Connect with us

INTERNAȚIONAL

Ministrul Apărării se află la Washington. Gabriel Leș a pledat pentru consolidarea relației transatlantice, în aceeași zi în care președintele Donald Trump susține discursul său privind Starea Națiunii

Published

on

Ministrul Apărării Gabriel Leș se află la Washington, acolo unde a participat marți la reuniunea informală cu tema “Provocări curente în Sud-Estul Europei și combaterea acțiunilor provocatoare ale Rusiei în regiune”, la invitația președintelui Comitetului pentru Servicii Armate din Senatul SUA.

Prezența lui Leș la Washington, anunțată pe pagina sa de Facebook, are loc în condițiile în care președintele Statelor Unite Donald Trump susține marți seară cel de-al doilea său discurs privind Starea Națiunii.

”La invitația senatorului, James Inhofe, președintele Comitetului pentru Servicii Armate din Senatul SUA, am participat astăzi, la Washington, la reuniunea informală cu tema “Provocări curente în Sud-Estul Europei și combaterea acțiunilor provocatoare ale Rusiei în regiune”. La discuții au participat atât membri ai Congresului Statelor Unite, cât și înalți oficiali din statele din Sud-Estul Europei. În acest context, am atras atenția asupra faptului că regiunea Mării Negre se confruntă cu o serie de provocări la care putem răspunde eficient doar conlucrând îndeaproape, iar consolidarea relației transatlantice devine un deziderat cardinal. Anexarea Crimeii de către Federația Rusă a fost un punct de inflexiune ce a schimbat natura mediului regional de securitate, arătându-ne încă o dată că “forța dreptului” poate fi înlocuită cu “dreptul forței”. România rămâne pe mai departe un exponent al valorilor europene și euroatlantice, iar eforturile sale se vor îndrepta către consolidarea posturii aliate în regiune, precum și către menținerea unui climat de securitate și stabilitate”, a scris Leș pe Facebook.

Vizita lui Leș la Washington are loc după ce Statele Unite au anunțat suspendarea obligațiilor ce decurg din Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare și retragerea în decurs de șase luni dacă Rusia nu revine la respectarea acordului, dar și cu o săptămână înainte ca miniștrii Apărării din țările NATO să se reunească la Bruxelles.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

INTERNAȚIONAL

Declarația Comună adoptată de Donald Trump și Klaus Iohannis: SUA își vor extinde sprijinul pentru intrarea României în programul Visa Waiver

Published

on

© Administrația Prezidențială

Declarația Comună România – SUA adoptată de președinții Klaus Iohannis și Donald Trump, prima după cea din 2011 privind Parteneriatul Strategic, reiterează sprijinul Statelor Unite pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în programul Visa Waiver în conformitate cu cerinţele legislaţiei SUA.

Anunțată de președintele Klaus Iohannis drept miză a discuțiilor în cadrul celei de-a doua vizite pe care a efectuat-o la Casa Albă în actualul mandat, tema eliminării vizelor pentru cetățenii români care doresc să călătorească în SUA și-a făcut loc deopotrivă în documentul comun adoptat și în declarațiile celor doi lideri.

Întrebat în Biroul Oval dacă sprijină includerea României în programul Visa Waiver, Donald Trump a răspuns: ”Este o chestiune la care ne gândim“, a spus preşedintele american cu privire la eliminarea vizelor pentru cetăţenii români în SUA”.

Ulterior, Declarația Comună a stipulat în paragraful final că ”Statele Unite își reiterează sprijinul pentru eforturile României de a deveni eligibilă pentru intrarea în Programul Visa Waiver în conformitate cu cerințele legislației SUA.

Mai mult decât atât, în comunicatul de presă dat publicității de Casa Albă pentru a marca vizita președintelui României la Washington este precizat că ”președintele Trump intenționează să extindă legăturile dintre cele două țări prin sprijinirea eforturilor României de a deveni eligibilă în programul Visa Waiver, în concordanță cu rigorile legilor SUA”.

La conferința de presă care a organizat-o la Ambasada României la Washington după întâlnirea cu Donald Trump, președintele Klaus Iohannis a spus că omologul său american ”este foarte interesat de această tematică și sunt convins că specialiștii din administrația americană împreună cu specialiștii noștri vor găsi cele mai bune căi pentru a continua o îmbunătățire a acestor aspecte”.

Anterior vizitei în Statele Unite, șeful statului și-a anunțat ca obiectiv aducerea în discuție a acestui subiect. ”Aici lucrurile trebuie să miște un pic”, spunea Klaus Iohannis în urmă cu o săptămână.

La precedenta sa vizită la Washington, în perioada 5-9 iunie 2017, președintele Iohannis a avut o serie de întâlniri cu senatori și cu membri ai Camerei Reprezentanților din SUA cu care a discutat includerea României în programul Visa Waiver, în condițiile în care o decizie în acest sens trebuie luată de Congresul Statelor Unite.

În plus, la finalul anului trecut, Comisia Europeană și-a reluat mesajul de sprijin pentru România și celelalte țări UE care nu fac parte din programul Visa Waiver în vederea realizării reciprocității depline în materie de vize cu SUA. În prezent, cetățenii din cinci țări membre ale Uniunii Europene (Bulgaria, Cipru, Croaţia, Polonia şi România) au nevoie de vize pentru a intra pe teritoriul american în condițiile în care între SUA și UE funcționează principiul reciprocității eliminării vizelor.

Președintele Klaus Iohannis a efectuat marți a doua sa vizită de lucru la Casa Albă, fiind primit din nou de Donald Trump în Biroul Oval după întrevederea din 9 iunie 2017, când șeful statului a devenit primul lider din Europa Centrală și de Est primit de liderul SUA la Casa Albă.

Casa Albă a dat publicității marți, chiar în timpul întâlnirii din Biroul Oval dintre Donald Trump și Klaus Iohannis, un comunicat de presă în care liderul american celebrează parteneriatului strategic româno-american și își manifestă certitudinea că viitorul României și cel al relației sale cu SUA sunt ”foarte, foarte strălucite”.

În comunicatul menționat, Donald Trump face referire la trei dimensiuni: celebrarea parteneriatului dintre România și SUA, sprijinirea unui aliat ferm precum România și consolidarea investițiilor și securității energetice.

Declarația Comună adoptată de Iohannis și de Trump cuprinde promisiunea că cei doi lideri vor acționa împreună ”ca prieteni și aliați” pentru a avansa Parteneriatul strategic româno-american și marchează 30 de ani de la prăbușirea comunismului în România și 15 ani de la aderarea țării noastre la NATO. 

Principalele elemente de noutate ale acestui document sunt reflectate de opoziția celor două țări față de Nord Stream 2 și alte proiecte care îi fac pe europeni dependenți energetic față de Rusia și evitarea riscurilor de securitate care însoțesc investițiile chineze în rețelele de telecomunicații 5G.

Puteți citi pe larg despre vizita președintelui Klaus Iohannis la Casa Albă (20 august 2019).

Continue Reading

NATO

Mircea Geoană, viitorul secretar general adjunct al NATO: Vizita președintelui României la Washington consfințeste rolul României de aliat privilegiat al Americii în Europa

Published

on

© NATO

Viitorul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, salută reconfirmarea, în cadrul Declarație Comune semnată marți la Washington de președinții Donald Trump și Klaus Iohannis, a importanței strategice a zonei Mării Negre pentru securitatea transatlantică și a securității energetice 

Moment de maturitate deplină în parteneriatul strategic româno-american. Noua vizită a președintelui României la Washington consfințeste rolul României de aliat privilegiat al Americii în Europa. La 30 de ani de la prăbușirea comunismului, la 22 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic și la 15 ani de la intrarea țării noastre în NATO, transformarea în politica externă și de securitate a țării noastre este remarcabilă”, a scris Geoană, pe pagina sa de Facebook.

