Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a evidențiat avantajele aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, în intervenția susținută cu ocazia lansării studiului economic pentru țara noastră, la Palatul Victoria.
„Aderarea la OCDE ne aduce nu doar o scădere a costurilor de finanțare de care avem nevoie ca de aer pentru a ține sub control și a stabiliza datoria publică cât mai repede. În al doilea rând, ne va aduce investiții în plus pentru că sunt investitori care au în mandatele lor investiționale condiția de aderare la OCDE și în momentul când România va îndeplini această condiție, acești investitori vor avea și România pe radar. În multe din cazurile în care am observat o aderare, imediat după observăm și un nivel crescut al investițiilor”, a explicat ministrul Finanțelor.
Dincolo de aceste două avantaje economice, Alexandru Nazare a mai reliefat componenta strategică a accederii la această organizație, făcând comparație cu momentul aderării României la UE și NATO.
„La nivel strategic, aș spune că după aderarea la Uniunea Europeană – care a însemnat o armonizare de legislație, aderarea la NATO, care a însemnat mai multe capabilități, România trebuia să arate că avem capabilități în plus – aderarea la OCDE înseamnă, în fapt și în drept, o garanție că instituțiile funcționează eficient, indiferent de ciclu economic. Acesta e mesajul pe care îl transmite nu doar OCDE, îl transmitem românilor. Aderarea la OCDE înseamnă o funcționare mai bună a instituțiilor, ceea ce generează prosperitate economică și creștere economică”, a continuat ministrul Finanțelor.
Alexandru Nazare a detaliat că efortul de elaborare a studiului lansat luni la Palatul Victoria „se suprapune cu efortul de consolidare bugetară”, început în iunie, anul trecut, „printr-o consultare extinsă cu instituțiile din România și o colaborare foarte bună la nivelul structurilor OCDE.”
El a dezvăluit că, în cadrul sesiunii de evaluare în Comitetul pentru Analizǎ Economicǎ și Dezvoltare (EDRC), ce a avut loc la mijlocul lunii ianuarie, „două treimi din întrebările pe care le-am primit asupra studiului au fost întrebări care vizau în mod direct consolidarea economică și dorința autentică a României de a face această consolidare și cât de importantă este ea în raport cu dezechilibrele”.
„Dacă mai avea cineva vreo îndoială dacă a fost o decizie bună ca la sfârșitul anului trecut efortul de consolidare să generez o țintă de deficit sub cea de 8,6 %, o țintă de deficit de 7,6% cash, vă spun încă o dată că a fost decisiv acest lucru. Acest rezultat pe care l-am avut în privința deficitului cash care este asociat cu ajustarea deficitului primar, semnificativă, cu ajustarea deficitului ESA, semnificativă, au fost elemente cheie care în dezbaterea de pe 13 ianuarie de la Paris au avut un impact important asupra tuturor delegațiilor OCDE care au analizat acest studiu și pe baza lui au luat și-au format o opinie, acest studiu fiind practic elementul cheie care închide practic tot procesul de aderare care pentru noi este extrem de important. Așadar ne-a ajutat enorm acest lucru și sunt niște beneficii concrete pe care România le va avea prin modul în care a făcut consolidarea”, a arătat ministrul Finanțelor.
Alexandru Nazare a participat luni la evenimentul de lansare a Studiului Economic 2026 pentru România, elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Documentul, prezentat de premierul Ilie Bolojan și de secretarul general al OCDE, Mathias Cormann, relevă că economia României a făcut progrese semnificative în recuperarea decalajelor față de economiile dezvoltate în ultimele două decenii, însă ritmul de creștere s-a redus recent, provocările legate de deficitul bugetar, inflație, demografie și competitivitate structurală rămân majore, iar sistemul de sănătate rămâne subfinanțat și inegal.
Acesta ar putea fi ultimul raport publicat înainte ca România să devină stat membru al OCDE. Până în prezent, România a fost evaluată (preliminar sau definitiv) de 24 dintre cele 25 de comitete sectoriale ale OCDE. Dintre acestea, România a obținut 21 avize formale din partea Comitetelor: Înalții Funcționari pentru Buget, Politica de Dezvoltare Regională, Industria Siderurgică, Industria Construcțiilor Navale, Politicile de Concurență, Politica Digitală, Protecția Consumatorului, Educația, Afaceri Sociale, Muncă și Ocuparea Forței de Muncă, Politica de Reglementare, Sănătate, Pescuit, Guvernanță Corporativă și Agricultură, Știință și Politică Tehnologică, Statistică și Politicile de Statistică, Combaterea mitei în operațiunile economice internaționale (Grupul de lucru anti-mită), Chimicale și Biotehnologie, Politici de Mediu și Afaceri Fiscale, Piețe Financiare și Guvernanță Publică. Ultimele cinci avize au fost obținute la începutul lui 2026, an în care România își propune aderarea la organizație.
