Connect with us

COMISIA EUROPEANA

UE a emis în premieră mondială o obligațiune verde NextGenerationEU cu valoarea de 12 miliarde de euro

Published

on

© European Union, 2020/Source: EC - Audiovisual Service

Comisia Europeană a emis marți, 12 octombrie, prima obligațiune ecologică NextGenerationEU, mobilizând astfel 12 miliarde de euro care vor fi utilizate exclusiv pentru investiții ecologice și durabile în întreaga UE, potrivit unui comunicat. Aceasta reprezintă cea mai mare emisiune de obligațiuni verzi din lume.

Prin intermediul obligațiunilor verzi NextGenerationEU, UE va deveni de departe cel mai mare emitent de obligațiuni verzi din lume, oferind un impuls semnificativ piețelor financiare durabile, precum și finanțând o redresare mai ecologică a UE în urma pandemiei. Datorită ratei mari de suprasubscriere și condițiilor excelente de stabilire a prețurilor, emisiunea de astăzi reprezintă un început promițător pentru programul de obligațiuni verzi NextGenerationEU, care va ajunge până la 250 de miliarde de euro până la sfârșitul anului 2026.

Obligațiunea pe 15 ani cu scadența la 4 februarie 2037 a fost suprasubscrisă de peste 11 ori, stocurile depășind 135 de miliarde EUR. O gamă largă de investitori și-au exprimat interesul pentru această obligațiune.

Emisiunea de astăzi reprezintă un început bun pentru programul de obligațiuni verzi NextGenerationEU. Aceasta va transforma UE în cel mai mare emitent de obligațiuni verzi din lume și reprezintă un semnal puternic al angajamentului UE față de durabilitate. Viitorul nostru este verde și este extrem de important să profităm de această ocazie pentru a le arăta clar investitorilor că fondurile lor vor fi utilizate pentru a finanța o redresare europeană durabilă”, a declarat Johannes Hahn, comisarul însărcinat cu bugetul și administrația.

Emisiunea de astăzi a urmat adoptării, la începutul lunii septembrie, a cadrului privind obligațiunile verzi NextGenerationEU Green Bond. Cadrul, care este pe deplin conform cu principiile obligațiunilor verzi ale Asociației Internaționale a Pieței de Capital (ICMA) – un standard de piață pentru obligațiunile verzi – asigură investitorii că fondurile mobilizate vor fi utilizate pentru investiții ecologice. Rapoartele Comisiei cu privire la utilizarea veniturilor și la impactul asupra mediului al cheltuielilor finanțate prin obligațiunile verzi NextGenerationEU vor face obiectul unei revizuiri independente.

Fondurile provenite din emisiunile de obligațiuni verzi NextGenerationEU vor fi utilizate pentru a finanța cheltuieli ecologice și durabile în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență. Printre investițiile eligibile din planurile deja aprobate se numără o platformă de cercetare pentru tranziția energetică în Belgia sau construcția de centrale eoliene pe terenuri în Lituania.

Un minim de 37% din fiecare plan de redresare și reziliență trebuie să fie dedicat tranziției ecologice, multe state membre depunând eforturi pentru a face mai mult.

Aceasta este cea de-a cincea tranzacție sindicalizată de la începutul operațiunilor de finanțare NextGenerationEU, în iunie 2021. În plus, Comisia a efectuat prima licitație de obligațiuni NextGenerationEU la sfârșitul lunii septembrie. Aceste operațiuni au permis până în prezent Comisiei să mobilizeze 68,5 miliarde EUR pentru finanțare pe termen lung prin intermediul obligațiunilor.

În plus, Comisia a emis până în prezent aproximativ 14 miliarde EUR de obligațiuni pe termen scurt (EU-Bills), ca urmare a începerii licitațiilor aferente la jumătatea lunii septembrie 2021.

În cursul anului 2021, Comisia se așteaptă să mobilizeze aproximativ 80 de miliarde EUR prin obligațiuni, care vor fi completate de obligațiuni pe termen scurt de tip EU-Bills, astfel cum s-a anunțat în planul de finanțare publicat în iunie 2021 și actualizat în septembrie 2021.

După cum a anunțat în septembrie în calendarul detaliat al emisiunilor pentru 2021, Comisia intenționează să mai organizeze încă o tranzacție sindicalizată până la sfârșitul anului, în noiembrie. De asemenea, Comisia va organiza în mod regulat licitații atât de EU-Bills, cât și de obligațiuni.

NextGenerationEU este un instrument temporar de redresare de peste 800 de miliarde EUR la prețurile actuale, menit să sprijine redresarea Europei în urma pandemiei de coronavirus și să contribuie la construirea unei Europe mai ecologice, mai digitale și mai rezistente.

Pentru a finanța NextGenerationEU, Comisia Europeană – în numele UE – va strânge de pe piețele de capital aproximativ 800 de miliarde EUR până la sfârșitul anului 2026. Acest lucru se va traduce prin volume de împrumuturi de aproximativ 150 de miliarde EUR în medie pe an.

Pentru a obține finanțarea necesară în cele mai bune condiții de piață posibile, Comisia a început să pună în aplicare o strategie de finanțare diversificată.

Această strategie se bazează pe o combinație de emisiuni pe termen lung și pe termen scurt prin intermediul unor formate sindicalizate și prin licitație, pentru a permite Comisiei să obțină fonduri în mod flexibil și în condițiile cele mai avantajoase în condițiile de piață existente.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen îl va însoți pe Emmanuel Macron în vizita liderului francez în China pentru a prezenta “o voce europeană unită”

Published

on

© European Union, 2023 / Source: EC - Audiovisual Service

Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va călători în China alături de preşedintele francez Emmanuel Macron în prima săptămână a lunii aprilie, a anunţat vineri purtătorul de cuvânt al Comisiei, Eric Mamer, potrivit Reuters şi AFP, informează Agerpres.

Informaţia a fost confirmată de şeful statului francez Emmanuel Macron.

”I-am propus preşedintei Von der Leyen să mă însoţească pentru o parte” a vizitei pentru a prezenta o ”voce (europeană) unită” la Beijing, a spus Macron într-o conferinţă de presă desfăşurată la finalul Consiliului European de primăvară de la Bruxelles.

Trebuie ”încercat la maximum să angajăm China de partea noastră pentru a face presiuni asupra Rusiei, pentru a nu utiliza, evident, armele chimice şi nucleare şi a opri conflictul, a reveni la masa negocierilor şi a permite respectarea dreptului internaţional, adică integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei”, a precizat el.

Ursula von der Leyen urmează să rostească joi, la Bruxelles, un discurs cu privire la relaţiile UE-China.

De altfel, înainte de vizita lui Macron la Beijing, China a propus un “consens strategic” cu Europa privind încetarea focului și o soluție politică a războiului din Ucraina.

Într-o discuţie telefonică cu Emmanuel Bonne, consilierul diplomatic al preşedintelui francez Emmanuel Macron, Wang a subliniat că “reluarea discuţiilor de pace şi o soluţie politică la criză” ar trebui să facă parte din acest “consens”, a indicat Ministerul chinez de Externe într-un comunicat emis joi seara.

Referindu-se la recenta vizită a preşedintelui chinez, Xi Jinping, la Moscova, unde s-a întâlnit cu omologul său rus Vladimir Putin, şeful diplomaţiei de la Beijing a afirmat că “a fost o vizită importantă între doi mari vecini şi o călătorie nu doar de cooperare, ci şi de pace”.

Discuția dintre Wang Yi și Bonne vine să prefațeze vizita președintelui francez Emmanuel Macron la Beijing, programată pentru începutul lunii aprilie, despre care liderul de la Elysee a spus că va îndemna China să ajute Occidentul să exercite presiuni asupra Rusiei pentru încetarea agresiunii din Ucraina.

Cu toate acestea, președintele chinez Xi Jinping a semnat, la Moscova, alături de Vladimir Putin, o declarație comună în care au acuzat Alianţa Nord-Atlantică de ”subminarea păcii şi a stabilităţii regionale” și în care s-au declarat împotriva formării de alianțe exclusive în Asia-Pacific, aluzie la relațiile tot mai apropiate dintre democrațiile transatlantice și cele transpacifice.

La același summit, președintele rus Vladimir Putin s-a declarat pregătit să discute planul de pace între Rusia și Ucraina propus de China, în timp ce SUA au cerut lumii să nu se lase păcălită de decizii ale Rusiei, susținute de China, pentru a îngheța conflictul în propriile condiții.

În ceea ce privește pacea în Ucraina, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a spus că nu exclude, pe termen lung, negocieri privind granițele Ucrainei, dar a reiterat că acestea ”sunt decizii pe care ucrainenii trebuie să le ia cu privire la modul în care îşi văd viitorul”.

Primindu-l luna trecută la Paris pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron i-a promis liderului de la Kiev, alături de cancelarul german Olaf Scholz, că Franța și Germania vor “însoți Ucraina spre victorie, spre pace și spre Europa”.

La 24 februarie 2023, ziua când s-a împlinit un an de la declanșarea invaziei Rusiei în Ucraina, guvernul chinez a cerut Rusiei şi Ucrainei să reia dialogul şi a respins orice recurgere la arme nucleare, într-un document în 12 puncte care reprezintă planul de place propus de Beijing.

Intitulat “Poziţia Chinei cu privire la soluţionarea politică a crizei ucrainene“, documentul a fost publicat pe site-ul Ministerului de Externe chinez după o vizită la Moscova a diplomatului chinez cu cel mai înalt rang, Wang Yi, care s-a întâlnit atât cu Putin, cât și cu ministrul de externe Serghei Lavrov.

Planul a fost întâmpinat cu atitudini rezervate dinspre UE, NATO și cancelariile occidentale, vesticii precizând că documentul reprezintă niște principii ale unei țări care a semnat o prietenie nelimitată cu Rusia înainte de invazie.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen reacționează după criticile lui Klaus Iohannis: Ajutorul dat fermierilor români nu este suficient. Sunt recunoscătoare României că a depus o moțiune pentru creșterea sumelor

Published

on

© European Union, 2022/ Source - EC Audiovisual

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi seară, la finalul primei zile a reuniunii Consiliului European de primăvară, că executivul european va analiza creșterea sumelor acordate drept compensație pentru fermierii din țările UE afectați de importurile de cereale ucrainene și și-a exprimat recunoștința pentru eforturile României în acest sens.

Anunțul Ursulei von der Leyen vine după ce preşedintele Klaus Iohannis a criticat joi abordarea “ultra-birocratică” care pune sub semnul întrebării buna-credință a Comisiei Europene cu privire la compensațiile de 10 milioane de euro acordare României pentru fermierii români afectați de importurile de grâne ucrainene.

“Aș dori să subliniez marele succes al culoarelor de solidaritate care au permis Ucrainei să exporte cantități mari de cereale și alte produse agricole. Acest lucru se adaugă la Inițiativa privind cerealele din Marea Neagră, a doua mare inițiativă de ajutorare a Ucrainei pentru a-și exporta cerealele. În acest context, este important să îi ajutăm – și am discutat acest lucru în această seară – pe fermierii noștri din Uniunea Europeană care trebuie să facă față consecințelor pieței”, a spus von der Leyen.

Prin urmare, a adăugat șefa Comisiei Europene, “acele țări din prima linie, care ajută cel mai mult cu benzile de solidaritate, nu ar trebui să sufere de dezavantaje”.

Ea a amintit că, într-un prim pas, Comisia Europeană a mobilizat peste 56 de milioane de euro din rezerva agricolă de urgență.

“Dar acest lucru nu este suficient. Acest lucru a fost foarte clar în această seară. Prin urmare, sunt recunoscătoare României, care a depus o moțiune și care a sugerat că vom analiza posibilitatea de a crește această sumă pentru fermierii din statele din prima linie“, a conchis von der Leyen.

Comisia Europeană a anunţat luni că doreşte să recurgă la o rezervă de criză pentru a sprijini fermierii din Polonia, România şi Bulgaria, destabilizaţi de afluxul de importuri agricole ucrainene sub liberalizarea temporară a comerţului Ucrainei cu UE ca metodă de sprijin după invazia ţării de către Rusia.

Acest sprijin de 56,3 milioane de euro, finanţat din rezerva Politicii Agricole Comune (PAC), are ca scop compensarea “pierderilor economice datorate creşterii importurilor de cereale şi oleaginoase” venite din Ucraina “şi limitarea impactului dezechilibrelor pieţei”, a indicat executivul european.

Bruxellesul propune să aloce Poloniei 29,5 milioane de euro, Bulgariei 16,75 milioane şi României 10,05 milioane şi, în plus, autorizează cele trei ţări să dubleze aceste sume prin ajutoare de stat, a precizat presei comisarul pentru agricultură, Janusz Wojciechowski.

Drept replică, președintele Klaus Iohannis a criticat formula de calcul realizată de Comisia Europeană, precizând că executivul european ar fi trebuit să ţină cont de “sacrificiile imense” făcute pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre pieţele lumii.

“Situația se prezintă la modul următor, Ministerul Agriculturii livrează date Comisiei Europene, Comisia Europeană folosește o formulă de calcul fără să negocieze cu nimeni și acordă anumite ajutoare. Este posibil ca datele furnizate de minister să nu fi fost gândite profund, dar nu le-am văzut și nu pot să le comentez. Este, pe de altă parte, foarte ciudat ca în Comisia Europeană, pe aceste spețe să nu se negocieze nimic, ci să se folosească formule. Aceste lucruri nu pot fi rezolvate, după părerea mea, contabilicește. Sunt chestiuni complicate. Trebuie să ținem cont, de exemplu, sau cel puțin, trebuia Comisia Europeană să țină cont de faptul că noi am făcut sacrificii imense pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina spre piețele lumii. N-au făcut-o. Nu știu de ce n-au făcut-o, dar vom afla și este regretabil că astfel de abordări ultra-birocratice pun sub semnul întrebării buna-credință a Comisiei”, a spus șeful statului.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Ursula von der Leyen anunță că va organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor ucraineni răpiți de Rusia

Published

on

© European Union, 2023

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat joi ca vă organiza, în parteneriat cu Varșovia și Kiev, o conferință care să ajute la localizarea copiilor din Ucraina răpiți de Rusia și la aducerea lor înapoi, anunță AFP, citat de Agerpres.

”Este o amintire oribilă a celor mai întunecate vremuri din istoria noastră, deportările de copii care au loc acolo. Este o crimă de război”, a declarat Ursula von der Leyen după un summit desfăşurat la Bruxelles.

Aceasta a detaliat că 16,200 de copii au fost deportați și doar 300 dintre aceștia s-au întors până acum, astfel că mandatele de arestare emise de Curtea Penală Internațională sunt justificate, este precizat într-un comunicat al Comisiei Europene. 

”În parteneriat cu ucrainenii, premierul polonez Morawiecki am lansat o inițiativă care urmărește să-i aducă înapoi pe copiii răpiți de Rusia. Pentru acest lucru, vom organiza o conferință. Suntem la începutul unei munci foarte grele. Urmărim să facem presiuni internaționale pentru a lua toate măsurile posibile pentru a stabili unde se află acești copii. Și ne propunem să ajutăm organismele ONU și organizațiile internaționale relevante să obțină informații mai bune și mai complete despre copiii care au fost deportați în Rusia. Acest lucru include și copiii care au fost ulterior adoptați sau transferați către familii adoptive rusești. Îi sunt foarte recunoscător Secretarului General al ONU, António Guterres, pentru că a oferit sprijinul agențiilor Națiunilor Unite. Pentru că acestea au, desigur, o experiență semnificativă pe acest subiect foarte dificil”, au fost detaliile oferite de Ursula von der Leyen în conferința mai sus amintită.

Pe lângă aceste eforturi, președinta Comisiei Europene a reiterat că Uniunea Europeană va continua să sprijine Ucraine.

Aceasta a amintit de noua tranșă de 1,5 miliarde de euro din asistența macrofinanciară destinată acestui stat, care are nevoie de ajutor pentru a putea asigura elementele esențiale în timp ce se apără. Pentru acest ultim aspect, Uniunea Europeană a decis să majoreze sprijinul militar pentru Kiev.

Pentru ca această promisiune să fie transformată în realitate, este nevoie ca Uniunea Europeană să-și sporească capacitate de producție a munițiilor, consideră von der Leyen, care a anunțat că instituția pe care o prezidează va prezenta o propunere legislativă care să permită accelerarea producției industriale de muniție.

Trebuie definite, în acest caz, aspectele juridice, precum sursa de finanțare, care putea veni via bugetul UE, sau cele legate de logistică, iar în acest caz este posibil să fie nevoie de ”construirea, extinderea și reconversia instalațiilor de producție și de consolidarea întregului lanț de aprovizionare cu muniții pentru a fi rapid”.

Continue Reading

Facebook

U.E.8 hours ago

Josep Borrell: UE vrea să evite dependența de China, așa cum a fost de gazul rusesc. Dependențele sunt arme care pot fi întoarse împotriva noastră

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Biden și Trudeau au ajuns la un acord privind semiconductorii pentru a crea un lanț puternic de aprovizionare nord-american cu minerale critice

U.E.9 hours ago

Germania și Comisia Europeană au ajuns la un compromis care permite utilizarea carburanților ecologici pentru mașinile noi și după 2035

ROMÂNIA1 day ago

Ambasadoarea SUA în România, vizită la Constanța. Kathleen Kavalec a evidenţiat securitatea Mării Negre şi relaţiile comerciale americano-române

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 day ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă a susținut petiția depusă de societatea civilă privind aderarea României la Schengen: Această petiție va lua forma unei rezoluții a Parlamentului European

Cristian Bușoi1 day ago

Cristian Bușoi, după vizita în SUA: Este nevoie de o strategie urgentă pentru promovarea companiilor și start-up-urilor românești în Silicon Valley

SECURITATE1 day ago

VIDEO Uniunea Europeană și Statele Unite au efectuat primul lor exercițiu naval comun, în regiunea Indo-Pacific

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen îl va însoți pe Emmanuel Macron în vizita liderului francez în China pentru a prezenta “o voce europeană unită”

CONSILIUL UE1 day ago

Statele UE și-au stabilit mandatul de negociere pentru Regulamentul privind datele: UE trebuie să devină lider în societatea bazată pe date în care trăim

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Președintele Consiliului European, Charles Michel, vine luni în România, unde va fi primit de președintele Klaus Iohannis

INTERNAȚIONAL8 hours ago

Biden și Trudeau au ajuns la un acord privind semiconductorii pentru a crea un lanț puternic de aprovizionare nord-american cu minerale critice

ROMÂNIA2 days ago

Nicolae Ciucă, către AmCham România: Suntem o țară care are un mare potențial de investiții. Oferim sprijin și R. Moldova, a cărei prosperitate poate fi asigurată prin relații cu mediul de afaceri din România, SUA

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Prioritatea strategică a R. Moldova este de a ”accelera reformele pentru aderarea la UE până în 2030”, subliniază premierul Dorin Recean: Mulțumim României pentru sprijinul ”necondiționat”

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Premierul Nicolae Ciucă asigură R. Moldova de sprijin în fructificarea ”capitalului de simpatie fără precedent” pentru a deveni ”stat furnizor de stabilitate în regiune”

CHINA3 days ago

Secretarul de stat al SUA: Rusia și China au intrat “într-o căsătorie de convenienţă, nu din convingere”. Rusia este în mod clar “partenerul junior” în această relaţie

Daniel Buda4 days ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, cere Comisiei Europene să evalueze corect poziția fermierilor în protejarea mediului: Sunt parte a soluției, nu a problemei

NATO4 days ago

Raport NATO: România a ratat din nou ținta de 2% din PIB pentru apărare, dar găzduiește trei structuri de comandă aliate, un grup de luptă, un sistem antirachetă și misiuni de poliție aeriană

NATO1 week ago

Războiul Rusiei în Ucraina, “semnal de alarmă” pentru industria de armament din Europa. MBDA, grupul care produce sistemul MAMBA amplasat de Franța în România, lansează un apel la cooperare europeană

ROMÂNIA1 week ago

Nicolae Ciucă, la semnarea proiectului privind gazoductul Tuzla-Podişor: Un pas decisiv, penultimul în seria demersurilor pentru exploatarea gazelor de la Marea Neagră în perimetrul Neptun Deep

POLITICĂ1 week ago

Premierul Nicolae Ciucă: Este necesară elaborarea unui plan comun de acțiune în țările francofone contra dezinformărilor Rusiei

Team2Share

Trending