Connect with us

CONSILIUL UE

Ministrul francez al apărării, la București: Nu ne vom abandona niciodată aliații. O misiune de experți sosește în România pentru a studia posibila desfășurare militară a Franței sub egida NATO

Published

on

© Captură de ecran/ video MApN

Ministrul Forţelor Armate din Republica Franceză, Florence Parly, care efectuează joi o în vizită oficială la Bucureşti, a dat asigurări că ţara sa nu îşi va abandona niciodată aliaţii şi prietenii şi că se va afla alături de România.

Aflată la prima sa deplasare într-o țară membră a Uniunii Europene de la începutul președinției franceze a Consiliului UE, Parly a anunțat că o misiune de experţi din Ministerul apărării franceze sosește “chiar astăzi în România pentru a studia parametri” unei posibile desfășurări a prezenței militare franceze în România sub egida NATO, după cum a anunțat președintele Emmanuel Macron.

“Situaţia securitară actuală este îngrijorătoare pe flancul est al Europei. În acest context, românii sunt îndreptăţiţi să îşi consolideze propria securitate, având în vedere că tensiunile în Ucraina se agravează de la zi la zi. În calitate de aliat şi europeni, vă înţelegem situaţia şi dorim să vă acordăm sprijinul nostru. Aşa cum a amintit şi Preşedintele Republicii, domnul Macron, săptămâna trecută, am contribuit îndelung la securitatea partenerilor europeni, în cadrul misiunilor NATO în ţările baltice şi vom continua să facem acest lucru pe termen lung în acelaşi spirit. El a indicat şi disponibilitatea noastră de a merge şi mai departe, şi tot în cadrul NATO, să ne angajăm în noi misiuni de tip eFP (Enhanced Forward Presence) – “prezenţă înaintată avansată”, în special în România, dacă aceste misiuni sunt hotărâte de NATO. O misiune de experţi din ministerul meu soseşte chiar astăzi în România pentru a studia parametri acestei posibile desfăşurări”, a spus Parly, într-o conferință comună de presă cu omologul român, Vasile Dîncu, cu care a mai avut o întrevedere bilaterală și la Brest, cu ocazia reuniunii informale a miniștrilor apărării din UE.

Având în vedere că vizita lui Parly la București coincide și cu discuțiile privind contractul dintre compania franceză Naval Group și Ministerul Apărării Naționale pentru construcția de corvete multifuncționale destinate Forțelor Navale Române, ea a subliniat că  “Franţa şi industria sa sunt pe deplin implicate pentru a ajuta forţele armate române ajungă la o nouă etapă din modernizarea lor şi (…) în special în dosarelor corvetelor”.

 

Franța este pregătită să trimită misiuni militare în România, a afirmat ministrul francez al apărării, Florence Parly, pe 20 ianuarie, confirmând anunțul făcut într-un discurs în fața forțelor militare franceze de către președintele Emmanuel Macron privind disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. Acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

Acum, Florence Parly a evocat și cooperarea dintre Franța și România în Sahel, precum și semnalele date de către Paris pentru o implicare în sprijinirea securității României.

“Vom fi în curând vom avea trupe în Sahel care vor lupta împreună împotriva terorismului, dat fiind că Parlamentul dumneavoastră a autorizat desfăşurarea unui contingent român în cadrul Task Force europene Takuba. Este o mândrie pentru mine să ştiu că militarii noştri vor lupta împreună şi profit de această ocazie pentru a vă mulţumi încă o dată pentru angajamentul dumneavoastră preţios alături de noi. (…) Forţele noastre aeriene sunt des desfăşurate, precum şi marina noastră, care execută în mod regulat exerciţii altături de Marina română. A fost cazul şi în decembrie anul trecut – fregata „Auvergne” a patrulat mai multe săptămâni în Marea Neagră şi a făcut escală la Constanţa. Şi va fi, de asemenea, cazul pe viitor, pentru că avem în vedere alte desfăşurări în cursul anului 2022. Adaug, de asemenea, că avem ofiţeri detaşaţi în cadrul Statelor majore NATO, la Bucureşti şi la Sibiu”, a punctat ea.

O fregată multi-rol a Marinei Franceze cu un echipaj de 150 de militari s-a aflat în Portul Constanța la mijlocul lunii decembrie a anului trecut. În cadrul relației militare dintre Franța și România există o notă de apreciere din partea Parisului după ce Bucureștiul a decis că va contribui cu 45 de militari la Takuba Task Force din Mali, un grup operativ al Uniunii Europene condus de Franța cu scopul de a consilia, asista și însoți forțele armate maliene, în coordonare cu partenerii G5-Sahel și cu alți actori internaționali de pe teren.

Potrivit lui Parly, “mâna întinsă de către Preşedintele Republicii Franceze amintește angajamentul nostru pentru securitatea Europei”.

Franța, în calitate de membru fondator al NATO și al UE, are un rol de jucat pentru a reasigura și proteja aliații și partenerii apropiați. (…) Franța se află alături de România. Franța își asumă responsabilitățile, așa cum a făcut întotdeauna. Franța nu îţi va abandona niciodată aliații și prietenii“, a conchis ministrul francez al apărării.

La București, Florence Parly este primită de preşedintele Klaus Iohannis, de premierul Nicolae Ciucă şi de ministrul apărării naţionale Vasile Dîncu.

Solidaritatea Franței față de România va mai cuprinde un moment important în următoarea perioadă după ce ministrul de externe francez Jean-Yves Le Drian a anunţat miercuri că va vizita în viitorul apropiat România pentru a transmite un mesaj de solidaritate acestei ţări, în contextul în care Franţa caută alături de partenerii europeni şi SUA modalităţi pentru detensionarea crizei legate de Ucraina.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Regulament: Statele UE au pledat pentru o mai bună coordonare a achiziționării de gaze în comun. Gazele rusești, excluse

Published

on

© European Union

Miniștrii energiei din UE au convenit asupra conținutului propunerii de regulament al Consiliului privind noi măsuri de urgență temporare pentru a limita prețurile ridicate ale energiei și pentru a îmbunătăți securitatea aprovizionării. Noile măsuri vor îmbunătăți solidaritatea în cazul unei urgențe reale și al unui deficit real de aprovizionare cu gaze, vor asigura o mai bună coordonare a achiziționării de gaze în comun, vor limita volatilitatea prețurilor gazelor și energiei electrice și vor stabili indici de referință fiabili pentru prețul gazelor, potrivit comunicatului Consiliului UE. 

Noile norme vor permite statelor membre și întreprinderilor din domeniul energiei să achiziționeze gaze în comun de pe piețele mondiale. Comasarea cererii la nivelul UE va asigura faptul că țările UE au o pârghie mai bună în ceea ce privește achiziționarea de gaze de pe piețele mondiale și că statele membre nu supralicitează una împotriva celeilalte în acest proces.

UE va angaja un prestator de servicii care să calculeze cererea agregată și să caute oferte pe piețele mondiale pentru a satisface cererea totală.

Statele membre vor impune întreprinderilor naționale obligația să utilizeze prestatorul de servicii respectiv pentru a agrega cererea de volume de gaze la un nivel de 15% din obligațiile lor respective de constituire de stocuri de gaze pentru 2023 (aproximativ 13,5 miliarde de metri cubi pentru UE în ansamblu). Peste nivelul de 15%, agregarea va fi voluntară, dar se va baza pe același mecanism.

Într-o a doua etapă, întreprinderile din sectorul gazelor și întreprinderile care consumă gaze pot alege să achiziționeze gaze prin intermediul platformei, individual sau în cadrul unui consorțiu, de la producători sau furnizori de gaze ale căror oferte au corespuns cererii agregate.

Regulamentul include, de asemenea, dispoziții de creștere a transparenței licitațiilor preconizate și încheiate și a achizițiilor pentru aprovizionarea cu gaze, întreprinderile având obligația de a notifica în prealabil Comisia și statele membre în cazul în care intenționează să achiziționeze peste 5 TWh/an (puțin peste 500 de milioane de metri cubi).

Statele membre au precizat în mod explicit că gazele rusești vor fi excluse de la achiziționarea în comun.

Acestea au clarificat normele privind organizarea achiziționării în comun, selectarea prestatorului de servicii și participarea la achiziționarea în comun. În special, a fost clarificat faptul că sarcinile prestatorului de servicii includ o clauză de proporționalitate pentru a asigura egalitatea de tratament între întreprinderile mai mari și cele mici. Statele membre au stabilit, de asemenea, modul în care capacitatea subutilizată a infrastructurii ar urma să fie utilizată mai eficient.

Au fost detaliate, de asemenea, măsurile în materie de transparență, pentru a proteja informațiile comerciale confidențiale.

Noul indice de referință pentru prețurile gazelor

Regulamentul îi încredințează Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER) sarcina de a elabora un nou indice de referință al prețurilor complementar, care va asigura prețuri stabile și previzibile pentru tranzacțiile cu GNL. Noul indice de referință va fi disponibil până la 31 martie 2023. Motivul este că multe contracte de furnizare a gazelor din Europa sunt indexate în funcție de principala bursă europeană de gaze, Title Transfer Facility (TTF), care este o platformă virtuală de tranzacționare a gazelor utilizată pe scară largă pentru tranzacțiile cu gaze în UE. TTF este principalul indice de referință utilizat pentru stabilirea prețurilor gazelor în contractele angro, care, la rândul lor, definesc prețurile de pe piețele cu amănuntul. Cu toate acestea, TTF nu mai reflectă cu acuratețe prețul tranzacțiilor cu GNL din UE.

Regulamentul va introduce, de asemenea, o limită de preț pentru tranzacțiile efectuate în aceeași zi în cadrul TTF. Acest mecanism de gestionare a volatilității intrazilnice va preveni fluctuațiile excesive ale prețurilor în cursul unei zile de tranzacționare. Acest lucru va împiedica creșterea și scăderea drastică a prețurilor instrumentelor financiare derivate dincolo de limita superioară și inferioară a coridorului de creștere a prețurilor intrazilnic. Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) va avea sarcina de a contribui la punerea în aplicare a mecanismelor de întrerupere a tranzacționării („întrerupătoare de circuit”) în cazul tranzacționării de instrumente financiare derivate intrazilnice.

În acest sens, statele membre au precizat că mecanismul de gestionare a volatilității intrazilnice va fi instituit pentru toate instrumentele financiare derivate pe mărfuri energetice.

Mecanismul de corecție a pieței

Propunerea de regulament includea inițial un cadru general pentru introducerea unui posibil „mecanism de corecție a pieței” temporar pentru a limita prețurile gazelor tranzacționate în cadrul TTF. Ulterior, la 22 noiembrie 2022, Comisia a prezentat o propunere paralelă (bazată, de asemenea, pe articolul 122 din tratat) conținând detaliile specifice ale unui mecanism de corecție a pieței. Prin urmare, Consiliul a eliminat dispozițiile privind mecanismul de corecție a pieței din acest regulament, pentru a aborda chestiunea separat și în mod coerent. Consiliul va analiza acum propunerea privind un mecanism de corecție a pieței și va încerca să ajungă la un acord politic cât mai curând posibil.

Măsuri suplimentare de solidaritate

Regulamentul introduce măsuri suplimentare de solidaritate în cazul unui deficit real de aprovizionare cu gaze, care completează normele existente. Noile norme permit statelor membre să reducă consumul de gaze neesențial al consumatorilor protejați (cum ar fi încălzirea în exterior sau încălzirea piscinelor rezidențiale din gospodării), pentru a putea furniza gazele serviciilor și industriilor esențiale. Consumul esențial al consumatorilor protejați (cum ar fi încălzirea locuințelor, a școlilor și a spitalelor) va fi protejat în toate circumstanțele. Statele membre vor avea libertatea de a defini ce înseamnă consum de gaze neesențial.

De asemenea, noile norme extind măsurile care permit statelor membre să solicite solidaritate din partea altor state membre la cazurile în care statele membre respective nu sunt în măsură să asigure volumele critice de gaze necesare pentru sistemul lor de energie electrică. Statele membre au clarificat excepțiile de la aceste norme, de exemplu pentru volumele esențiale de aprovizionare cu gaze pentru consumatorii protejați în virtutea principiului solidarității (gospodării, anumite servicii sociale), aprovizionarea cu gaze pentru energia electrică necesară pentru a produce și a transporta gaze sau anumite infrastructuri și instalații critice esențiale pentru funcționarea serviciilor militare, de securitate națională și de ajutor umanitar.

Regulamentul extinde, de asemenea, măsurile de solidaritate la statele membre cu instalații GNL.

Regulamentul stabilește o serie de norme implicite pentru partajarea gazelor în cazul unei urgențe reale. Normele implicite se vor aplica numai în cazul în care statele membre nu au încheiat acorduri bilaterale de stabilire a modalităților de acordare a solidarității, astfel cum se prevede în Regulamentul privind securitatea aprovizionării. Până în prezent, au fost încheiate doar șase din posibil 40 de acorduri de solidaritate.

În ceea ce privește prețul gazelor de solidaritate, statele membre au convenit ca acele state membre care beneficiază de solidaritate să acopere prețul de piață al gazelor, pe lângă costurile procedurilor judiciare sau de arbitraj și alte costuri indirecte, inclusiv rambursarea daunelor financiare sau de altă natură rezultate din întreruperea consumului clienților, cu condiția să nu depășească 100% din prețul gazelor. În cazul în care acoperă astfel de costuri, statele membre pot solicita Comisiei să decidă dacă o compensație mai mare este considerată adecvată.


Regulamentul urmează să fie adoptat în mod oficial de către Consiliu, împreună cu un acord cu privire la propunerea privind un mecanism de corecție a pieței, în cadrul următoarei reuniuni extraordinare a Consiliului Energie. Comisia a prezentat această propunere la 18 octombrie, în temeiul articolului 122, care este prevăzut pentru situații de urgență. Propunerea este o urmare a concluziilor Consiliului European din 20 și 21 octombrie.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Statele membre, pregătite să înceapă negocierile cu PE asupra unor norme comune care să asigure un nivel ridicat de securitate cibernetică în instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Statele membre au adoptat poziția lor cu privire la un proiect de regulament menit să asigure un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE.

Măsurile au fost propuse de Comisie în martie 2022, în contextul unei creșteri semnificative a numărului de atacuri cibernetice sofisticate care afectează administrația publică a UE în ultimii ani.

Potrivit unui comunicat al Consiliului UE, acestea își propun să îmbunătățească reziliența și capacitățile de răspuns la incidente ale tuturor entităților UE și să abordeze disparitățile din abordarea lor prin crearea unui cadru comun.

În poziția sa, Consiliul exprimă sprijinul său general pentru elementele-cheie ale regulamentului propus, cum ar fi:

  • consolidarea mandatului și a finanțării Centrului de răspuns la incidente de securitate cibernetică pentru instituțiile, organele și agențiile UE (CERT-UE)
  • înființarea unui Consiliu interinstituțional pentru securitate cibernetică, care să conducă și să supravegheze punerea în aplicare a noului regulament
  • consolidarea schimbului de informații cu CERT-UE privind incidentele
  • promovarea coordonării și cooperării ca răspuns la incidentele cibernetice

În același timp, Consiliul a aliniat și mai mult unele elemente ale proiectului de regulament la viitoarea directivă privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune (Directiva NIS 2), eliminând, în același timp, trimiterile la unitatea cibernetică comună, ale cărei mandat și componență nu au fost încă definite.

De asemenea, a consolidat mecanismele de asigurare a respectării de către entitățile UE a noului regulament, respectând în același timp autonomia instituțională a acestora, și a asigurat o mai mare reciprocitate în ceea ce privește schimbul de informații între administrația publică a UE și statele membre.

Întrucât Consiliul a stabilit poziția sa cu privire la propunerea de regulament, acesta este pregătit să înceapă trilogurile cu Parlamentul European, după ce Parlamentul își va fi votat mandatul de negociere.

În concluziile sale din 20 iunie 2019, Consiliul European invitase instituțiile UE, împreună cu statele membre, să lucreze la elaborarea unor măsuri pentru a spori reziliența și a îmbunătăți cultura securității UE în fața amenințărilor cibernetice și a amenințărilor hibride din afara UE și pentru a proteja mai bine rețelele de informații și comunicații ale UE, precum și procesele decizionale ale acesteia, de activități răuvoitoare de orice tip.

Propunerea de regulament privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în instituțiile, organele, oficiile și agențiile Uniunii este una dintre măsurile prevăzute în Strategia de securitate cibernetică a UE pentru deceniul digital, prezentată de Comisie și de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate în decembrie 2020 pentru a consolida reziliența colectivă a UE la amenințările cibernetice.

În concluziile sale din 22 martie 2021 privind respectiva strategie, Consiliul a subliniat că securitatea cibernetică este vitală pentru funcționarea instituțiilor și administrației publice, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, precum și pentru societatea noastră și pentru economie în ansamblu.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Statele membre și Parlamentul European au ajuns la un acord asupra bugetului UE pentru anul 2023, în valoare de 186,6 miliarde de euro

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Statele membre și Parlamentul European au ajuns la un acord cu privire la bugetul UE pentru anul 2023 care se concentrează pe principalele priorități de politică ale Uniunii Europene.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, angajamentele totale sunt stabilite la 186,6 miliarde de euro. Aceasta reprezintă o creștere de 1,1 % față de bugetul pentru 2022, astfel cum a fost modificat. 0,4 miliarde euro au fost păstrate disponibile în cadrul plafoanelor de cheltuieli ale cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027, permițând UE să reacționeze la nevoi imprevizibile.

Plățile totale se ridică la 168,6 miliarde de euro, în creștere cu 1 % față de 2022.

Angajamentele sunt promisiuni juridice de a cheltui bani pentru activități a căror punere în aplicare se desfășoară pe durata mai multor exerciții financiare.

Plățile acoperă cheltuieli care decurg din angajamente înscrise în bugetul UE în cursul exercițiului financiar actual și al exercițiilor financiare anterioare.

”Salut acordul nostru privind bugetul pentru anul viitor, deoarece ne va permite să ne concentrăm asupra domeniilor prioritare ale UE într-un context geopolitic deosebit de volatil. De asemenea, asigură o abordare realistă, ținând cont de situația economică actuală, de interesele contribuabililor și de necesitatea de a răspunde noilor provocări care ar putea apărea în 2023”, Jiří Georgiev, ministru adjunct al finanțelor din Republica Cehă și negociator-șef al Consiliului pentru bugetul UE pentru 2023.

Parlamentul și Consiliul au acum 14 zile la dispoziție pentru a aproba în mod oficial acordul încheiat. Se așteaptă ca statele membre să îl aprobe la 22 noiembrie.

Continue Reading

Facebook

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

INTERNAȚIONAL10 hours ago

”Cereale din Ucraina”: Volodimir Zelenski a inițiat un program umanitar internațional pentru combaterea crizei alimentare globale

ROMÂNIA15 hours ago

Marcel Ciolacu a fost numit vicepreședinte al Internaționalei Socialiste la nivelul Europei Centrale și de Est

U.E.15 hours ago

Franța și Irlanda, pas important în construirea Interconectorului Celtic. Comisarul pentru energie: Proiectul este de o importanță capitală

COMISIA EUROPEANA16 hours ago

Comisia Europeană înființează un număr de telefon al UE destinat victimelor violenței împotriva femeilor

ROMÂNIA19 hours ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea NATO de la București, o expresie a solidarității Aliate cu statele Flancului Estic și o reconfirmare a importanței strategice a României și a Mării Negre

COMISIA EUROPEANA19 hours ago

Ursula von der Leyen a discutat cu Zelenski despre sprijinul de urgență al UE pentru reluarea alimentării cu energie electrică. 40 de generatoare de mare putere din rezerva rescEU din România vor ajunge în Ucraina

ROMÂNIA20 hours ago

Secretarul de stat pentru afaceri europene Daniela Gîtman a reafirmat, la Kiev, determinarea României de a oferi asistență Ucrainei „atât timp cât va fi necesar”

ROMÂNIA20 hours ago

Lucian Bode, la Bruxelles: Trebuie să avem o abordare europeană unitară asupra migrației. Traficul de migranți, prioritatea principală

NATO1 day ago

Zece avioane de luptă ale Forțelor Aeriene ale Italiei și Spaniei au aterizat în România pentru a proteja spațiul aerian al NATO la Marea Neagră

COMISIA EUROPEANA9 hours ago

Comisia Europeană va plăti transportul a 40.000 de tone de cereale în cadrul programului umanitar ”Cereale din Ucraina”

U.E.2 days ago

Volodimir Zelenski subliniază importanța unității europene în fața războiului rus: Suntem cu toții părți ale unui întreg

ROMÂNIA2 days ago

Klaus Iohannis pledează pentru coerența posturii de descurajare și apărare a NATO pe întreg flancul estic și anunță reluarea de către România a misiunilor de poliție aeriană în țările baltice din 2023

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Ursula von der Leyen, încrezătoare că împreună putem ”reafirma ce înseamnă să fii european”: Cei care au luptat pentru libertate nu vor accepta robia unui trecut hidos

NATO2 days ago

Stoltenberg le va cere Aliaților, la București, să facă „mai mult” pentru Ucraina: Șansele pentru o soluție pașnică cresc în funcție de ce se întâmplă pe câmpul de luptă

NATO3 days ago

Bogdan Aurescu: Vreme de trei zile România va fi capitala diplomatică europeană și euroatlantică, găzduind reuniunile miniștrilor de externe NATO și liderilor de la München

NATO3 days ago

CEO-ul Leviatan Design: Digitalizarea companiei este aliniată la standardele UE și pornește de la nevoia de a oferi predictibilitate privind calitatea produselor oferite

ROMÂNIA3 days ago

Klaus Iohannis: Este posibil să avem un vot privind aderarea României la Schengen pe data de 8 decembrie. Suntem pregătiți să găsim soluții și să avem un vot

REPUBLICA MOLDOVA3 days ago

Klaus Iohannis reiterează că România sprijină R. Moldova în criza energetică: Avem nevoie de interconectări directe mai multe și mai bune

Daniel Buda3 days ago

Daniel Buda cere Comisiei Europene flexibilizarea Directivei privind conservarea habitatelor: Fermierii din întreaga UE sunt afectați de prezența marilor prădători

Team2Share

Trending