Connect with us

CONSILIUL UE

Miniștrii sănătății ai statelor membre sprijină ferm consolidarea unei Uniuni reziliente în materie de sănătate

Published

on

© European Union - https://www.flickr.com/photos/eu2021si

În cadrul unei reuniuni informale desfășurate în Slovenia, miniștrii sănătății din UE au abordat problema construirii unei uniuni a sănătății reziliente. Aceștia au discutat subiecte importante pentru sistemele de sănătate europene și au luat act de situația actuală a pandemiei și a vaccinării, așa cum a fost prezentată de Comisia Europeană, potrivir comunicatului oficial al Consiliului UE.

„Conducerea dezbaterii privind construirea unei uniuni reziliente a sănătății este o prioritate a președinției slovene. Pandemia a arătat vulnerabilitatea sistemelor noastre de sănătate, iar miniștrii au convenit asupra necesității de a acționa acum și de a consolida cooperarea între statele membre, în special pentru a crește accesibilitatea medicamentelor și pentru a asigura livrarea acestora”, a declarat ministrul Janez Poklukar, adăugând că miniștrii au contribuit la pregătirea concluziilor Consiliului UE, care vor fi discutate în cadrul reuniunii Consiliului Ocuparea Forței de Muncă, Politică Socială, Sănătate și Consumatori (PESC) din decembrie.

Miniștrii au convenit asupra necesității de a îmbunătăți autonomia UE în domeniul medicamentelor, în special prin îmbunătățirea capacităților de producție de medicamente în cadrul UE. Pandemia a arătat că există un nivel ridicat de risc dacă suntem prea dependenți de piețele din afara UE.

Citiți și intervenția secretarului de stat român din Ministerul Sănătății, Andrei Baciu, în cadrul reunuinii de ieri: România a pledat pentru un sistem farmaceutic european independent de importurile de medicamente din țări terțe

Tot ieri, 12 octombrie, membrii Comisiei pentru Sănătate din Parlamentul European (ENVI) au votat proiectul de raport privind Strategia Farmaceutică pentru Europa. Votul a fost unul pozitiv, urmând ca raportul să fie votat în cadrul sesiunii plenare din Parlamentul European din luna noiembrie.  

Citiți și: Eurodeputații solicită măsuri naționale și europene pentru a garanta pacienților UE acces echitabil la medicamente esențiale și inovatoare

Propunerile Președinției slovene privind necesitatea unei cooperări consolidate între țări, a creșterii investițiilor financiare în domeniul sănătății și a sprijinului pentru punerea în aplicare a unor soluții inovatoare pentru sisteme de sănătate rezistente au fost susținute de miniștri.

Dintre propunerile evidențiate, miniștrii au acordat cel mai mare sprijin metodelor de îmbunătățire a utilizării fondurilor UE pentru investiții în domeniul sănătății și de identificare a bunelor practici ale sistemelor de sănătate eficiente care ar putea fi introduse în alte state membre.

Statele membre au confirmat eforturile depuse de Președinția slovenă pentru a înregistra progrese în ceea ce privește trio-ul legislativ și ar dori să vadă documentele adoptate de Parlamentul European cât mai curând posibil.

Propunerea HERA a făcut, de asemenea, obiectul unei discuții, statele membre fiind de acord că ar trebui să existe un organism capabil să răspundă la toate amenințările la adresa sănătății.

În cadrul sesiunii finale, miniștrii au discutat, de asemenea, despre situația actuală a pandemiei, despre realizările cooperării și despre măsurile comune viitoare pentru o toamnă sigură.

Comisarul european pentru sănătate a prezentat situația din Europa în ceea ce privește acoperirea vaccinală și obiectivele comune care trebuie stabilite în lumina solidarității europene pentru a se ajunge la o acoperire vaccinală globală.

Reuniunea s-a desfășurat în format hibrid, miniștrii sănătății din Cehia, Germania, Franța și Suedia întâlnindu-se la Brdo pri Kranju, iar ceilalți miniștri fiind conectați prin intermediul unei legături web.

Pe lângă comisarul european, la reuniune a participat și directorul regional al OMS pentru Europa, Hans P. Kluge, în timp ce directorii Agenției Europene pentru Medicamente (EMA), Emer Cooke, și al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), Andrea Ammon, au participat de la distanță.

Diana Zaim este foto jurnalist, câștigătoare a Premiul Publicului la European Youth Event 2020, cel mai mare eveniment pentru tineri organizat de Parlamentul European. Absolventă a secției germană-portugheză în cadrul Universității din București, Diana urmează în prezent programul de master ”Relații Internaționale și Integrare Europeană” în cadrul SNSPA. Pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

CONSILIUL UE

Parlamentul European își exprimă îngrijorarea față de modul în care Ungaria va fi în măsură să își îndeplinească în mod credibil rolul de președinție semestrială a Consiliului UE, în 2024

Published

on

© Viktor Orban - Facebook

Parlamentul European a adoptat o rezoluție fără caracter obligatoriu prin care își exprimă profunda îngrijorare cu privire la evoluțiile din Ungaria, în contextul deținerii președinției Consiliului UE în a doua parte a anului 2024, relevă un comunicat al instituției. 

În urma unei dezbateri în plen care a avut loc miercuri pe tema situației statului de drept și a drepturilor fundamentale în Ungaria și a înghețării fondurilor UE, textul a fost adoptat joi cu 442 pentru, 144 împotrivă și 33 abțineri.

Regrese suplimentare în ceea ce privește valorile UE

Eurodeputații și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la situația valorilor UE în Ungaria, care s-au deteriorat și mai mult din cauza „eforturilor deliberate și sistematice ale guvernului” și în ciuda activării de către Parlament a mecanismului articolului 7.

Ultimele lor preocupări se referă la adoptarea de legi fără suficientă examinare parlamentară și consultare publică, precum și la invocarea abuzivă a „situației de pericol”, la utilizarea abuzivă a protecției avertizorilor de integritate pentru a submina drepturile persoanelor LGBTIQ+ și libertatea de exprimare, precum și la încălcarea drepturilor sociale și de muncă ale profesorilor.

Rezoluția condamnă campaniile anti-UE ale guvernului ungar, care urmăresc să distragă atenția de la nerespectarea valorilor europene și corupția sistemică. Eurodeputații solicită guvernului să alinieze procesele electorale la standardele internaționale, în special în contextul viitoarelor alegeri europene din 2024.

De asemenea, ei trag un semnal de alarmă cu privire la relatările unor acte de intimidare, cum ar fi vizitele poliției secrete la birourile unor companii, ale unor părți „strategice” ale industriei, cu scopul de a le aduce sub controlul cercului apropiat al prim-ministrului. Bugetul anual pentru 2022 a fost modificat de 95 de ori prin decret guvernamental, subliniază aceștia, ceea ce a împiedicat un control adecvat și indică lipsa unei bune gestiuni financiare.

Parlamentul menționează, de asemenea, o serie de preocupări legate de fondurile de redresare „înghețate” și de reformele corespunzătoare.

Preocupări legate de președinția rotativă a UE

Parlamentul subliniază rolul important pe care președinția Consiliului îl are în promovarea legislației, în asigurarea continuității agendei UE și în reprezentarea Consiliului în relațiile cu celelalte instituții.

Acesta pune sub semnul întrebării modul în care Ungaria va fi în măsură să îndeplinească această sarcină în mod credibil în 2024, având în vedere lipsa de conformitate cu legislația și valorile UE, precum și cu principiul cooperării loiale, dublând mesaje similare venite din partea unor state membre precum Germania, chiar dacă Budapesta, prin vocea ministrului de Justiție, Judit Varga, a contestat anticipat demersul legislativului european

Prin urmare, Parlamentul solicită Consiliului să găsească o soluție potrivită și reamintește că Parlamentul ar putea lua măsuri adecvate dacă nu se găsește o astfel de soluție.

Prin adoptarea acestei rezoluții, instituția legislativă europeană răspunde așteptărilor cetățenilor de a susține în mod sistematic statul de drept în toate țările UE, în special prin protejarea valorilor europene și a bugetului UE, exprimate în propunerile 25(1), 25(4), 16(6) și 38(1) din concluziile Conferinței privind viitorul Europei.

Continue Reading

CONSILIUL UE

UE dublează ajutorul financiar pentru R. Moldova, la 295 de milioane de euro. Decizia, anunțată în ajunul summitului Comunității Politice Europene de la Chișinău

Published

on

© European Union, 2023 - Source: EP

Statele membre ale Uniunii Europene au decis marți, cu două zile înainte de summitul Comunității Politice Europene de la Chișinău, să sporească de aproape de două ori valoarea asistenței macrofinanciare pentru Moldova, pe care au convenit să o acorde cu un an în urmă.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, în aprilie 2022, cu o zi înainte ca România, Germania și Franța să lanseze platforma de sprijin pentru Republica Moldova, instituția care grupează statele membre ale Uniunii adoptase legislația care permite UE să ajute financiar Moldova cu 150 de milioane de euro. Astăzi, în ajunul summitului CPE de la Chișinău, Consiliul a majorat această sumă cu 145 de milioane de euro, ceea ce înseamnă că Moldova va avea la dispoziție în total 295 de milioane de euro.

Asistența macrofinanciară a Uniunii are ca scop sprijinirea stabilizării economice și a agendei de reforme structurale a Republicii Moldova, suplimentând resursele puse la dispoziție în cadrul acordului financiar cu FMI.

“Moldova poate continua să se bazeze pe UE. Vom continua să sprijinim Moldova, inclusiv din punct de vedere financiar. Având în vedere circumstanțele actuale, este oportun să dublăm fondurile pe care le punem la dispoziția Moldovei”, a declarat Elisabeth Svantesson, ministrul de finanțe al Suediei.

Din suma maximă de 295 de milioane de euro, UE va oferi până la 220 de milioane de euro sub formă de împrumuturi și până la 75 de milioane de euro sub formă de granturi. Asistența va contribui la acoperirea necesităților balanței de plăți a Moldovei, așa cum au fost identificate în programul FMI.

Există efecte negative considerabile ale războiului Rusiei din Ucraina asupra economiei moldovenești. Având în vedere că există în continuare un deficit rezidual semnificativ de finanțare externă în balanța de plăți a Moldovei pentru 2023, în plus față de resursele furnizate de FMI și de alte instituții multilaterale, Consiliul a considerat că este necesar să se majoreze asistența macrofinanciară a Uniunii acordată Moldovei. Această majorare este, în circumstanțele excepționale actuale, considerată a fi un răspuns adecvat la solicitarea Moldovei de sprijin pentru stabilizarea sa economică, în conjuncție cu programul FMI.

Prezenta decizie va intra în vigoare în a treia zi de la data publicării sale în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

UE și statele sale membre sunt unite în sprijinul lor neclintit pentru Moldova.

Moldova a primit statutul de țară candidată la UE în iunie 2022. Încă înainte de a i se acorda statutul de candidat la UE, Moldova a primit asistență financiară din partea UE în cadrul Instrumentului european de vecinătate. Această asistență este acum în creștere.

UE ajută Moldova în paralel cu programul Fondului Monetar Internațional (FMI) pentru Moldova din 20 decembrie 2021, în cadrul mecanismului extins de creditare/mediu extins de creditare. În mai 2022, ca urmare a nevoilor de finanțare în creștere care decurg în mare parte din efectele războiului din Ucraina asupra economiei moldovenești, FMI a adoptat, de asemenea, o decizie de a crește sprijinul financiar acordat Moldovei.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ungaria contestă un demers al Parlamentului European care îi pune la îndoială capacitatea de a exercita președinția semestrială a Consiliului UE, ce urmează să o preia la jumătatea lui 2024

Published

on

© European Union, 2021

Ungaria nu va permite Parlamentului European să-i blocheze dreptul de exercitare a președinției semestriale a Consiliului Uniunii Europene, pe care o va deține în cea de-a doua jumătate a anului viitor, a susținut joi ministrul ungar al Justiției, Judit Varga, amintind că instituția legislativă europeană nici nu are competențe în această chestiune, informează presa ungar, citată de EFE, conform Agerpres.

”Parlamentul European vrea încă o dată să-i ia ceva Ungariei. Săptămâna viitoare va vota din nou o rezoluţie împotriva Ungariei, prin care vor să blocheze preşedinţia ungară” a Consiliului UE, a anunțat Judit Varga, care a completat că Guvernul de la Budapesta ”nu va permite” acest lucru.

Reacția acesteia răspunde astfel relatărilor din presa internațională conform cărora mai multe grupuri politice din Parlamentul European vor cere printr-o rezoluție pe care o vor prezenta să fie inclusă și o mențiune care să pună la îndoială capacitatea Ungariei de a exercita această președinție, aducând în discuție încălcarea principiului statului de drept de către premierul Viktor Orban.

Oficialul de la Budapesta a amintit că statele membre, în Consiliul UE, și nu Parlamentul European, decid cu unanimitate de voturi asupra președinției rotative.

La mijlocul lunii decembrie, statele membre UE au dat undă verde Planului Național de Redresare și Reziliență al Ungariei, cu o alocare de 5,8 milioane de euro sub formă de granturi, însă, în egală măsură, ambasadorii țărilor UE au aprobat suspendarea a 6,3 miliarde de euro din fondurile europene destinate Budapestei, ca urmare a încălcării principiului statului de drept.

Disputele guvernului conservator al lui Orban cu Bruxellesul asupra statului de drept ţin de numeroase teme, printre acuzaţiile Comisiei Europene la adresa Ungariei numărându-se deficienţele în funcţionarea independentă a justiţiei, corupţia, neregulile în atribuirea contractelor publice, afectarea independenţei presei, contestarea întâietăţii dreptului UE asupra celui naţional, nerespectarea drepturilor migranţilor şi ale persoanelor LGBT.

Continue Reading

Facebook

ROMÂNIA10 hours ago

Klaus Iohannis, laureat cu Premiul Civic German la Düsseldorf: Românii sunt pro-europeni convinși. Aderarea la Schengen ar fi un semnal important pe fondul creșterii euroscepticismului în Europa

INTERNAȚIONAL15 hours ago

România, reprezentată de Bogdan Aurescu la ceremonia de învestire a lui Erdogan: Suntem parteneri strategici și aliați apropiați în NATO

MAREA BRITANIE15 hours ago

Regele Charles al III-lea a mărturisit ce-l leagă de România: Am fost mișcat profund de suferințele românilor după al Doilea Război Mondial. Am vrut să amintesc lumii că România este o țară specială

MAREA BRITANIE16 hours ago

AFP: Transilvania este “onorată” să îl primească regele “său” Charles al III-lea, care a ales România pentru prima sa călătorie în străinătate după încoronare

MAREA BRITANIE1 day ago

La prima vizită externă după încoronare, Charles al III-lea l-a citat în limba română pe Eminescu: Am ajuns să iubesc România, “țară de glorii, țară de dor”

MAREA BRITANIE1 day ago

Klaus Iohannis l-a primit pe regele Charles al III-lea, “un mare prieten al României”, la Palatul Cotroceni: Datorită interesului Majestății Voastre, frumusețea satelor și tradițiilor românești a trecut granițele

U.E.1 day ago

Annalena Baerbock consideră că războiul rus din Ucraina a reprezentat un punct de cotitură pentru securitatea din regiunea Mării Baltice: Securitatea fiecăruia dintre noi este securitatea noastră, a tuturor

NATO1 day ago

Secretarul general al NATO va participa la ceremonia de învestire a lui Erdoǧan, la Ankara. Aderarea Suediei la Alianță, principalul scop al vizitei în Turcia

COMISIA EUROPEANA2 days ago

UE a sprijinit România cu 3 miliarde de euro prin instrumentul SURE pentru a proteja locurile de muncă și lucrătorii de impactul pandemiei de COVID-19

COMISIA EUROPEANA2 days ago

Bruxelles-ul propune modernizarea normelor UE privind siguranța și durabilitatea maritimă și prevenirea poluării apelor de către nave

MAREA BRITANIE1 day ago

La prima vizită externă după încoronare, Charles al III-lea l-a citat în limba română pe Eminescu: Am ajuns să iubesc România, “țară de glorii, țară de dor”

INTERNAȚIONAL2 days ago

Antony Blinken avertizează, într-un discurs la Helsinki, că o încetare a focului în Ucraina ar reprezenta o “pace Potemkin” favorabilă Rusiei. SUA vor discuții ample despre securitatea europeană

NATO2 days ago

Klaus Iohannis, despre garanții de securitate pentru R. Moldova și Ucraina: Dacă nu reușim să ajutăm Ucraina și Moldova, înseamnă că am pierdut

NATO2 days ago

Stoltenberg, la Olso: Avem nevoie de un cadru care să asigure garanții pentru securitatea Ucrainei și pentru a întrerupe ciclul de agresiune al Rusiei

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Klaus Iohannis: Summitul Comunității Politice Europene, o dovadă relevantă pentru aderarea R. Moldova la UE. România și celelalte state europene îi sunt alături

ROMÂNIA3 days ago

“Nu sunteți singuri!”: Klaus Iohannis face apel ca sprijinul UE pentru R. Moldova să aibă mai multă mai multă vizibilitate în rândul cetățenilor

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă va continua discuțiile cu sindicaliștii pentru rezolvarea grevei din Educație. Guvernul va aproba pe 1 iunie creșterile salariale pentru profesori

ROMÂNIA4 days ago

Ministrul Sănătății anunță finalizarea noii forme a Planului Naţional de Combatere a Cancerului

REPUBLICA MOLDOVA5 days ago

VIDEO Summitul CPE din R. Moldova: “Ne-am obișnuit să credem că suntem mici și că de noi nu depinde nimic, dar pe 1 iunie, Europa va veni la noi acasă”

NATO1 week ago

“Drumul către summitul de la Vilnius”: Jens Stoltenberg afirmă că aderarea Ucrainei la NATO “în mijlocul unui război nu este pe ordinea de zi”

Team2Share

Trending