernare coerentă, îndreptată către cetățean”: ”România pierde zilnic 20 de milioane de euro, bani europeni”

SUA3 hours ago

UE dorește să întoarcă pagina în criza submarinelor. Josep Borrell: Nu o să fim masochişti. Să depăşim problemele şi să privim spre viitor

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 hours ago

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

U.E.4 hours ago

Angela Merkel consideră că UE trebuie să-și rezolve problemele cu Polonia și Ungaria prin discuții, nu la tribunal: Trebuie să încercăm întotdeauna să găsim un compromis

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 hours ago

Eurodeputatul Vlad Nistor a discutat cu ambasadorul Tunisiei în România despre ”situația politică extrem de complicată de la Tunis”: Prelungirea acesteia va avea ”efecte nefaste asupra relației” cu UE

Eugen Tomac5 hours ago

Eugen Tomac lansează un concurs pentru tinerii din România și Republica Moldova, invitându-i să își exprime viziunea privind viitorul Europei

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI5 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă a discutat la Chișinău cu președinta Maia Sandu despre criza energetică: Vom veni cu soluții atât la nivel de România, cât și la nivelul UE

Eugen Tomac5 hours ago

Eugen Tomac, întrevedere cu Maia Sandu la Chișinău: Este esențial ca România și UE să fie alături de românii basarabeni

NATO6 hours ago

NATO: Jens Stoltenberg a prelungit cu un an mandatul de secretar general adjunct al lui Mircea Geoană, până la 16 octombrie 2023

ROMÂNIA37 mins ago

Standard & Poor’s şi Moody’s au reconfirmat ratingul de țară al României, cu perspectivă stabilă. Florin Cîțu: Atestă că în ”România merită să investești”

ROMÂNIA24 hours ago

Viitorul Spital Regional Brașov va avea 31 secții, 26 de săli de operație, 972 paturi și va fi inaugurat în 2028, arată concluziile studiului BERD

ROMÂNIA1 day ago

Octavian Oprea anunță că ADR lucrează la Sistemul național de interoperabilitate: Instituțiile publice nu vor mai solicita cetățeanului o informație pe care o altă instituție o deține

ROMÂNIA1 day ago

Florinel Chiș, director executiv ARMO: Cifra de afaceri din comerțul electronic din România se va situa în jurul a 6,9 mld. de euro în 2021

BANCA EUROPEANĂ DE INVESTIȚII1 day ago

Guvernul a aprobat memorandumul privind contractarea unui împrumut de 300 de milioane de euro de la BEI pentru construirea Spitalului Regional Cluj

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei ITRE din PE, solicită Comisiei Europene ca statele UE să poată folosi pentru plafonarea și subvenționarea prețurilor la energie fondurile neutilizate din exercițiul 2014-2020

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI2 days ago

Comisarul european pentru energie, interpelat de Marian-Jean Marinescu în Comisia ITRE din PE: Care va fi necesarul de energie în 2030 dacă prevederile pachetului ”Fit for 55%” rămân neschimbate

ROMÂNIA2 days ago

Asociația Română a Magazinelor Online organizează vineri a doua ediție a Zilei Naționale a Comerțului Electronic (LIVE, 15 octombrie, ora 10:15)

Dragoș Pîslaru3 days ago

Dragoș Pîslaru: Tinerii și copiii pot beneficia de investiții pentru viitorul lor în valoare de 40 miliarde de euro prin intermediul celor 25 de PNRR-uri

Dragoș Pîslaru4 days ago

Dragoș Pîslaru, apel către Autoritatea Europeană a Muncii: Muncitorii nu trebuie să mai fie supuși practicilor de sclavie modernă!

Team2Share

Trending