Connect with us

ONU

Ministerul Tineretului și Sportului organizează selecția candidaților pentru Programul Delegat de Tineret la Națiunile Unite 2019-2020

Published

on

Ministerul Tineretului si Sportului organizează selecția candidaților pentru Programul Delegat de Tineret la Națiunile Unite 2019-2020, se arată în communicatul oficial al ministerului.

Prin Programul „Delegat de Tineret la Naţiunile Unite” se urmăreşte:

–      implicarea directă a tinerilor în dezvoltarea politicilor internaţionale pentru tineret;
–      promovarea în rândul tinerilor a politicilor de tineret, a mecanismelor de coordonare a acestora şi a importanţei programelor de tineret, ca parte integrantă a dezvoltării socio-economice;
–      familiarizarea tinerilor din România cu tematica dezvoltării globale şi facilitarea contribuţiei lor la procesul de rezolvare a problemelor aferente acestui domeniu;
–      susţinerea activităţilor şi iniţiativelor tinerilor din România.

CINE POATE CANDIDA

–      tinerii, cetăţeni români care, la data depunerii candidaturii au vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani;
–      mandatul „Delegat de Tineret la Naţiunile Unite” reprezintă intervalul din momentul desemnării candidaţilor ca Delegaţi până la desemnarea următoarei serii de Delegaţi;
–      pe durata mandatului, Delegaţii de Tineret la Naţiunile Unite nu pot lipsi din ţară pe perioade lungi (burse de studiu, stagii, angajări profesionale);
–      candidaţii la competiţie trebuie să-şi fi desfăşurat activitatea în România ultimele 6 luni ( cel putin) înainte de depunerea candidaturii pentru Programul 2019-2020;

PROFILUL DELEGATULUI DE TINERET

–      tânăr cu experienţă relevantă în domeniul activităţilor de tineret, de preferat minimum 3 ani;
–      să fi participat la  proiecte naţionale şi internaţionale  în domeniul tineretului (conferinţe, forumuri, seminarii, activităţi de voluntariat, etc);
–      interes în a dezvolta cunoştinţe legate de relaţii internaţionale şi mecanismele Organizaţiei Naţiunilor Unite;
–      abilităţi dovedite de relaţionare, negociere, lucru în echipă, precum şi capacitatea de a îndeplini la timp sarcinile stabilite;
–      abilităţi avansate în limba engleză (scris, citit, exprimare); cunoaşterea altor limbi străine oficiale la ONU  constituie un avantaj;

ROLUL DELEGAŢILOR DE TINERET LA NAŢIUNILE UNITE

Asigură reprezentarea intereselor tinerilor români la cele două sesiuni: Adunarea Generală ONU şi Comisia pentru Dezvoltare Socială. După caz, cei doi delegaţi de tineret pot participa şi la alte acţiuni organizate de ONU pe durata mandatului.

Organizează şi participă la proiecte în conformitate cu priorităţile naţionale şi internaţionale de tineret şi cu priorităţile mandatului lor.

Menţin permanent contactul cu Ministerul Tineretului şi Sportului şi realizează rapoarte trimestriale privind activitatea lor în cadrul Programului şi le prezintă Ministerului Tineretului şi Sportului. Aceste rapoarte trebuie să ilustreze acţiunile de informare, promovare şi de implementare a Programului Delegat de Tineret la Naţiunile Unite,

Susţin discursuri în cadrul celor două sesiuni, iar pregătirea discursurilor şi a poziţiilor oficiale  este responsabilitatea Delegaţilor de Tineret; varianta finală va fi avizată de Ministerul Tineretului şi Sportului şi  va putea fi modificată ulterior avizării, numai cu acordul MTS.

După încheierea mandatului, participanţii la Programul Delegat de Tineret la Naţiunile Unite trebuie să rămână activi în domeniile:

–      activităţilor din cadrul Programului,
–      dezvoltării politicilor pentru tineret la nivel naţional,
–      implicării în iniţiative specifice problematicii ONU şi relaţiilor internaţionale.

ETAPELE PENTRU SELECŢIA CANDIDAŢILOR

  1. Depunerea candidaturilor

Aplicanţii vor depune dosarul de candidatură în perioada  24 iulie – 11 august 2019

  1. Interviul

În urma evaluării aplicaţiilor sunt selectaţi 10 candidaţi, 5 de sex feminin şi 5 de sex masculin ce vor susţine un interviu faţă în faţă cu membrii comisiei de selecţie, conform respectării principiului egalităţii de gen.

  1. Dezbaterea finală

În urma interviurilor, sunt selectaţi 4 candidaţi: 2 de sex feminin şi 2 de sex masculin. Aceştia participă la dezbaterea finală în urma căreia sunt selectaţi o fată şi un băiat care obţin statutul de Delegaţi de Tineret la Naţiunile Unite pentru sesiunea 2019 – 2020.

Atenţie! Candidaţii calificaţi la proba interviului au obligativitatea să continue procedura de selecţie până la finalul acesteia.
  Candidaţii selectaţi la probele de interviu şi dezbatere finală au obligativitatea să fie prezenţi în sala de concurs. Nu se admit forme alternative de participare la selecţie ( skype, transmisii video, etc).

 
DOSARUL DE CANDIDATURĂ

Acesta este un formular Google personalizat şi cuprinde:

–      un CV al candidatului, redactat în limba română, în model Europass;
–      un eseu de maximum 1000 de cuvinte, în limba engleză (font: Times New Roman; mărime 12; spaţiere 1,5) cu tema :

Pe data de 24 septembrie 2018, Secretarul General al ONU, António Guterres a prezentat în mod oficial strategia de tineret a ONU intitulată „Youth 2030: The United Nations Youth Strategy.” Acest document de tineret dorește să faciliteze construirea unui mediu favorabil dezvoltării tinerilor și să aducă în prim-plan spectrul larg de abilități de care dispun tinerii de la nivel mondial
Evaluați strategia de tineret a ONU din punct de vedere al capacității Statelor Membre de a aplica elementele programatice incluse în document (prezentați măsuri concrete pe care Statele Membre ale ONU l-au aplicat pentru a se apropia de dezideratele strategiei). Totodată, propuneți măsuri de implementare a strategiei anterior amintite în România.

–      o scrisoare recentă de recomandare (din anul 2019), redactată în limba română, din partea unui superior ierarhic sau a unui cadru didactic universitar – semnată, ştampilată (acolo unde se impune), scanată şi să cuprindă datele de contact ale semnatarului pentru identificare.

Formularul poate fi accesat aici:

https://forms.gle/ZKQcLmMrt4tiHz7j7

După data de 11 august 2019 ora 23,59 – ora României, nici o candidatură transmisă nu mai este considerată validă. 
Necompletarea sau lipsa unei componente şi/sau nerespectarea condiţiilor de mai sus vor duce la descalificarea aplicantului.

Comisia de selecţie va evalua aplicaţiile primite, notându-le de la 1 la 5 (1 înseamnă „cel mai slab” şi 5 „cel mai bun”), conform următoarelor criterii: prezenţa activă în mediul civic, experienţe internaţionale, buna cunoaştere a problematicii ONU, buna cunoaştere şi interesul pentru problematica de tineret, claritate şi corectitudine în exprimare, coerenţa argumentării, fluenţa în exprimare în limba străină, motivaţie, pragmatism în identificarea de probleme şi în soluţiile propuse, originalitatea eseului.

Plagiatul conduce la eliminarea din concurs a candidatului

Comisia de selecţie va evalua candidații de la probele de interviu și dezbatere finală în conformitate cu următoarele elemente:

  1. a) abilitatea de a ține un discurs, de a expune coerent o serie de argumente, și de a dezbate liber în limba engleză și în limba română;
    b)    capacitatea de a lucra în echipă și de a depune toate eforturile care să ajute echipa în atingerea obiectivelor;
    c)    capacitatea de a argumenta logic, de a distinge informațiile eronate din cadrul unui text sau discurs;
    d)    experiența în medii socio-culturale diverse evidenţiată prin participarea la activități la nivel internațional;
    e)    experiența în mediul civic evidenţiată prin activitatea sa în societatea civilă, în organisme naţionale și/sau internaționale;
    f)     abilitatea de a recunoaște orice fel de stereotipuri (de gen, de rasă, de etnie, religioase etc.) sau prejudecăţi și de a le combate ;
    g)    setul de cunoștințe referitoare la organizațiile internaționale și interguverna-mentale (ONU și organizațiile cu care colaborează);
    h)    setul de cunoștințe referitoare la strategiile, rapoartele, studiile și organizațiile de tineret de la nivel național și de la nivel internațional.

CALENDARUL PROCEDURII DE SELECŢIE

24 iulie – 11 august 2019 – depunerea candidaturilor pe adresa de e-mail international@mts.ro . Ultima zi de depunere a candidaturilor – 11 august 2019, ora 23,59 – ora României

12 – 16 august 2019 – evaluarea candidaturilor
16  august 2019, ora 14.00 – afişarea rezultatelor
16 – 18 august 2019, ora 23.59 – depunerea contestaţiilor
19 august 2019, ora 16.00 – afişarea rezultatelor contestaţiilor şi a listei finale a candidaţilor admişi

22 – 23 august 2019 – interviul şi dezbaterea finală, desemnarea Delegaţilor de Tineret la Naţiunile Unite 2019 – 2020

PROGRAMUL DELEGAT DE TINERET LA NAŢIUNILE UNITE 2019 – 2020 ÎNSEAMNĂ PARTICIPAREA LA SESIUNEA DIN SEPTEMBRIE SAU OCTOMBRIE 2019  – ADUNAREA GENERALĂ A ORGANIZAŢIEI NAŢIUNILOR UNITE ŞI SESIUNEA DIN FEBRUARIE 2020 – COMISIA PENTRU DEZVOLTARE SOCIALĂ.

PARTICIPANŢII LA PROGRAM SUNT UN BĂIAT ŞI O FATĂ CU VÂRSTA CUPRINSĂ ÎNTRE 18 ŞI 25 DE ANI.

PENTRU DELEGAŢII DE TINERET VOR FI SUPORTATE CHELTUIELILE DE TRANSPORT INTERNAŢIONAL ŞI CAZAREA LA MISIUNEA PERMANENTĂ A ROMÂNIEI LA NAŢIUNILE UNITE, STRICT PENTRU CELE DOUĂ SESIUNI.

ALTE CHELTUIELI (TAXĂ DE VIZĂ, ASIGURARE MEDICALĂ, CHELTUIELILE DE MASĂ PENTRU CEI DOI DELEGAŢI) VOR FI SUPORTATE DE ACEŞTIA DIN ALTE SURSE DE FINANŢARE.

MINISTERUL TINERETULUI ŞI SPORTULUI NU ACOPERĂ TRANSPORTUL DE LA / PÂNĂ ÎN BUCUREŞTI AL CANDIDAŢILOR DIN ALTE ORAŞE CARE SE PREZINTĂ LA SELECŢIE.

SELECŢIA VA AVEA LOC LA SEDIUL MINISTERULUI TINERETULUI ŞI SPORTULUI, STRADA VASILE CONTA NR.16, SECTOR 2, BUCUREŞTI.

