Connect with us

GENERAL

MFE: Contracte de finanțare în valoare de aproape 1 miliard euro semnate, în ultima lună, pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare a României

Published

on

© Ministerul Fondurilor Europene

Contracte de finanțare în valoare de aproape 1 miliard euro au fost semnate, în ultima lună, de ministrul Ioan Marcel Boloș pentru dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare a României, informează un comunicat al Ministerului Fondurilor Europene. 

Ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș și președintele Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Buzău 2008, Petre Emanoil Neagu, alături de directorul general al Companiei de Apă Buzău, Simona Mariana Săvulescu, au semnat, astăzi, la sediul MFE, contractul de finanțare pentru implementarea „Proiectului regional de dezvoltare a  infrastructurii de apă și apă uzată din județul Buzău, în perioada 2014-2020”. Astfel, cu sprijinul a 275.130.057 euro fonduri europene alocate prin Programului Operațional Infrastructură Mare (POIM),  168.433 cetățeni vor beneficia de servicii de alimentare cu apă și 47.276 vor dispune de servicii de canalizare la standarde europene.

Acesta este cea de-al patrulea contract de finanțare a unor proiecte care contribuie la dezvoltarea infrastructurii de apă și canalizare semnate recent de noul ministru al Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș, după cele aferente județelor Olt (226.612.367 euro), Satu Mare (199.096.549 euro) și Suceava (220.407.811 euro), investiții care însumează 921.246.784 euro valoare eligibilă și peste 1 miliard euro valoare totală.

„Prin acest al patrulea contract de finanțare pe care l-am semnat în ultima lună pentru furnizarea de apă potabilă și servicii de canalizare în toată țară, dorim să contribuim la îmbunătățirea condițiilor de viață ale oamenilor și să conturăm, alături de autoritățile locale, o Românie a faptelor bune. Impactul finanțării europene înseamnă enorm pentru un astfel de demers: noi premise pentru dezvoltarea economică a regiunilor noastre, stimularea investițiilor private și a turismului în zonele rurale, crearea de noi locuri de muncă, reducerea poluării râurilor și, implicit, a riscului de îmbolnăvire a oamenilor de la sate, dezvoltarea agriculturii, a biodiversității sau a activităților de agrement în zonele de implementare a proiectelor. Înseamnă, pe scurt, dezvoltare durabilă în folosul nostru și al noilor generații”, a declarat ministrul Fondurilor Europene, Ioan Marcel Boloș.

© Ministerul Fondurilor Europene

Printre obiectivele concrete ale proiectului semnat astăzi se numără creșterea gradului de conectare a populației la rețeaua de alimentare cu apă, a gradului de siguranță în funcționarea sistemului, reducerea pierderilor și extinderea rețelelor de canalizare existente, înființarea de rețele de canalizare în aglomerările rurale cu peste 2.000 locuitori, realizarea de stații de pompare apă uzată și rețele de refulare aferente acestora, construcția de stații de epurare sau tratarea și valorificarea nămolului deshidratat.

Rezultatele se vor materializa în construcția / reabilitarea a 143 km rețea de distribuție nouă pentru apă potabilă, 89 km rețea de distribuție reabilitată pentru apă potabilă, 103 km aducțiune nouă, 17 km reabilitați de aducțiune, 436 km rețea nouă de canalizare, 5 km rețea reabilitată de canalizare, 16 km colector, 24 unități rezervoare înmagazinare, 23 stații tratare apă, 4 stații de epurare ape uzate ce vor deservi aglomerări sub 10.000 locuitori.

În ceea ce privește sistemele de alimentare cu apă, proiectul prevede realizarea investițiilor în cadrul a 12 sisteme zonale de alimentare cu apă în Buzău, Râmnicu Sărat, Puieștii de Jos, Nehoiu, Pătârlagele, Valea Râmnicului, Grebanu – Topliceni, Merei, Vernești – Măgura, Mânzălești – Lopătari, Chiojdu, Săpoca, Calvini – Pătârlagele – Cislău – Viperești, dar și un sistem de alimentare cu apă în Izvoru Dulce.

În aria proiectului se vor face următoarele investiții:

– 57 surse de apă noi;

– 4 surse reabilitate de apă;

– 103 km aducțiune nouă;

– 17 km reabilitare aducțiune;

– 18 stații noi de clorinare;

– 2 stații de tratare apă Voetin și Grebanu;

– 3 stații de tratare apă reabilitate – Jgheab (Mânzălești), Valea Râmnicului și Chiojdu;

– 45 stații noi de pompare;

– 2 stații reabilitate de pompare;

– 15 rezervoare noi de înmagazinare;

– 9 rezervoare reabilitate de înmagazinare;

– 143 rețea nouă de distribuție apă potabilă;

– 89 km rețea reabilitată de distribuție apă potabilă;

– 4 km conducte de descărcare în emisar/evacuare apă spălare.

În ceea ce privește sistemele de apă uzată, investițiile vor viza următoarele clustere / aglomerări: cluster Buzău, care cuprinde 5 aglomerări – Buzău, Cândești, Merei, Pietroasele, Săpoca -, cluster Râmnicu Sărat, care cuprinde 2 aglomerări – Râmnicu Sărat și Grebanu – și aglomerările Nehoiu, Pătârlagele, Cislău, Cernătești, Beceni, Puiești, Siriu.

Vor fi asigurați 436 km rețea canalizare nouă, 5 km rețea canalizare reabilitată, 82 km conducte noi de refulare, 16 km colectoare, 169 stații noi de pompare apă uzată menajeră. Proiectul va finanța, totodată, 3 stații de pompare reabilitare apă uzată menajeră, 4 stații de epurare ape uzate, care deservesc aglomerări precum Puiești, Colțu Pietrii, Beceni, Cislău, 1 bazin de retenție în amplasamentul SEAU Râmnicu Sărat și o instalație de uscare și carbonificare nămol deshidratat în amplasamentul SEAU Buzău.

Apa uzată colectată va fi epurată corespunzător cu ajutorul investițiilor prevăzute în acest proiect, care mai prevede dezvoltarea sistemului SCADA, prin integrarea dispeceratelor/echipamentelor existente și a dispeceratelor noi.

Implementarea activităților proiectului începe în luna aprilie 2020 și va dura până în luna mai 2023.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

Bugetul UE

Cotizațiile anuale de 130 de miliarde de euro ale statelor membre UE le aduc beneficii de peste 923 de milliarde de euro. Germania și Franța, marii câștigători ai Pieței Unice. România va beneficia de peste 116 miliarde euro în perioada 2021-2027

Published

on

Dan Cărbunaru, corespondență din Bruxelles

Nu există stat membru pierzător în Uniunea Europeană. Deși statele care contribuie mai mult la bugetul UE, așa numitele state contributoare sunt așezate în opoziție cu beneficiarii neți, în special când se negociază bugetul multianual al UE, cum este și cazul acum, realitatea arată că toate cele 27 de state membre beneficiază din plin de Piața Unică. Comisia Europeană a realizat un studiu potrivit căruia pentru cele 130 de miliarde de euro care ar trebui să fie vărsate de statele membre anual la bugetul UE, acestea vor beneficia de peste 923 miliarde euro. Distribuite neuniform, după cum puteți vedea în tabelul anexat, aceste beneficii generează, fără excepție, plusuri importante în economiile celor 27 de țări.

România – cotizații anuale de 2,41 miliarde euro și beneficii de 16,59 miliarde

România, spre exemplu, pentru 2,41 de miliarde de euro – contribuție anuală la bugetul UE, adică 0,90 din venitul national brut, va câștiga, anual, în perioada 2021 – 2027, 16,59 de miliarde euro, potrivit estimărilor Comisiei. Adică, pentru următorul cadru financiar multianual, va contribui cu 16,87 miliarde euro, în timp ce beneficiile Pieței Unice îi vor aduce 116,13 miliarde euro.

Austria, care se open vehement oricărei creșteri de contribuție pentru următorul cadru financiar, potrivit estimărilor Comisiei va plăti anual o contribuție de 3,84 miliarde euro, adică 0,91 la sută din venitul național brut, dar va câștiga ca urmare a prezewnței pe Piața Unică Europeană 35,61 miliarde euro, ceea ce înseamnă 7,86 la sută din venitul său național brut. rezultă un câștig de peste 30 de miliarde euro anual.

Marii contributori, marii câștigători

Germania, cel mai important contributor la bugetul UE și motorul economic al Uniunii, este și principalul câștigător de pe Piața Unică. Cele peste 32 de miliarde de euro pe care le va vărsa la bugetul UE în formula avansată de Comisie reprezintă 0,88 la sută din venitul său național brut, dar Piața Unică îi va permite un câștig anual de 208 miliarde euro, adică 5,22 la sută din uriașul său venit național brut.

Franța, al doilea mare contributor după plecarea Marii Britanii, ar urma să contribuie cu 0,91 la sută din venit, adică 22,454 miliarde euro, reușind, însă, să obțină beneficii de 124 miliarde euro de pe Piața Unică.

Lista marilor contributori, dar și câștigători, continuă cu Italia – contribuție anuală de 15,27 miliarde euro și beneficii de 81, 63 miliarde euro. Spania contribuie cu 11,95 miliarde euro și beneficiază de 64,50 miliarde anual.

Polonia beneficiază și ea din plin de apartenența la UE. Contribuie anual cu 5,68 miliarde euro și câștigă peste 45 miliarde de euro, potrivit evaluărilor Comisiei. Ungaria vocalului euro-critic Viktor Orban va cotiza cu 1,56 de miliarde de euro la bugetul UE și în schimb câștigă pe Piața Unică peste 17 miliarde de euro anual, mai mult decât România, spre exemplu, care are o contribuție mai mare.

Chiar și țările mici ies în câștig. Cipru contribuie cu 200 de milioane de euro anual șio câștigă 1.34 miliarde. Croația varsă la bugetul european 530 de milioane euro și are beneficii anuale estimate de 3,5 miliarde euro. Finlanda, care a tăiat din procentele avansate de Comisia Juncker și a dus contribuția la 1 la sută din PIB, în perioada în care a deținut Președinția Consiliului UE, ar urma să plătească o contribuție anuală de 2,22 miliarde euro, în timp ce beneficiile Pieței Unice ar urma să-i aducă 13,2 miliarde euro.

Puteți consulta lista completă întocmită de Comisia Europeană în tabelul anexat.

În această săptămână, Președintele Klaus Iohannis se va duce la Bruxelles, pentru a discuta despre foindurile europene cu Președintele Consiliului European, Charles Michel, însărcinat de liderii europeni să poarte negocieri pe viitorul buget UE. Peste câteva săptămâni, șefii de stat și de guvern se vor revedea, la Bruxelles, în cadrul unui Consiliu dedicat bugetului UE.

N.R. – contribuțiile și veniturile au în vedere prețurile din 2018.

Continue Reading

GENERAL

Camera Lorzilor a adoptat un amendament prin care se menține, după Brexit, dreptul la reîntregirea familiei pentru refugiaţii minori neînsoţiţi

Published

on

© UK House of Lords/ Facebook

Camera Lorzilor a Parlamentului britanic a adus marți noi amendamente la proiectul de lege privind Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană, informează AFP, citat de Agerpres.

Astfel, entitatea legislativă a adoptat cu 300 de voturi pentru și 220 împotrivă un amendament propus de laburistul Alf Dubs, potrivit căruia s-ar menține după Brexit dreptul la reîntregirea familiei pentru refugiații minori, existent în Uniunea Europeană.

Acesta a fost omis din actualul proiect de lege, precum și obligația guvernului de a informa Parlamentului cu privire la orice tratative cu Uniunea Europeană pe acest subiect.

Un alt amendament adoptat la un scor strâns, de doar 4 voturi, ce a primit 239 de voturi pentru și 235 de voturi împotrivă, este acela prin care garantează Scoției și Țării Galilor posibilitatea de a-și susține punctele de vedere la negocierile cu Uniunea Europeană, după Brexit.

Convenția Sewel, denumită după lordul John Buttifant Sewel, se aplică atunci când Parlamentul britanic dorește să legifereze cu privire la aspecte ce țin de competența autorităților descentralizate (Adunarea Națională aȚării Galilor, Parlamentul scoțian și Adunarea Națională a Irlandei de Nord).

Potrivit prevederilor convenției, Parlamentul britanic va avea nevoie ca instituția descentralizată să își dea consimțământul.

Aceste noi modificări aduse proiectului de lege privind Acordul de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană vin după ce Camera Lorzilor a adoptat luni un amendament prin care drepturile cetățenilor europeni din Regatul Unit vor fi protejate după Brexit.

Astfel, cetățenii UE eligibili ar urma să primească un document fizic care să le ateste dreptul de a rămâne în Marea Britanie.

Proiectul de lege privind Acordul de Retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană urmează să ajungă miercuri, după aceaste decizii, în Camera Comunelor, unde, cel mai probabil, amendamentele vor fi respinse, având în vedere că entitatea legislativă este dominată de conservatori, care dețin 365 de mandate.

Rămâne de văzut dacă lorzii, denumiți și ”gardieni constituționali”, vor fi insista asupra deciziilor în cadrul unui proces care se numește ping-pong.

Proiectul de lege poate face traseul între cele două camere ale Parlamentului până când acestea se pun de acord asupra formei finale. Odată ce ambele camere ajung la un consens, acesta este trimis la Regina Elisabeta a II-a spre aprobare.

Camera Comunelor a aprobat încă de la 9 ianaurie legislația care permite Regatului Unit să părăsească Uniunea Europeană la 31 ianuarie 2020 cu un acord, punând astfel capăt epopeii de trei ani și jumătate, începută la 23 iunie 2016.

Proiectul de lege a primit 330 de voturi ”pentru” și 231 de voturi ”împotrivă”, trecând cu o diferență de 99 de voturi de a treia lectură în camera inferioară a Parlamentului britanic, dovadă a majorității Partidului Conservator, condus de premierul britanic Boris Johnson, câștigată în urma alegerilor anticipate din 12 decembrie 2019, primele din ultimii 96 de ani organizare în luna anterior amintită.

Continue Reading

GENERAL

UE, reprezentată la cel mai înalt nivel la Conferința privind Libia, de la Berlin, ca dovadă a interesului european prioritar pentru găsirea unei soluții politice la războiul civil libian

Published

on

© European Union, 2020

Președintele Consiliului European Charles Michel, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și Înaltul Reprezentant / vicepreședinte Josep Borrell vor participa la Conferința de la Berlin privind situația din Libia, informează un comunicat

Germania va găzdui duminică un summit care va reuni puterile străine şi taberele rivale din Libia pe care le susţin, pentru a încerca să pună capăt războiului pentru Tripoli şi pentru a relua discuţiile privind un acord de împărţire a puterii.

Potrivit comunicatului, Conferința de la Berlin este o oportunitate de a merge mai departe cu acest proces, iar UE este gata să mobilizeze instrumentele și resursele necesare pentru a garanta implementarea completă a rezultatelor Conferinței. De asemenea, reprezentarea la cel mai înalt nivel a UE este o mărturie a faptului că Libia este o prioritate pentru instituțiile europene, Uniunea fiind hotărâtă să joace un rol puternic și activ la toate nivelurile pentru a contribui la atingerea și menținerea unui acord de încetare a focului și a deschide calea către o soluție politică la un conflict continuu.

În acest context, Comisia Europeană transmite că „UE continuă să fie cel mai puternic susținător al activității reprezentantului special al ONU Ghassan Salamé și al misiunii de sprijinire a ONU în Libia (UNSMIL), precum și a procesului de la Berlin ca fiind singura cale către o Libie pașnică, stabilă și sigură”. 

Amintim că joi, Președintele Consiliului European și președintele rus Vladimir Putin au discutat telefonic despre importanța încetării ostilităților, ambii dorind ca toate părțile să ajungă la un acord de încetare a focului și să relanseze procesul politic.

Evenimentul va avea loc la câteva zile după eforturile eşuate ale Rusiei şi Turciei de a-l convinge pe Khalifa Haftar, ale cărui forţe controlează mare parte din estul şi sudul Libiei, să semneze un armistiţiu durabil şi să oprească ofensiva asupra capitalei cu prilejul unei vizite la Moscova din această săptămână. Mareşalul Haftar a plecat de la Moscova fără a semna o propunere în acest sens, relatează Agerpres.

Pe lângă participarea confirmată a UE și a Federației Ruse, prin intermediul președintelui Vladimir Putin și a ministrului de externe Serghei Lavrov, SUA vor fi reprezentate de Secretarul de Stat Mike Pompeo. 

 

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending