Florence Parly, ministrul francez al Forțelor armate, va efectua o vizită la București în perioada 26-27 ianuarie, o vizită care urmează anunțului pe care președintele Emmanuel Macron l-a făcut săptămâna trecută, privind disponibilitatea Franței de a contribui la prezența militară a NATO în România, dar și a discuțiilor privind contractul dintre compania franceză Naval Group și Ministerul Apărării Naționale pentru construcția de corvete multifuncționale destinate Forțelor Navale Române.
Cu această ocazie, ministrul francez va fi primit de preşedintele Klaus Iohannis, de premierul Nicolae Ciucă şi va avea o întrevedere cu ministrul apărării naţionale, Vasile Dîncu, informează Ambasada Franței la București într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.
Discuțiile se vor axa în special pe aprofundarea relațiilor din domeniul apărării dintre cele două ţări, în cadrul Parteneriatului strategic, inclusiv în ceea ce privește cooperarea în materie de armament.
Ministrul francez va discuta, de asemenea, cu interlocutorii săi, despre misiunile din Sahel, prioritățile Președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, precum și despre situația regională din Europa de Est, în contextul în care Franța și-a exprimat disponibilitatea de a-și consolida prezența în România, în cadrul misiunilor NATO.
Franța este pregătită să trimită misiuni militare în România, a afirmat ministrul francez al apărării, Florence Parly, pe 20 ianuarie, confirmând anunțul făcut într-un discurs în fața forțelor militare franceze de către președintele Emmanuel Macron privind disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România.
Acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.
Mai mult, la finalul ședinței CSAT de miercuri, președintele Klaus Iohannis a salutat din nou mesajele clare transmise inclusiv public de către președintele Statelor Unite Joe Biden și de către președintele Franței Emmanuel Macron cu privire la disponibilitatea Statelor Unite și a Franței – parteneri strategici ai României – de a spori prezența în țara noastră, ca parte a răspunsului aliat la evoluțiile de securitate din regiune.
“În urma anunțurilor SUA și ale Franței, suntem în contact cu cei doi aliați pentru a stabili concret modalitățile de realizare pe teritoriul nostru a prezenței militare a celor doi parteneri”, a spus Iohannis.
În ceea ce privește anunțul pentru o prezență militară franceză în România, Parisul a dat semnale în acest sens în ultima perioadă.
O fregată multi-rol a Marinei Franceze cu un echipaj de 150 de militari s-a aflat în Portul Constanța la mijlocul lunii decembrie a anului trecut. De asemenea, ca parte a prezenței militare franceze în regiune, Ministerul rus al Apărării a raportat în aceeași perioadă că trei avioane de vânătoare ruse au interceptat şi escortat trei avioane militare franceze care zburau în apropierea frontierelor Rusiei la Marea Neagră, fiind vorba de un Mirage-2000, un Rafale și un avion de alimentare în zbor C-135.
Anunțul lui Macron privind o prezență franceză în România sub umbrela NATO vine și după ce ministrul francez al apărării Florence Parly a avut pe 13 ianuarie, la Brest, o întrevedere cu omologul său român, Vasile Dîncu, pe agenda discuțiilor figurând teme de interes aliat și bilateral. De altfel, sub aspect militar și de înzestrare, România și Franța mai au un dosar de soluționat, cel al contractului pentru corvetele multirol pe care Naval Group, al cărei acționar majoritar este statul francez, ar trebui să le construiască pentru Forțele Navale Române.
Pe de altă parte, în cadrul relației militare dintre Franța și România există o notă de apreciere din partea Parisului după ce Bucureștiul a decis că va contribui cu 45 de militari la Takuba Task Force din Mali, un grup operativ al Uniunii Europene condus de Franța cu scopul de a consilia, asista și însoți forțele armate maliene, în coordonare cu partenerii G5-Sahel și cu alți actori internaționali de pe teren.