TOATE DETALIILE NECESARE CANDIDAŢILOR CU PRIVIRE LA ORA, SALA DE CONCURS VOR FI ANUNŢATE ÎN TIMP UTIL TUTUROR CANDIDAŢILOR PRIN TELEFON SAU E-MAIL.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

NEWS

Dezbaterea generală a Comisiei a Doua a Națiunilor Unite. Abasadorul României la ONU Ion Jinga a subliniat importanța unui sistem multilateral puternic pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă

Published

on

Principalul nostru obiectiv trebuie să fie reducerea sărăciei, mobilizarea resurselor publice și private pentru asigurarea securității alimentare și implementarea tuturor ODD, fără a lăsa pe nimeni în urmă, a precizat reprezentantul permanent al României la UE, ambasadorul Ion Jonga, în cadrul unei dezbateri generale a Comisiei pentru Afaceri Economice și Financiare a Adunării Generale (Comisia a Doua – C2), care se desfășoară în această perioadă la New York.

Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, acesta a subliniat importanța menținerii unui sistem multilateral puternic pentru atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă și implementarea acordurilor internaționale în materie – Agenda 2030, Agenda de Acțiune Addis Abeba și Acordul de la Paris privind schimbarile climatice.

”Principalul nostru obiectiv trebuie să fie reducerea sărăciei, mobilizarea resurselor publice și private pentru asigurarea securității alimentare și implementarea tuturor ODD, fără a lăsa pe nimeni în urmă. Conceptul central adoptat de liderii noștri în 2015 trebuie, de aceea, să rămână prioritar pentru activitatea acestei Comisii”, a punctat Ion Jinga, făcând trimitere la Săptămâna la Nivel Înalt a Adunării Generale a ONU, desfășurată la finalul lunii septembrie, în cadrui căreia liderii din întreaga lume au abordat o serie de provocări aflate pe agenda globală: schimbările climatice, finanțarea dezvoltării, atingerea obiectivelor de dezvoltare durabila (ODD).

Făcând trimitere la măsurile adoptate de România în acest sens, ambasadorul Ion Jinga a subliniat că ”paradigma de dezvoltare a țării mele include buna guvernare, satul de drept respectarea drepturilor omului și egalitatea de gen. Strategia Națională 2030 pentru dezvoltarea durabilă a României este bazată pe o consultare publică largă, oglindește așteptările societății noastre și cartografiază politicile necesare pentru realizarea celor 17 obiective de dezvoltare durabilă. Stabilirea unor unități de dezvoltare în cadrul administrației naționale și crearea unei coaliții pentru dezvoltare durabilă a societății civile sunt doar câteva instrumente pe care le avem în vedere pentru creșterea eforturilor naționale în acest domeniu.”, a mai spus reprezentantul permanent al României la ONU.

”România contribuie la lupta împotriva sărăciei extreme și sprijină dezvoltarea instituțiilor democratice durabile în țările în curs de dezvoltare, expertiza noastră în materie de standarde privind securitatea alimentară și procesarea alimentelor, tehnologii agricole și cele privind erodarea solului fiind recunoscută și apreciată în cooperarea bilaterală cu aceste state”, a conchis ambasadorul Ion Jinga.

Continue Reading

CONSILIUL EUROPEAN

În ultimul discurs de la tribuna ONU, Donald Tusk îl critică pe Donald Trump: ”Ideea unui conflict între globalism și patriotism este falsă și periculoasă”

Published

on

© United Nations

Aflat la ultimul său discurs în plenul Adunării Generale a ONU în calitate de președinte al Consiliului European, Donald Tusk a lansat noi critici la adresa președintelui american Donald Trump, cel care a respins, din nou, de la tribuna ONU ”viitorul globalist” al lumii.

Recunoscut pentru criticile sale constante aduse lui Donald Trump, inclusiv în ce privește relația transatlantică, viitorul NATO și relațiile cu Rusia, Donald Tusk a afirmat încă din debutul intervenției sale că ”este fals și periculos” să fie sugerat un conflict imanent între globalism și patriotism.

Nu sunt de acord cu această opinie. Este fals și periculos, chiar dacă are mulți adepți și propagatori puternici. Însăși ideea Națiunilor Unite, la fel ca cea a Uniunii Europene, este de facto o încercare eroică de a depăși o astfel de gândire. Patriotismul secolului XXI trebuie să aibă și o dimensiune globală ca să nu devină, așa cum s-a întâmplat de multe ori, un egoism național comun. Istoria națiunilor noastre arată cât de ușoară este transformarea iubirii patriei într-o ură față de aproapele. Cât de ușor este să transformăm mândria pentru propria cultură într-un dispreț pentru cultura străinilor. Cât de ușor este să folosești sloganurile propriei suveranități împotriva suveranității altora”, a criticat Donald Tusk.

Președintele în exercițiu al Consiliului European a recunoscut că termenul de globalism nu determină de la sine o atractivitate în rândul multor lideri ai lumii.

”Personal, prefer cuvântul de solidaritate, atât de important pentru mine și pentru națiunea mea. În vocabularul meu politic, globalismul și solidaritatea înseamnă același lucru”, a explicat Tusk.

Președintele american Donald Trump, aflat pentru a treia oară la tribuna Adunării Generale a ONU, a respins din nou teza globalistă și a multilateralismului ca mod de gestionare a relațiilor internaționale. În fața a 193 de reprezentanți ai statelor membre ale Organizației Națiunilor Unite, în care Statele Unite sunt membru fondator și membru permament în Consiliul de Securitate, liderul de la Casa Albă a ținut un discurs în care a îmbrățișat noțiuni precum ”patriotism” și ”națiuni suverane și independente”, spunând că liderii înțelepți își pun țările și cetățenii pe primul loc

Criticile lui Donald Tusk au depășit sfera discursului lui Donald Trump, liderul Consiliului European făcând o referire indirectă inclusiv la atitudinea președintelui american față de presă și față de statul de drept, în contextul scandalului generat de conținutul conversației sale cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.

”Pentru a proteja adevărul, nu este suficient să îi acuzi pe alții că promovează știri false. (…) Pentru a proteja libertatea, trebuie să aperi libertatea cuvântului și libertatea presei. Și trebuie să încetezi să flirtezi cu dictatori și cu regimuri autoritare (…) Pentru a proteja statul de drept, trebuie să accepți cu adevărat că legea ar trebui să fie deasupra puterii, nu în folosul tău. Dacă dorești să respecți principiile solidarității internaționale, trebuie să îi ajuți întotdeauna pe cei mai slabi, dacă sunt atacați de cei mai puternici și nemiloși. Ca în cazul Ucrainei, de exemplu”, a mai spus Donald Tusk.

Conversaţia pe care preşedintele SUA Donald Trump a avut-o pe 25 iulie cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski şi care a declanşat un scandal în SUA, în urma acuzaţiilor că Trump l-ar fi îndemnat pe Zelenski ca autorităţile de la Kiev să-l investigheze pe fiul fostului vicepreşedinte democrat Joe Biden. Din stenogramă, reiese faptul că Trump i-a cerut lui Zelenski să lanseze o investigaţie care să vizeze activităţi ale fostului vicepreşedinte şi ale fiului acestuia, Hunter Biden.

Deși tema sensibilă a acestei convorbiri este fixată în jurul solicitării lui Trump ca autoritățile din Ucraina să-l cerceteze pe Hunter Biden, Donald Trump a declarat, în conversaţia telefonică avută Volodimir Zelenski, că Germania nu face aproape nimic pentru Ucraina şi că, la fel ca alte capitale europene, Berlinul vorbeşte, dar nu face nimic concret. Pe aceeași linie, liderul de la Kiev a răspuns în asentimentul lui Donald Trump.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Klaus Iohannis a discutat cu Volodimir Zelenski despre minoritatea română din Ucraina în cadrul întâlnirii de la New York: Este necesară remedierea corespunzătoare a problemelor provocate de Legea Educației din Ucraina

Published

on

© Administrația Prezidențială

Președintele României Klaus Iohannis a subliniat în cadrul întrevederii cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, ce a avut loc în marja celei de-a 74-a reuniuni a Adunării Generale a Națiunilor Unite, că ”este necesară remedierea corespunzătoare, prin găsirea de soluții clare, funcționale pentru problemele provocate de Legea Educației adoptată de Ucraina în septembrie 2017, care a afectat drepturile persoanelor aparținând minorității române în ceea ce privește asigurarea învățământului în limba maternă.”

Potivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, ”președintele Klaus Iohannis a exprimat deschiderea pentru a avansa cooperarea dintre România și Ucraina, inclusiv prin implicarea celor doi Președinți, subliniind necesitatea identificării rapide de soluții la problemele care trenează pe agenda bilaterală”.

Citiți și:
Klaus Iohannis și Volodimir Zelenski s-au întâlnit la New York: Președintele Ucrainei a mulțumit României ”pentru sprijinul neschimbat pentru suveranitatea și integritatea teritorială” a țării sale

În acest sens, Președintele României a evidențiat că este necesară remedierea corespunzătoare, prin găsirea de soluții clare, funcționale pentru problemele provocate de Legea Educației adoptată de Ucraina în septembrie 2017, care a afectat drepturile persoanelor aparținând minorității române în ceea ce privește asigurarea învățământului în limba maternă, astfel încât nivelul și calitatea învățământului în limba română să nu fie diminuate.

Președintele Klaus Iohannis a evocat în acest context eforturile semnificative pe care statul român le depune pentru a asigura cele mai bune condiții persoanelor aparținând minorităților naționale din România, inclusiv cea ucraineană, ceea ce a determinat ca modelul românesc în acest domeniu să fie apreciat la nivel internațional și european.

Conform sursei citate, șeful statului a reiterat sprijinul constat al României pentru parcursul european al Ucrainei, precum și pentru suveranitatea și integritatea teritoarială ale României.

Klaus Iohannis a mai evidențiat sprijinul consecvent al României pentru dialogul politic și o cooperare practică aprofundată între Alianța Nord-Atlantică și Ucraina, exemplificând cu implementarea primei Faze a NATO Cyber Defence Trust, care a fost coordonat de România.

Totodată, cei doi Președinți au convenit că este necesar ca România și Ucraina să deruleze un dialog mai strâns pe teme de securitate regională, fiind efectuat un schimb de opinii privind evoluțiile relative la soluționarea conflictului din estul Ucrainei, inclusiv întâlnirea la nivel înalt a formatului „Normandia”, care este în curs de pregătire. În acest cadru, Președintele României a salutat recentul schimb de prizonieri efectuat la 7 septembrie între Ucraina și Federația Rusă.

Discuțiile dintre cei doi șefi de stat au cuprins și aspecte legate de securitatea energetică, cu trimitere la proiectul Nord Stream 2.

Astfel, cele două state și-au reiterat opoziția față de acest proeict, context în care ”președintele Klaus Iohannis a menționat eforturile depuse pe perioada Președinției României a Consiliului UE pentru modificarea cu succes a Directivei europene în materie.”

În egală măsură, a fost discutată importanța stimulării relațiilor economice dintre cele două țări, Președintele Zelenski încurajând investițiile românești în țara sa.

”Președintele Ucrainei a arătat că înțelege preocupările părții române și a transmis asigurări în direcția identificării unei soluții la problemele create de adoptarea Legii Educației, astfel încât drepturile persoanelor aparținând minorității române de a învăța în limba maternă să nu fie afectate. De asemenea,

preşedintele Zelenski a mulţumit României pentru susţinerea sa pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, mai este precizat în comunicat.

Cu această ocazie, șeful statului ucrainean Volodimir Zelenski i-a adresat președintelui României Klaus Iohannis invitația de a efectua o vizită în Ucraina.

Ulterior, Klaus Iohannis a avut întrevederi și cu președintele Georgiei, Salome Zurabișvili, dar și cu președintele Republicii Moldova, Igor Dodon, cea din urmă fiind prima întâlnire cu omologul său de la Chișinău.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending