Connect with us

FONDURI EUROPENE

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, despre proiectele din PNRR: Infrastructura de gestionare a apei rămâne o prioritate. Săptămâna viitoare vom şti mai multe despre fiecare proiect acceptat

Published

on

©www.madr.ro

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a anunțat într-o conferință de presă că săptămâna viitoare vom afla mai multe despre fiecare proiect acceptat în cadrul Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cele 10 înaintate Comisiei Europene, potrivit Agerpres.

În egală măsură, oficialul român a subliniat că, pentru Ministerul Agriculturii, prioritar rămâne proiectul privind infrastructura de gestionare a apei cu o finanţare de 4 miliarde de euro.

”Săptămâna viitoare, vom şti mai multe despre fiecare proiect acceptat, pentru că noi am intrat cu vreo 10 proiecte, le-am înaintat Comisiei. Rămâne o prioritate pentru noi infrastructura de gestionare a apei (…) pentru că împreună cu cei de la Mediu vom gestiona acest program. Este alocată o sumă de 4 miliarde de euro. De asemenea, pentru prevenirea deşertificării şi combaterea eroziunii solului vom lucra tot cu cei de la Mediu pe un program de prevenire a deşertificării şi împădurire de aproximativ 1 – 1,5 miliarde de euro”, a declarat Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

Acesta a completat că rămân de interes și proiectele care vizează realizarea centrelor de depozitare, colectare şi distribuţie a produselor agricole, centrele integrate de prelucrare primară a lânii şi reforma structurală a tuturor liceelor agricole.

Mecanismul de redresare și reziliență (MRR) este elementul central al Instrumentului de redresare Next Generation EU și are alocat un buget total de 672,5 miliarde euro, din care aproximativ 30 de miliarde de euro îi revin României.

Mecanismul de redresare și reziliență este structurat în jurul a 6 axe principale: tranziția verde; transformarea digitală; coeziunea economică, productivitatea și competitivitatea; coeziunea socială și teritorială; reziliența sanitară, economică, socială și instituțională; politicile pentru generația următoare.

Pentru utilizarea fondurilor distribuite prin acest mecanism, fiecare stat membru al UE trebuie să elaboreze propriul Plan de Redresare și Reziliență (PNRR) prin care își stabilește domeniile prioritare de investiții în scopul ieșirii din criză, relansării economice și creșterii capacității de reziliență. 

Potrivit mențiunilor ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, Guvernul a decis să elaboreze prima variantă a Planulul Național de Redresare și Reziliență pe care să o discute cu partenerii de la nivelul Comisiei Europne, luând în calcul propuneri ce depășesc alocarea inițială, cu un total de 135% din alocare.

Citiți și:
Klaus Iohannis a convenit cu liderii coaliției Planul Național de Redresare și Reziliență: Cum vor fi distribuite cele 30 de miliarde de euro prin care România va investi în tranziția verde și digitală

Planul actual însumează 33 de componente grupate în șase piloni distincți, conform Regulamentului UE. Fiecare domeniu de intervenție va conține atât reforme cât și investițiile propuse, precum și jaloanele și țintele pe care ne angajăm să le realizăm în fiecare an.

Cristian Ghinea a anunțat astfel că a discutat intens ”la nivelul guvernului să propunem o serie de reforme absolut necesare pentru România:

  • reforma sistemului de pensii care să creeze un sistem echitabil și sustenabil;
  •  reforma sistemului de salarizare publică pentru a elimina discrepanțele existente;
  • reforma funcției publice și crearea unui concurs național de admitere în corpul funcționarilor publici;
  • o serie de reforme care să vină în ajutorul mediului de afaceri prin debirocratizare;
  •  reforma companiilor de stat.

Potrivit ministrului, 11% din banii alocați prin PNRR vor merge pentru educație, 9% pentru Sănătate și 28% pentru transport feroviar, rutier și metrou.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

FONDURI EUROPENE

Premierul Nicolae Ciucă: Avizul pozitiv pentru prima cerere de plată din PNRR, rezultatul efortului coordonat la nivel guvernamental. Pregătim transmiterea celei de-a doua cereri de plată

Published

on

© Guvernul României

Decizia Comisiei Europene de a da aviz pozitiv primei cereri de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Rezilientă confirmă disponibilizarea a 2,6 miliarde de euro pentru economia românească şi reprezintă rezultatul efortului coordonat la nivel guvernamental pentru îndeplinirea ţintelor şi jaloanelor asumate pentru ultimul trimestru al anului trecut, a fost mesajul transmis de premierul Nicolae Ciucă.

” Valorificăm resursele de care România beneficiază prin PNRR și pregătim pentru această toamnă transmiterea celei de a doua cereri de plată, fundamentată pe realizarea a ceea ce ne-am asumat că facem în primele două trimestre ale acestui an, mai exact îndeplinirea a 51 de noi jaloane/ținte”, a mai spus prim-ministrul.

Acesta a dat asigurări că Guvernul monitorizează ”cu atenție tot ce ne-am asumat la nivel guvernamental prin acest mecanism european de finanțare pentru ca România să beneficieze de aproape 30 de miliarde de euro”.

”Am semnat deja contracte de finanțare pentru construcția de creșe, renovarea unor obiective sociale importante sau construcția altora noi, performante energetic, pentru realizarea de locuințe destinate tinerilor specialiști din sănătate și învățământ, pentru mobilitate urbană verde și dezvoltarea durabilă a localităților. Autostrada Moldova, proiect așteptat de mulți ani, are perspective certe de finanțare din PNRR după ce contractul a fost, de asemenea, semnat”, a detaliat Ciucă.

Premierul și-a exprimat convingerea că ”împreună cu resursele alocate prin Politica de Coeziune și prin exercițiile bugetare multianule, fondurile alocate României de Uniunea Europeană reprezintă o resursă cheie pentru dezvoltarea pe termen scurt, mediu şi lung a economiei şi societăţii româneşti”.

Comisia Europeană a aprobat joi o evaluare preliminară pozitivă a primei cereri de plată a României în valoare de 2,6 miliarde de euro, din care 1,8 miliarde de euro sub formă de granturi și 0,8 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență (MRR), instrumentul-cheie aflat în centrul NextGenerationEU.

Citiți și:
Ursula von der Leyen, “vești bune pentru România”: Comisia Europeană aprobă prima plată din PNRR. România va primi 2,6 de miliarde de euro după ce statele UE vor da undă verde evaluării Comisiei

La 31 mai 2022, România a prezentat Comisiei o cerere de plată bazată pe atingerea celor 21 de jaloane și ținte selectate din Decizia de punere în aplicare a Consiliului pentru prima tranșă.

Acestea vizează reforme privind transportul durabil, decarbonizarea, siguranța rutieră, piața energiei electrice, înlocuirea cărbunelui din mixul energetic, îmbunătățirea proceselor de administrare fiscală, intensificarea luptei împotriva corupției, reforma sistemului de învățământ obligatoriu pentru prevenirea și reducerea părăsirii timpurii a școlii și sistemul de audit și control al României pentru punerea în aplicare a Mecanismului de redresare și reziliență.

Comisia a transmis Comitetului economic și financiar (CEF) evaluarea sa preliminară pozitivă cu privire la îndeplinirea de către România a etapelor necesare pentru această plată, solicitându-i avizul.

Comisia urmează să țină cont de avizul CEF, care va fi emis în termen de cel mult patru săptămâni. În urma avizului CEF, Comisia va adopta decizia finală privind plata contribuției financiare, în conformitate cu procedura de examinare, prin intermediul unui comitet de comitologie. În urma adoptării deciziei de către Comisie, plata în favoarea României ar urma să fie efectuată.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

Bilanțul fondurilor europene: În acest an, MIPE a solicitat Comisiei Europene spre rambursare 3,8 miliarde de euro

Published

on

© Calea Europeană / Zaim Diana

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a solicitat Comisiei Europene în acest an spre decontare 3,8 miliarde de euro, dintre care 3 miliarde de euro au fost solicitate doar în ultimele cinci luni, relevă instituția într-un bilanț al fondurilor europene remis CaleaEuropeană.ro.

În această perioadă, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene își concentrează resursele pentru a valorifica potențialul generat de finanțările disponibile pentru perioadele de programare 2014-2020 și 2021-2027, respectiv cele cuprinse în Planul Național de Redresare și Reziliență.

În ceea ce privește perioada 2014-2020, principalul obiectiv strategic la nivel instituțional este evitarea riscului de dezangajare a sumelor aferente programelor operaționale, sprijinind accelerarea ritmului de implementare a proiectelor, pentru a maximiza numărul investițiilor atinse până la finalul exercițiului financiar.

”În luna aprilie am început o aventură nouă în cadrul MIPE, iar unul dintre pilonii strategiei mele a fost să canalizăm resursele de care dispunem pentru 2014-2020 către investiții inteligente care să însemne îmbunătățirea impactului utilizării banilor europeni, pentru ca efectele generate să fie de durată. Prin măsuri precum implementarea voucherelor sociale, măsura de ajustare a prețurilor pentru deblocarea șantierelor, pachetul de 1,5 miliarde de euro pentru sprijinirea mediului de afaceri și pachetul de 500 de milioane de euro pentru eficiența energetică a autorităților locale, facem pași importanți în acest sens. Iar acestea sunt doar câteva dintre măsuri. În final, previziunile noastre arată că, pentru toate Autoritățile de Management, acoperim necesarul de declarații de cheltuieli de transmis Comisiei Europene în acest an, în vederea evitării dezangajării”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene monitorizează permanent stadiul absorbției PO 2014-2020, prin ședințe organizate lunar cu Autoritățile de Management, în cadrul cărora sunt analizate stadiul implementării, progresul înregistrat în vederea maximizării gradului de absorbție, precum și estimările privind realizarea țintelor lunare asumate privind declarațiile de cheltuieli transmise spre certificare.

În acest moment, pentru perioada 2014-2020, sumele totale primite de România de la Comisia Europeană, reprezentând prefinanțări și rambursări, aferente programelor finanțate din Fondurile Structurale și de Investiții – FESI (Programul Operațional Infrastructură Mare, Programul Operațional Competitivitate, Programul Operațional Regional, Programul Operațional Capacitate Administrativă, Programul Operațional Asistență Tehnică, Programul Operațional Capital Uman, PN Dezvoltare Rurală, Programul Operațional Pescuit și Afaceri Maritime) și din Fondul de Ajutor European pentru cele mai Defavorizate Persoane – FEAD (Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate), se situează la aproximativ 23,5 miliarde euro, din cele 35,7 miliarde euro, alocarea aferentă acestor programe.

3 miliarde euro, solicitați spre decontare în ultimele 5 luni

Sumele solicitate Comisiei Europene pentru programele finanțate din Politica de Coeziune (PO Infrastructură Mare, PO Competitivitate, PO Regional, PO Capacitate Administrativă, PO Asistență Tehnică, PO Capital Uman) și din FEAD (PO Ajutorarea Persoanelor Dezavantajate) sunt de aprox. 15,6 miliarde euro, din alocarea UE aferentă (24,6 miliarde euro).

Din aceste sume, începând cu luna aprilie 2022, România a trimis solicitări de rambursare de 3 miliarde euro, din totalul de 3,8 miliarde solicitați în 2022.

Pentru luna iulie a acestui an, autorităţile de management au transmis Autorităţii de Certificare şi Plată, din cadrul Ministerului Finanţelor, declarații lunare de cheltuieli în valoare totală de aprox. 470 milioane euro.

Ulterior, s-au transmis declarații de cheltuieli în valoare de 443 milioane euro, iar la nivelul autorităţilor de management sunt în pregătire declarații de cheltuieli de aprox. 114 milioane de euro, ce se vor transmite în perioada următoare, în conformitate cu estimările realizate.

Peste 1.000 de contracte de finanțare semnate în ultimele 5 luni

În ceea ce privește stadiul implementării programelor operaționale finanțate în cadrul Politicii de Coeziune și din FEAD, autoritățile de management au semnat 14.109 contracte de finanțare  cu beneficiarii (MIPE– 5.575 contracte; MDLPA – 8.534 contracte), cu o valoare totală de aprox. 46,7 miliarde euro (MIPE – 32,1 miliarde euro; MDLPA – 14,6 miliarde euro).

Începând cu luna aprilie 2022, referitor la numărul total al contractelor semnate cu beneficiarii, a fost înregistrat un progres de 1.070 contracte de finanțare, în valoare totală de aprox. 2,4 miliarde euro (586 contracte de finanțare în valoare de 2 miliarde euro semnate în cadrul programelor operaționale gestionate de MIPE).

Începând cu luna aprilie 2022, progresul înregistrat privind plățile totale efectuate către beneficiari este de aprox. 2,6 miliarde euro (1,7 miliarde euro în cadrul programelor operaționale gestionate de MIPE).

Cereri de rambursare de 377 milioane de euro în ultima săptămână

La 9 septembrie 2022, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Competitivitate, a transmis Autorității de Certificare și Plată, din cadrul Ministerului Finanțelor, spre certificare și rambursare, o declarație de cheltuieli în valoare 231,86 milioane euro.

Până în prezent, pentru proiectele derulate prin acest program operațional, Comisia Europeană a rambursat României 765,23 milioane euro, din totalul de 1,23 miliarde euro transmise spre decontare.

Tot la 9 septembrie, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, prin Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM), a transmis Autorității de Certificare și Plată, din cadrul Ministerului Finanțelor, spre certificare și rambursare, o declarație de cheltuieli în valoare de 146,05 milioane de euro.

În 2022, AM POIM a mai transmis declarații de cheltuieli în valoare totală de 1,45 miliarde de euro.

Continue Reading

FONDURI EUROPENE

MIPE alocă 284 de milioane de euro pentru dezvoltarea Văii Jiului: Strategia de dezvoltare va contribui la creșterea calității vieții pentru 135.000 de cetățeni

Published

on

© Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene

La sediul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, a avut loc, marți,  prima reuniune a Comitetului Director extins pentru implementarea inițiativei Valea Jiului, organism care reunește reprezentanți ai ministerelor, ai autorităților locale, ai Agenției de Dezvoltare Regională Vest și ai Asociației pentru Dezvoltare Teritorială Integrată Valea Jiului, se arată într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Din partea MIPE au participat la eveniment ministrul Marcel Boloș, secretarul de stat Ovidiu Cîmpean și reprezentanți ai direcțiilor generale.

Obiectivul acestui organism este să asigure un cadru coerent de implementare a Strategiei de dezvoltare economică, socială și de mediu a Văii Jiului pentru perioada 2022 – 2030, aprobată de Guvern în luna iulie și fundamentată pe patru piloni de dezvoltare:

  • Îmbunătățirea calității vieții și crearea unui mediu sănătos și durabil pentru generațiile viitoare;
  • Diversificarea economică, inovare și antreprenoriat;
  • Valorificarea durabilă a specificului local;
  • Accesibilitatea, mobilitatea și conectivitatea.

„Împreună cu autoritățile locale din zonă, conjugăm eforturile pentru a identifica cele mai bune tipuri de investiții care să contribuie la crearea de noi locuri de muncă în Valea Jiului. Suntem în fața unui început de drum foarte promițător, care poate aduce proiecte mature care să schimbe viața comunităților din Valea Jiului. Acest demers va da startul unui proces de creștere a capacității și responsabilității fiecărui cetățean al Văii Jiului de a participa la implementarea acțiunilor pentru revitalizarea zonei”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Strategia de dezvoltare a Văii Jiului va contribui la creșterea calității vieții pentru cei 135.000 de cetățeni ai regiunii, prin asigurarea de locuri de muncă, facilități educaționale, servicii medicale la standarde calitative înalte economie diversificată, valori culturale și tradiții locale, mobilitate sporită, precum și un mediu curat și sănătos, iar decizia de a înființa Inițiativa Teritorială Integrată Valea Jiului va asigura resursele financiare necesare pentru susținerea acestor obiective.

Programele Operaționale 2021-2027 propun alocări dedicate pentru implementarea instrumentului ITI Valea Jiului în cazul domeniilor de intervenție relevante pentru Strategie. Astfel, Valea Jiului va beneficia prin Programele Operaționale de o finanțare totală de peste 284 mil euro.

„Fondul de tranziție justă asigură cea mai mare parte a finanțării pentru dezvoltarea sustenabilă a  Văii Jiului. Este nevoie de o abordare integrată pentru a implementa Strategia de dezvoltare a Văii Jiului și de a relansa economic această regiune. Programul Operațional Educație și Ocupare, Programul Operațional Sănătate, Programul Operațional Regional Vest sau Programul Operațional Incluziune și Demnitate Socială includ alocări dedicate pentru ITI”, a declarat secretarul de stat Ovidiu Cîmpean.

În acest context, Autoritățile de Management pentru Programele Operaționale 2021 – 2027, precum și structurile de coordonare a intervențiilor PNRR vor avea un rol esențial în implementarea Strategiei, prin facilitarea procesului de implementare a acțiunilor dedicate ITI,  sau prin prioritizarea la finanțare a proiectelor din zona ITI Valea Jiului în cazul apelurilor competitive.

Pentru a sprijini accesul comunităților din Valea Jiului la finanțare, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene va asigura monitorizarea calendarului apelurilor de proiecte aferente Programelor 2021-2027 și informarea actorilor locali cu privire la oportunitățile de finanțare, va elabora analize trimestriale cu privire la gradul de depunere de propuneri de proiecte pe toate Programele și va propune măsuri de îmbunătățire a ritmului de depunere, va analiza ritmului de implementare, va identifica și va propune soluții de eliminare a blocajelor în implementarea proiectelor.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene îndeplinește rolul de coordonator național pentru implementarea Inițiativei Valea Jiului, dezvoltată în contextul lansării de către Comisia Europeană, la 11 decembrie 2017, a Platformei  pentru regiunile carbonifere în tranziție, care are ca scop dezvoltarea proiectelor și strategiilor pe termen lung, ca răspuns la provocările sociale și de mediu cu care se confruntă aceste regiuni.

Investițiile Teritoriale Integrate (ITI) reprezintă un instrument financiar introdus de către Comisia Europeană (CE) în perioada de programare 2014 – 2020 pentru a stimula dezvoltarea teritorială integrată. În Acordul de Parteneriat 2021 – 2027 este prevăzută utilizarea investițiilor teritoriale integrate pentru microregiunile Valea Jiului, Delta Dunării, Moții – Țara de Piatră și Țara Făgărașului.

Continue Reading

Facebook

SUA3 hours ago

Joe Biden îl va primi pe Emmanuel Macron în prima vizită de stat la Casa Albă a administrației sale

SUA8 hours ago

SUA alocă încă 457,5 milioane de dolari Ucrainei pentru asistență civilă în domeniul securității

ROMÂNIA9 hours ago

FMI recomandă României să revigoreze ”reformele structurale pentru a impulsiona creșterea economică” în fața unor ”vânturi potrivnice” provocate de războiul rus din Ucraina

INTERNAȚIONAL9 hours ago

OCDE reduce la 2,2% perspectivele de creștere globală pentru 2023 pe fondul războiului din Ucraina

PPE10 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga, după vizita Comisiei LIBE în România: Sper că felul în care România a gestionat criza generată de război va reprezenta ultimul argument în favoarea aderării la Schengen

ROMÂNIA10 hours ago

New Strategy Center, printre organizatorii conferinței ”European-American Security Dialogue: Black Sea Security Net Assessment”, eveniment dedicat consolidării dialogului strategic transatlantic

Daniel Buda11 hours ago

Eurodeputatul Daniel Buda condamnă ”abuzul autorităților” iraniene asupra protestatarilor pașnici și solicită UE impunerea de sancțiuni

INTERNAȚIONAL11 hours ago

Maia Sandu anunță că Republica Moldova ia în calcul să retragă cetățenia persoanelor care luptă de partea Rusiei în Ucraina

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

UE crede într-un ”viitor luminos pentru Ucraina”: Astăzi, albastru și galben sunt culori ale curajului. Mâine, vor fi cele ale ”aspirațiilor împlinite” pentru că ”există soare după furtună”

COMISIA EUROPEANA12 hours ago

Avioane ecologice: Actori din industria aeronautică și nu numai se înscriu în Alianța pentru o Aviație cu Zero Emisii

ROMÂNIA15 hours ago

Nicolae Ciucă, din Japonia: Componenta de securitate și apărare, unul din cei patru piloni de cooperare ai viitorului nostru parteneriat, de mare interes pentru ambele părți

NATO3 days ago

Klaus Iohannis, despre amenințarea Rusiei cu un război nuclear: România, ca parte a NATO, este pregătită pentru orice scenariu. Românii nu trebuie să intre în panică

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis, către antreprenorii români din Silicon Valley: Poate aveți unele lecții care ne-ar folosi în România

ROMÂNIA3 days ago

Nicolae Ciucă: Salutăm interesul manifestat de Banca Japoneză de Cooperare Internațională pentru susținerea marilor proiecte de infrastructură de transport și de producere a energiei verzi

U.E.4 days ago

Ministrul ungar de externe, singurul din UE care s-a întâlnit cu Lavrov la ONU: Există o singură soluție la inflația de război și la prețurile epuizante ale energiei: pacea. Ungaria vrea pace

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen îndemnă tânăra generație să apere democrația în fața autocrației: Trebuie să lucrăm la consolidarea acesteia pentru că știm cât de repede se poate schimba istoria

DIASPORA4 days ago

Klaus Iohannis, întâlnire cu românii din SUA: România merge bine şi economia creşte, deși suntem într-o situație complicată din cauza războiului Rusiei în Ucraina

ONU5 days ago

Joe Biden, la ONU: SUA nu caută un război rece cu China, dar vom fi neîngrădiți în a promova o lume liberă, deschisă, sigură și prosperă

INTERNAȚIONAL5 days ago

De la tribuna ONU, Biden denunță încălcarea Cartei Națiunilor Unite de către Rusia: Un membru permanent al Consiliului de Securitate a încercat să șteargă de pe hartă un stat suveran

ROMÂNIA5 days ago

Marcel Boloș: Prima cerere de plată din PNRR ar trebui încasată în prima jumătate a lui octombrie. În aceeași lună, ar urma să fie transmisă și cea de-a doua cerere de plată de 2,8 mld. de euro

Team2Share

Trending