Deopotrivă primul român și întâiul est-european numit în funcția de secretar general adjunct al NATO, Geoană a salutat ”reconfirmarea importanței strategice a zonei Mării Negre pentru securitatea transatlantică și a securității energetice ca parte indisolubilă a securității naționale și zonale”.

”Relația țării noastre cu Statele Unite și Uniunea Europeană trebuie să rămână și pe mai departe un teren al acțiunii comune a tuturor forțelor politice și al interesului superior al națiunii române”, a conchis Mircea Geoană, cel care își va prelua noua poziție la jumătatea lunii octombrie.

Președinții României şi Statelor Unite ale Americii, Klaus Iohannis şi Donald Trump, au adoptat marţi, la Washington, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state, prima astfel de declarație la nivel prezidențial după adoptarea, în 2011, Declaraţiei Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI.

Privitor la Marea Neagră, documentul consacră ”sintagma de importanță strategică”.

”Împreună, statele noastre au depus eforturi durabile pentru modernizarea forțelor noastre armate și pentru a ne îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO cu privire la partajarea echitabilă a responsabilităților. Militarii noștri acționează umăr la umăr pentru apărarea libertății și în vederea consolidării posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea transatlantică”, arată declarația adoptată de Trump și Iohannis.

După anul 2014, Marea Neagră a dobândit o importanță crescândă pe agenda de securitate a NATO și ca parte a pachetului de măsuri pentru disuasiunea oricăror potențiale agresiuni dinspre Răsărit.

De altfel, anul trecut, summitul NATO a găzduit în premieră o reuniune a țărilor aliate cu partenerii din Georgia și din Ucraina dedicată exclusiv securității la Marea Neagră, în contextul în care Rusia dezvoltă și amplasează armament și forțe militare în peninsula anexată Crimeea, la mai puțin de 400 km de granița sud-estică a flancului estic al Alianței Nord-Atlantice

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump și-a anulat vizita în Danemarca după ce premierul Mette Frederiksen a spus că vânzarea Groenlandei este o idee ”abursdă”

Published

on

Preşedintele american Donald Trump a anunţat într-o postare pe Twitter că şi-a amânat vizita programată în Danemarca la începutul lunii septembrie după ce premierul danez Mette Frederiksen a calificat interesul său de a cumpăra Groenlanda drept ”absurd”.

”Danemarca este o ţară deosebită cu oameni încredibil, dar având în vedere comentariile primului-ministru Mette Frederiksen că nu o interesează deloc să discute despre vânzarea Groenlanda, îmi voi amâna vizita programată peste două săptămâni”, a scris Trump marţi seară pe Twitter.

”Primul-ministru a scutit o grămadă de cheltuială şi efort din partea ambelor ţări exprimându-se atât de direct în această chestiune. Îi mulţumesc pentru asta şi aştept cu nerăbdare să programez o altă vizită în viitorul apropiat”, a mai spus Trump.

Preşedintele american Donald Trump şi-a confirmat duminică interesul pentru achiziţionarea Groenlandei de la Danemarca, eventualitate pe care el a calificat-o drept o “mare tranzacţie imobiliară” și o idee pe care premierul danez Mette Frederiksen a calificat-o drept “absurdă”.

”Groenlanda nu este de vânzare. Groenlanda nu este daneză. Groenlanda aparține Groenlandei. Sper cu tărie că acest lucru nu este luat în serios”, a declarat, în context, premierul danez Mette Frederiksen.

Groenlanda a fost colonie daneză până în 1953, dată la care a intrat în “Comunitatea Regatului” danez. În 1979, insula a obţinut statutul de “teritoriu autonom”, însă economia sa depinde în continuare foarte mult de ajutoarele acordate de Copenhaga.

Groenlanda găzduiește baza aeriană Thule, baza cea mai nordică a armatei americane, situată la aproximativ 750 de mile deasupra Cercului Arctic și construită în 1951. Radarul și postul de interceptare din zonă au încorporat un sistem de avertizare timpurie pentru rachete balistice, cu o capacitate de detecție care se întinde pe mii de kilometri pătrați pe teritoriul Rusiei.

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending