Sănătatea rămâne în anul 2023 principala sursă de îngrijorare a românilor, iar în spatele acestei îngrijorări există numeroase motive: accesul foarte întârziat la medicamente, subfinanțarea sistemului de sănătate, până la una dintre cele mai scăzute speranțe de viață din Uniunea Europeană. Autorități naționale, factori de decizie europeni, reprezentanți ai industriei farmaceutice și ai asociaților de pacienți au participat la Forumul Român de Inovatie: „Sănătatea românilor între speranțe, provocări, investiții și inovație: o viziune europeană”, eveniment organizat de Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente (ARPIM) și Calea Europeană.
„Investițiile și sumele de bani alocate pentru sănătate reprezintă investiții în calitatea actului medical, pentru că ne dorim servicii de cea mai bună calitate atunci când ne adresăm serviciilor medicale. Investind în sănătate și educație, putem să asigurăm servicii moderne pentru ceea ce înseamnă serviciul de sănătate. În 2024, continuarea investițiilor pentru serviciul public de sănătate este o prioritate guvernamentală. Sunt peste 7 miliarde de lei din PNNR bani alocați pentru a continua proiectele de investiții pe care le derulăm prin PNRR. Tot pentru 2024, pentru CNAS și MS, bugetele sunt destul de consistente, discutăm de 62 de miliarde de lei pentru CNAS și o creștere de 17 miliarde pentru MS”, a transmis Marcel Boloș, Ministrul Finanțelor, în intervenția sa.
De asemenea, oficialul guvernului a pledat pentru implementarea unui buget multianual pentru fiecare domeniu de servicii publice pentru următorii trei ani. Astfel, se va crea un „orizont de predictibilitate”: „Legea plafoanelor pe următorii trei ani ne va arăta proiecția bugetară pe fiecare domeniu de servicii publice. Aceste sume pe care noi le vom propune Parlamentului spre aprobare vor asigura pentru sănătate bugetul pentru următorii trei ani, încât proiecțiile pe care le au coordonatorii de credite în aceste domenii (sănătate și educație) să poată să aibă pe loc în baza unei gândiri multi-anuale. Bugetele multi-anuale trebuie să arate perspectiva unei gândiri pe termen mediu și lung, un model european pe care încercăm să îl preluăm. Nu putem să gândim din prima pe 7 ani, dar pe 3 ani este un prim pas. Bugetarea pe trei ani este în strânsă corelație cu perspectiva creșterii nominale a PIB-ului și de aceea se vor vedea pentru marile servicii publice cifre care le vor putea asigura stabilitate în politicile publice și în proiectele de investiții pe care coordonatorii de credite le vor derula. Este nevoie de un orizont de predectibilitate încât să putem să avem coerență în implementarea politicilor publice și a strategiilor investiționale.”
Printre obiectivele principale se numără și crearea unei piețe unice a medicamentelor care să garanteze că toți pacienții din întreaga UE au acces în timp util și în mod echitabil la medicamente sigure, eficace și la prețuri abordabile.
Cele mai noi date oferite de „Studiul EFPIA Patient W.A.I.T 2022” arată că pacienții din România au acces la un număr mai mare de medicamente inovatoare față de studiile realizate în perioada 2020-2021, dar timpul de așteptare continuă să crească, lucru esențial în parcursul de vindecare al pacientului pentru a-i crește rata de supraviețuire.
Astfel, în prezent, din 168 de medicamente inovatoare care au primit autorizație centralizată de punere pe piață în perioada 2018-2021, în România erau disponibile la 5 ianuarie 2023 doar 51 de medicamente, adică o rată de disponibilitate de 30%. Pentru aceste medicamente timpul de așteptare a ajuns la 918 zile.
România, o țară aflată pe ultimele locuri în Europa în ceea ce privește accesul pacienților români la medicamente inovatoare, în continuare departe de standardele europene de acces la tratament, are o șansă unică în context european. Propunerea Comisiei Europene de revizuire a legislației UE în domeniul farmaceutic este un proiect care poate răspunde unor preocupări majore de politică publică din România.
