Connect with us

ROMÂNIA

Ministerul Finanțelor sprijină progresul tehnologic din România prin propunerea de a extinde stimulentele fiscale pentru investițiile în activități de cercetare-dezvoltare

Published

on

© Marcel Boloș/ Facebook

Ministerul Finanțelor propune o măsură de sprijin pentru mediul de afaceri, menită să încurajeze inovarea și progresul tehnologic, prin extinderea numărului contribuabililor care beneficiază de deduceri fiscale pentru investițiile în activitatea de cercetare-dezvoltare.

Concret, se propune reglementarea scăderii din impozitul minim pe cifra de afaceri a valorii obținute prin aplicarea cotei de 16% asupra cuantumului reprezentând deducerea suplimentară de 50% aplicată cheltuielilor eligibile pentru activitățile de cercetare-dezvoltare.

Într-un comunicat, instituția motivează că ”măsura este propusă întrucât la acest moment contribuabilii care plătesc impozitul minim pe cifra de afaceri nu beneficiază de stimulentele fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare”. Proiectul de act normativ este publicat la rubrica Transparență.

”Nu este întotdeauna ușor să îți asumi riscuri și să investești în această componentă de cercetare-dezvoltare. Am văzut însă de nenumărate ori cum companiile care aleg să facă acest pas îndrăzneț devin mai puternice, mai competitive și, cel mai important, aduc o contribuție extraordinară la economia noastră națională.  Facilităţile fiscale pentru aceste investiții există de mulţi ani în România și datele noastre arată că sunt 800 companii care au beneficiat până acum, fiind înregistrate deduceri anuale de peste 1 miliard lei. Este un pas firesc să extindem aplicarea și pentru determinarea impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri.  Așa încurajăm investițiile străine directe în acele proiecte care aduc valoare adăugată mare în țară. Prin facilitățile fiscale oferite pentru astfel de investiții, companiile pot redirecționa o parte din banii economisiți în tehnologie nouă, în echipamente moderne și în formarea angajaților. Asta le permite să fie flexibile și să răspundă rapid la nevoile în continuă schimbare ale pieței”, a explicat ministrul Marcel Boloș într-un mesaj publicat pe Facebook

”Implementarea acestui act normativ va permite continuarea stimulării, începând de la data aplicării, respectiv începând cu anul 2024, a activităților de cercetare-dezvoltare desfășurate de marile întreprinderi, obligate la plata impozitului minim pe cifra de afaceri”, conform mențiunilor ministerului.

Având în vedere că rezultatul fiscal al anului 2024 încă nu a fost definitivat, ministerul propune aplicarea acestei scăderi și pentru determinarea impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri aferent anului fiscal 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024.

Instituția detaliază că efectul stimulativ al măsurii propuse privind deducerea fiscală aplicabilă și la plata impozitului minim pe cifra de afaceri va consta în:

  • reinvestirea fondurilor deduse în cercetare-dezvoltare;
  • creșterea investițiilor și cheltuielilor aferente activităților de cercetare-dezvoltare;
  • atragerea de noi proiecte de cercetare-dezvoltare în România;
  • recunoașterea activităților de cercetare-dezvoltare ca fiind într-adevăr de importanță strategică.

Ministerul Finanțelor amintește că propunerea este susținută și a fost discutată cu asociațiile reprezentative ale mediului de afaceri național, respectiv: Confederația Patronală ”CONCORDIA”, Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS).

Recent, președintele Senatului, Nicolae Ciucă, a anunațat decizia coaliției de guvernare de a sprijini planul liberal de reindustrializare a țării “România produce”, un răspuns la planul Draghi

În acest document, fostul premier italian și fost președinte al Băncii Centrale Europene Mario Draghi subliniază necesitatea unor investiții record în Europa, de două ori mai mari decât cele de după cel de-Al Doilea Război Mondial, pentru a stopa declinul economic al Uniunii Europene generat de externelizare: energia din Rusia, exporturile din China și apărarea din SUA.

Pentru ca acest lucru să fie posibil, Uniunea Europeană trebuie să-și ancoreze competitivitatea într-o piață unică nefragmentată, care să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele, conform propunerilor revoluționare prezentate de un alt fost premier italian, și anume Enrico Letta, care a sugerat în raportul privind viitorul pieței unice dat publicității la mijlociul lunii aprilie o a cincea libertate, consacrată inovării.

Țările Uniunii Europene au solicitat deja o nouă strategie cuprinzătoare pentru piața unică până în 2025 pentru a utiliza potențialul său maxim în vederea sporirii autonomiei europene.

Astfel, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și-a stabilit în planul pentru următorii cinci ani ca strategia de securitate economică să devină pilon al politicii externe UE.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

Continue Reading
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

ROMÂNIA

Ministrul Energiei, prezent la Conferința ONU privind schimbările climatice: Am venit cu multe atuuri pentru a discuta proiectele strategice care pot să îmbunătățească securitatea regiunii și să scadă prețurile la energie

Published

on

© Sebastian Burduja/ Facebook

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, participă la Conferința Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice, eveniment major pentru sectorul energetic.

Însoțit de colegii de la Electrica și Transelectrica, acesta promite că se va întoarce ”în România cu vești dintre cele mai bune”.

”Suntem aici în calitate de țara europeană care a reușit cea mai mare reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră după 1990, iar totodată țara care este cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Am venit cu multe atuuri pentru a discuta proiectele strategice care pot să îmbunătățească securitatea regiunii și să scadă prețurile la energie, iar în al doilea rând să continue a proteja mediul”, a precizat Burduja într-un mesaj publicat pe Facebook.

Reuniunea, care are loc într-un context regional și global cu foarte multe variabile – de la războiul din Ucraina, competiția geopolitică globală, până la criza climatică și provocările economice – poate aduce ”oportunități pentru România”.

Ministrul Energiei a detaliat o parte din agenda sa de marți la reuniunea mai sus amintită, pe lista întâlnirilor aflându-ce cea cu miniștrii energiei din Azerbaidjan, Georgia și Ungaria, privitoare la proiectul Coridorului Verde.

”După cum știți, este un proiect îndrăzneț care presupune construirea unui cablu submarin de înaltă tensiune în curent continuu ce va conecta România și Georgia prin Marea Neagră, extinzându-se spre Ungaria și Azerbaidjan. Acesta are potențialul de a transforma România într-o adevărată poartă de acces către Europa pentru energia produsă în zona Mării Caspice. Suntem pe ultima sută de metri înainte de realizarea companiei de proiect de către CNTEE Transelectrica, Georgian State Electrosystem, AzerEnerji și MVM Electrical Works. Proiectul va stabili recordul mondial pentru lungimea cablului subacvatic și va însemna securitate energetică mai mare pentru România și prețuri mai mici în facturi pentru români”, a anunțat Sebastian Burduja.

O altă întâlnire la care acesta a participat este cea organizată de președinția COP și de Grecia referitoare la triplarea energiei regenerabile, dublarea eficienței energetice și întărirea cooperării internaționale pentru tranziția energetică.

”Mesajul meu a fost clar: România investește peste 20 miliarde de euro (fonduri europene și private) în construirea de proiecte de generare a energiei verzi, întărirea rețelei și dezvoltarea stocării. Totuși, românii trebuie să simtă, cât mai curând, beneficiile tranziției energetice prin prețuri mai mici și un sistem energetic sigur și stabil. Tranziția energetică nu se poate face pe costul cetățenilor ori a firmelor, ci în beneficiul lor”, a conchis oficialul român.

Continue Reading

ROMÂNIA DIGITALĂ

ICI București și Agenția Națională de Presă lansează proiectul “Aplicație AI – Știrile Agerpres”

Published

on

© ICI București

ICI București și Agerpres anunță lansarea oficială a proiectului „Aplicație AI – Știrile Agerpres”, un proiect inovativ destinat să revoluționeze modul în care informațiile sunt distribuite și consumate de publicul larg, informează un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

În cadrul acestui eveniment, vor fi prezentate și rezultatele proiectului pilot „Agerpres Daily News | Hold History”, care a demonstrat potențialul tehnologiilor avansate în combaterea dezinformării și în promovarea unui jurnalism de calitate.

Evenimentul va avea loc vineri, 15 noiembrie 2024, la Palatul Parlamentului, iar organizatorii vor invita toți producătorii de știri din România să se alăture proiectului „Aplicație AI – Știrile Agerpres” și să contribuie la dezvoltarea unui ecosistem media bazat pe transparență, verificabilitate și responsabilitate.

Aplicația AI – Știrile Agerpres” utilizează inteligența artificială pentru a livra știri de calitate, iar prin integrarea tehnologiei blockchain și a tokenurilor non-fungibile (NFT), proiectul își propune să garanteze autenticitatea și proveniența informațiilor, promovând jurnalismul de calitate și protejând publicul de riscurile dezinformării.

„Agerpres Daily News | Hold History”, proiectul pilot implementat de Agerpres, a demonstrat cum tehnologiile inovative pot contribui la îmbunătățirea procesului de verificare a știrilor, oferind o soluție sigură pentru arhivarea și accesarea informațiilor într-un mod transparent și eficient.

În cadrul evenimentului, vor fi discutate impactul acestor tehnologii asupra ecosistemului media din România și posibilitățile de scalare ale proiectului „Aplicație AI – Știrile Agerpres” pe plan național și internațional. De asemenea, participanții vor avea ocazia să afle mai multe despre cum pot contribui activ la acest proiect.

Continue Reading

ROMÂNIA

Secretariatul General al Guvernului și Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” au încheiat un parteneriat strategic care va contribui la o abordare inovativă a politicilor publice economico-sociale și demografice

Published

on

© Secretariatul General al Guvernului/ Facebook

Secretariatul General al Guvernului și Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” (INCE) al Academiei Române au încheiat luni, 11 noiembrie, un parteneriat strategic care să asigure un cadru operațional și funcțional favorabil ambelor instituții și care va contribui la o abordare inovativă a politicilor publice economico-sociale și demografice.

Parteneriatul strategic încheiat constituie un cadru propice, care susține, deopotrivă, atât viziunea și misiunea SGG, cât și pe cea a INCE, cu privire la promovarea de proiecte comune, din care să rezulte importanța cercetării în producția de factori de performanță a căror oportunitate este dimensionată în acord cu cerințele reale ale actorilor din economie. Mai mult, acest tip de parteneriat contribuie la dezvoltarea și asigurarea interfeței în relațiile Guvernului României cu structurile de elită ale societății civile, pentru fundamentarea politicilor publice, bazată pe studii, analize și cercetări de cel mai înalt nivel, informează comunicatul oficial.

„Vom avea, urmare acestei colaborări, un instrument operativ în acțiunile care au ca scop alinierea României la cele 12 principii OECD pentru guvernarea publică. Consolidăm astăzi, împreună, un cadru de cooperare interinstituțională, între Guvernul României și mediul academic, pentru dezvoltarea spațiului civic românesc și vom facilita crearea de mecanisme de consultare și cooperare, în domeniile de competență ale INCE”, a declarat Mihnea Claudiu Drumea, secretar de stat la SGG.

INCE reunește în structura sa cinci institute de cercetare științifică (Institutul de Economie Naţională, Institutul de Prognoză Economică, Institutul de Economie Agrară, Institutul de Cercetare a Calității Vieţii și Institutul de Economie Mondială) și cinci centre de cercetare științifică (Centrul de Economia Industriei şi Serviciilor, Centrul de Cercetări Financiare şi Monetare „Victor Slăvescu”, Centrul de Studii şi Cercetări de Biodiversitate Agrosilvică „Acad. David Davidescu”, Centrul de Economie Montană și Centrul de Informare şi Documentare Economică), iar toate acestea au personalitate juridică proprie.

Institutul Național de Cercetări Economice „Costin C. Kirițescu” al Academiei Române are ca misiune: realizarea de cercetări științifice fundamentale și avansate în domeniul economic, în cel social și în cel demografic; dezvoltarea și conservarea patrimoniului știinţific, prin generarea, identificarea, angajarea şi promovarea unor proiecte de interes public major; participarea la elaborarea de studii, programe şi lucrări suport pentru strategii sectoriale şi naţionale de cercetare şi dezvoltare economică; implicarea activă în lucrări şi analize pentru fundamentarea şi susţinerea unor iniţiative legislative şi politici de dezvoltare, oferind consultanţă şi expertiză în sprijinul activităţii legislativului şi a executivului în domeniile sale de competență.

Continue Reading

Facebook

Concrete & Design Solutions

Concrete-Design-Solutions

INCAS - Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”

PARLAMENTUL EUROPEAN28 mins ago

Vicepreședinta executivă desemnată pentru suveranitate tehnologică și securitate susține ideea construirii unei adevărate uniuni a apărării și subliniază importanța investițiilor comune

PARLAMENTUL EUROPEAN1 hour ago

Vicepreședintele CE desemnat pentru o tranziție curată și echitabilă propune un plan european de adaptare la schimbările climatice

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Vicepreședintele executiv desemnat pentru prosperitate se angajează să consolideze piața unică a UE și să înființeze un fond european pentru competitivitate

ROMÂNIA2 hours ago

Ministrul Energiei, prezent la Conferința ONU privind schimbările climatice: Am venit cu multe atuuri pentru a discuta proiectele strategice care pot să îmbunătățească securitatea regiunii și să scadă prețurile la energie

SUA2 hours ago

Subsecretarul de stat american pentru controlul armelor și securitate internațională efectuează o vizită de lucru în România

NATO3 hours ago

Macron și Rutte pledează pentru “forța alianței transatlantice”, un “pilon european” al NATO și “prioritatea absolută” a sprijinului pentru Ucraina

INTERNAȚIONAL13 hours ago

Mike Waltz și Marco Rubio, arhitecții politicii externe a lui Trump: Waltz, “expert în amenințările Chinei, Rusiei și Iranului”, a fost numit consilier pentru securitate națională. Rubio ar putea deveni primul latino-american șef al diplomației SUA

COMISIA EUROPEANA14 hours ago

Roxana Mînzatu anunță că va merge în fiecare stat UE pentru un dialog care să stea la baza planului de acțiune pentru pilonul european al drepturilor sociale

INTERNAȚIONAL14 hours ago

Șeful diplomației SUA, vizită de urgență la Bruxelles. Blinken va discuta miercuri cu aliații NATO și cu UE despre sprijinul pentru Ucraina înainte de revenirea lui Trump la putere

ROMÂNIA DIGITALĂ18 hours ago

ICI București și Agenția Națională de Presă lansează proiectul “Aplicație AI – Știrile Agerpres”

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

“Europa este un atlet într-o competiție foarte complexă”, afirmă Roxana Mînzatu, vicepreședinte executiv desemnat al Comisiei Europene, în cadrul audierilor din Parlamentul European

ROMÂNIA2 days ago

Luminița Odobescu evidențiază importanța finalizării cât mai rapide a procesului de aderare a României la Schengen: Discuțiile evoluează. Suntem optimiști

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Nicolae Ciucă, vizită la Chișinău după ce Maia Sandu a fost reconfirmată în funcția de președintă: Ținta noastră este ca planul de creștere pentru R. Moldova să fie aprobat de PE nu mai târziu de februarie

INTERNAȚIONAL6 days ago

Joe Biden face apel la unitate după victoria lui Trump: “Într-o democrație, voința poporului prevalează întotdeauna. Nu-ţi poţi iubi ţara doar atunci când câştigi”

ROMÂNIA1 week ago

INTERVIU Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, anunță pentru 2025 noi mecanisme financiare care să extindă lista medicamentelor inovative

ROMÂNIA1 week ago

Iulius Firczak, deputat în cadrul Comisiei pentru buget: Trebuie să învățăm cum să atragem capital privat în cercetarea medicală. Este un joc pe care SUA și China l-au învățat deja

ROMÂNIA1 week ago

Fondurile din PNRR și Politica de Coeziune reprezintă ”ancore solide” pentru ”a construi o Românie și o Europă în care accesul la sănătate este egal pentru toți cetățenii”, subliniază Ramona Chiriac

ROMÂNIA1 week ago

Senatoarea Nicoleta Pauliuc: Una dintre problemele grave cu care se confruntă sistemul sanitar românesc este adoptarea foarte greoaie a unor tratamente aprobate și folosite la nivelul UE

ROMÂNIA1 week ago

Marcel Ciolacu, la Salonul Euronaval din Paris: Prioritatea este dezvoltarea industriei de apărare din România. Modernizarea Armatei înseamnă noi locuri de muncă pentru români

PARLAMENTUL EUROPEAN1 week ago

Vicepreședintele PE Victor Negrescu punctează pilonii strategiei în domeniul industriei farmaceutice: Dezvoltarea inovației, securitatea medicală a Europei și protecția proprietății intelectuale

Advertisement

Trending