Ministerul Finanțelor propune o măsură de sprijin pentru mediul de afaceri, menită să încurajeze inovarea și progresul tehnologic, prin extinderea numărului contribuabililor care beneficiază de deduceri fiscale pentru investițiile în activitatea de cercetare-dezvoltare.
Concret, se propune reglementarea scăderii din impozitul minim pe cifra de afaceri a valorii obținute prin aplicarea cotei de 16% asupra cuantumului reprezentând deducerea suplimentară de 50% aplicată cheltuielilor eligibile pentru activitățile de cercetare-dezvoltare.
Într-un comunicat, instituția motivează că ”măsura este propusă întrucât la acest moment contribuabilii care plătesc impozitul minim pe cifra de afaceri nu beneficiază de stimulentele fiscale pentru activitățile de cercetare-dezvoltare”. Proiectul de act normativ este publicat la rubrica Transparență.
”Nu este întotdeauna ușor să îți asumi riscuri și să investești în această componentă de cercetare-dezvoltare. Am văzut însă de nenumărate ori cum companiile care aleg să facă acest pas îndrăzneț devin mai puternice, mai competitive și, cel mai important, aduc o contribuție extraordinară la economia noastră națională. Facilităţile fiscale pentru aceste investiții există de mulţi ani în România și datele noastre arată că sunt 800 companii care au beneficiat până acum, fiind înregistrate deduceri anuale de peste 1 miliard lei. Este un pas firesc să extindem aplicarea și pentru determinarea impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri. Așa încurajăm investițiile străine directe în acele proiecte care aduc valoare adăugată mare în țară. Prin facilitățile fiscale oferite pentru astfel de investiții, companiile pot redirecționa o parte din banii economisiți în tehnologie nouă, în echipamente moderne și în formarea angajaților. Asta le permite să fie flexibile și să răspundă rapid la nevoile în continuă schimbare ale pieței”, a explicat ministrul Marcel Boloș într-un mesaj publicat pe Facebook.
”Implementarea acestui act normativ va permite continuarea stimulării, începând de la data aplicării, respectiv începând cu anul 2024, a activităților de cercetare-dezvoltare desfășurate de marile întreprinderi, obligate la plata impozitului minim pe cifra de afaceri”, conform mențiunilor ministerului.
Având în vedere că rezultatul fiscal al anului 2024 încă nu a fost definitivat, ministerul propune aplicarea acestei scăderi și pentru determinarea impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri aferent anului fiscal 2024/anului fiscal modificat care începe în anul 2024.
Instituția detaliază că efectul stimulativ al măsurii propuse privind deducerea fiscală aplicabilă și la plata impozitului minim pe cifra de afaceri va consta în:
- reinvestirea fondurilor deduse în cercetare-dezvoltare;
- creșterea investițiilor și cheltuielilor aferente activităților de cercetare-dezvoltare;
- atragerea de noi proiecte de cercetare-dezvoltare în România;
- recunoașterea activităților de cercetare-dezvoltare ca fiind într-adevăr de importanță strategică.
Ministerul Finanțelor amintește că propunerea este susținută și a fost discutată cu asociațiile reprezentative ale mediului de afaceri național, respectiv: Confederația Patronală ”CONCORDIA”, Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK), Asociația Patronală a Industriei de Software și Servicii (ANIS).
În acest document, fostul premier italian și fost președinte al Băncii Centrale Europene Mario Draghi subliniază necesitatea unor investiții record în Europa, de două ori mai mari decât cele de după cel de-Al Doilea Război Mondial, pentru a stopa declinul economic al Uniunii Europene generat de externelizare: energia din Rusia, exporturile din China și apărarea din SUA.
Pentru ca acest lucru să fie posibil, Uniunea Europeană trebuie să-și ancoreze competitivitatea într-o piață unică nefragmentată, care să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele, conform propunerilor revoluționare prezentate de un alt fost premier italian, și anume Enrico Letta, care a sugerat în raportul privind viitorul pieței unice dat publicității la mijlociul lunii aprilie o a cincea libertate, consacrată inovării.
