Connect with us

#RO2019EU

Ministrul pentru Afaceri Europene, George Ciamba, a preluat oficial mandatul de Președinte al Consiliului Afaceri Generale

Published

on

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, a preluat oficial astăzi, 11 decembrie 2018, mandatul de Președinte al Consiliului Afaceri Generale, la finalul reuniunii miniștrilor pentru afaceri europene, desfășurate la Bruxelles, a anunțat, într-un comunicat, Ministerul Afacerilor Externe.

FOTO: MAE

Bugetul multi-anual al UE, discutat înaintea Consiliului European de la sfârșitul săptămânii

Un punct important pe agenda de discuții la reuniunea CAG l-a constituit Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, în pregătirea dezbaterii liderilor europeni de la Consiliul European din 13-14 decembrie 2018. În intervenția sa pe acest subiect, ministrul delegat George Ciamba a exprimat apreciere pentru eforturile depuse de Președinția Austriei pe acest dosar, subliniind că România este pregătită să mențină același ritm susținut al discuțiilor care să conducă la realizarea de progrese consistente pe durata mandatului său. În egală măsură, a fost evidențiată necesitatea ca noul buget al Uniunii să fie deopotrivă ambițios și echilibrat și să reflecte atât nevoia de susținere în continuare a obiectivelor de creștere și convergență, precum și necesitatea oferirii unui răspuns eficient la provocările actuale. De asemenea, ministrul delegat a accentuat faptul că avansarea substanțială a negocierilor în acest dosar depinde, în mare măsură, de angajamentul constructiv al tuturor statelor membre și al instituțiilor europene în proces.

De asemenea, miniștrii pentru afaceri europene au abordat, în pregătirea reuniunii Consiliului European din decembrie, și celelalte subiecte aflate pe agenda liderilor, cu accent pe aspectele vizând piața internă, migrația, Uniunea Economică și Monetară și relațiile externe ale Uniunii.

Combaterea dezinformării, prioritate anunțată a Președinției române la Consiliul UE. Ministrul Ciamba a vorbit despre tensiunile ruso-ucrainene din Marea Azov

În raport cu agenda Consiliului European, ministrul delegat pentru afaceri europene a subliniat importanța transmiterii unui mesaj puternic al Consiliului European în sprijinul eforturilor de consolidare a Pieței Interne. În context, George Ciamba a evidențiat principiile care trebuie să stea la baza formulării unei viziuni post-2020 asupra Pieței Interne, respectiv prezervarea libertăților fundamentale, eliminarea barierelor și creșterea capacității de răspuns la provocările digitale. Totodată, ministrul delegat a făcut referire la necesitatea continuării eforturilor în direcția unei abordări cuprinzătoare a migrației, pornind de la obiectivele formulate în cadrul Consiliul European din iunie 2018, exprimând, în context, disponibilitatea României de a continua eforturile președințiilor anterioare în acest dosar. Totodată, a subliniat importanța discuțiilor cu privire la evoluțiile recente din Marea Azov, precum și cu privire la măsurile de combatere a dezinformării, acest ultim aspect constituind o prioritate de agenda Președinției României la Consiliul UE.

În plus, miniștrii au avut un schimb de vederi pe următoarele subiecte: Semestrul European 2019 cu accent pe elementele din Analiza Anuală a Creșterii publicate de către Comisia Europeană, statul de drept în Polonia și valorile Uniunii-Ungaria, precum și rezultatele Conferinței privind subsidiaritatea, desfășurate în perioada 15-16 noiembrie 2018, la Bregenz, în Austria.

În cadrul reuniunii, au fost adoptate în mod formal, fără dezbatere, concluziile Consiliului UE pe marginea rapoartelor Comisiei Europene pentru România și Bulgaria în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, publicate la 13 noiembrie 2018, concluziile fiind anterior convenite la nivel tehnic, precizează MAE.

Rolul CAG în arhitectura proceselor de decizie europene

Consiliul Afaceri Generale răspunde de garantarea coerenței lucrărilor desfășurate de toate formațiunile Consiliului. CAG pregătește reuniunile Consiliului Europeanși urmărește rezultatele acestora (Consiliul European reunește șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale UE).

CAG răspunde de o serie de domenii de politică transsectoriale, printre care se numără extinderea UE și negocierile de aderare, adoptarea cadrului financiar multianual (planul bugetar pe 7 ani al UE), politica de coeziune, chestiunile legate de organizarea instituțională a UE, precum și de orice dosar pe care i-l încredințează Consiliul European.

Puteți citi aici programul Tri-oului România-Finlanda-Croația, la Președinția Consiliului UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Ministrul George Ciamba, mesaj pentru Republica Macedonia de Nord: Aveți sprijinul complet al președinției române la Consiliul UE, extinderea este pe ordinea de zi

Published

on

Foto: Ministrul Afaceri Europene, Goerge Ciamba Twitter

Viziunea Preşedinţiei române la Consiliul UE asupra proiectului european, structurată în jurul ideii de coeziune, a fost prezentată vineri de ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, la Conferinţa de Securitate de la München.

În marja conferinţei, ministrul delegat pentru Afaceri Europene a avut mai multe întâlniri bilaterale. Ministrul delegat George Ciamba a avut o întrevedere și cu Ministrul Afacerilor Externe din Republica Macedonia de Nord, Nikola Dimitrov, căruia i-a transmis în primul rând felicitări pentru acordul istoric recent încheiat, dar și faptul că va avea parte de susținerea completă a României, pentru ca Republica Macedonia de Nord să fie cea care va extinde Uniunea Europeană.


,,Aștept cu nerăbdare următorii pași la nivelul UE, aveți sprijinul complet al președinției române la Consiliul UE, extinderea este pe ordinea de zi a agendei”

George Ciamba, Ministrul Afacerilor Europene


Context:

Conferinţa internaţională de la München (Munich Security Conference/MSC 2019) reprezintă unul dintre cele mai prestigioase forumuri de securitate, care reuneşte lideri şi factori de decizie importanţi în materie de securitate şi apărare. De la prima sa ediţie – în 1963, ca “Internationale Wehrkunde Begegnung” – Conferinţa s-a constituit ca un reper important al dezbaterilor din domeniul securităţii la nivel european şi euroatlantic. 

Citiți și:

#RO2019EU: Ministrul George Ciamba a evidențiat la Conferinţa de Securitate de la München rolul Inițiativei celor Trei Mări în consolidarea UE și a parteneriatului transatlantic

Continue Reading

#RO2019EU

Președintele Klaus Iohannis, reuniuni bilaterale la München cu Manfred Weber, Michel Barnier și Andrej Plenkovic

Published

on

Corespondență de la München

Președintele Klaus Iohannis avut sâmbătă la München, în marja participării sale la Conferința de Securitate, cinci reuniuni bilaterale, cu vicepreședintele SUA Mike Pence, cu liderul grupului PPE în Parlamentul European și candidatul PPE la șefia Comisiei Europene, Manfred Weber, cu negociatorul șef al UE pentru Brexit, Michel Barnier, cu premierul Croației, Andrej Plenkovic, și cu președintele Comitetului Evreiesc American, David Harris.

Prima întrevedere bilaterală a avut loc cu Manfred Weber, cu care șeful statului a discutat despre principalele provocări de pe agenda Președinției României a Consiliului UE, precum și pe viitoarele alegeri europarlamentare, din luna mai a acestui an.

© Administrația Prezidențială

Președintele Klaus Iohannis ”a asigurat că țara noastră va continua să depună eforturi pentru a avansa agenda europeană într-o manieră consensuală și incluzivă, acționând ca mediator imparțial”.

Pe agenda discuțiile s-au mai aflat schimburi de opinii cu privire la obiectivele Summitului informal de la Sibiu din 9 mai, care va fi esențial pentru consolidarea proiectului european, și Cadrul Financiar Multianual, fiind subliniat de către cei doi interlocutori caracterul esențial al politicii de coeziune și al alocării de fonduri corespunzătoare pentru reducerea decalajului de dezvoltare dintre statele membre.

Ulterior, președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu președintele Comitetului Evreiesc American, organizație din partea căreia șeful statului a primit în 2017, la Washington, distincția ”Light Unto Nations”.

Întrevederea cu Michel Barnier, negociatorul șef al UE pentru Brexit, a avut loc în condițiile în care Klaus Iohannis a afirmat, în cadrul sesiunii la care a participat la Conferința de Securitate, că lucrurile au devenit mai complicate decât UE s-ar fi așteptat în privința Brexit-ului și a unei retrageri ordonate a Regatului Unit din marea familie europeană.

Reuniunile bilaterale ale lui Klaus Iohannis au culminat cu întâlnirea avută cu vicepreședintele SUA, Mike Pence, aceasta fiind prima întâlnire bilaterală dintre șeful statului și cel de-al doilea om al administrației Trump. În cadrul ei, vicepreședintele american și-a exprimat aprecierea față de modul în care președintele Klaus Iohannis susține Parteneriatul cu SUA și față de ”leadership-ul puternic” al șefului statului.

© Administrația Prezidențială

Discuțiile bilaterale de la München s-au încheiat cu o întrevedere cu Andrej Plenkovic, premierul Croației, țara care va închide trio-ul de președinții ale Consiliului UE deschis de România și din care mai face parte Finlanda.

Șeful statului a participat, alături de președintele Egiptului și cancelarul Germaniei, la sesiunea de deschidere a celei de-a doua zi a Conferinței de Securitate de la München, în calitate de reprezentant al președinției române a Consiliului Uniunii Europene.

Președintele Klaus Iohannis a luat parte la cea de-a 55-a ediție a prestigiosului forum care a debutat vineri sub semnul unor schimbări epocale care ar putea culmina cu sfârșitul ordinii internaționale liberale și la care sunt prezenți peste 100 de șefi de stat și de guvern, miniștri de Externe și miniștri ai Apărării și reprezentanți ai organizațiilor internaționale.

Regruparea pieselor pe arena internațională și debutul unei noi competiții strategice globale având în avangardă SUA, China și Rusia, iar în plan secund democrațiile liberale precum Franța, Germania, Marea Britanie sau Japonia, sunt elementele rezonante care reies din raportul anual al Conferinței de Securitate de la Münchence portretizează lumea într-un ”mare puzzle” și influențate de dilema ”cine va aduna piesele” în urma unei reașezări impredictibile a scenei internaționale.

Continue Reading

#RO2019EU

Cu ajutorul RO2019EU, UE va dispune în curând de un cadru mai solid de reglementare și supraveghere a băncilor

Published

on

Foto: RO2019EU

În curând, UE va dispune de un cadru mai solid de reglementare și supraveghere a băncilor, în data de 15 februarie, ambasadorii la UE au aprobat un acord la care președinția română și Parlamentul European au ajuns cu privire la o serie de norme revizuite care urmăresc reducerea riscurilor în sectorul bancar din UE.


„Măsurile de reducere a riscurilor convenite astăzi vor asigura că sectorul bancar dispune de capital suficient pentru a acorda împrumuturi persoanelor fizice și juridice în condiții de siguranță. Totodată, contribuabilii sunt protejați împotriva eventualelor dificultăți cu care s-ar putea confrunta băncile”.

 Eugen Teodorovici, ministrul finanțelor din România


Pachetul convenit de către Consiliu și Parlament cuprinde două regulamente și două directive, referitoare la:

  • cerințele de capital impuse băncilor (modificări aduse Regulamentului nr. 575/2013 și Directivei 2013/36/UE);
  • redresarea și rezoluția băncilor aflate în dificultate (modificări aduse Directivei 2014/59/UE și Regulamentului nr. 806/2014).

Decizia încheie un proces de negociere început în noiembrie 2016. Un prim acord a fost obținut cu privire la principalele elemente ale pachetului bancar și a fost confirmat de către Consiliu la 4 decembrie 2018. Acum, ambasadorii la UE au aprobat acordul referitor la toate măsurile de reducere a riscurilor.

Pachetul de reducere a riscurilor vizează punerea în aplicare a reformelor convenite la nivel internațional în urma crizei financiare din 2007-2008 în vederea consolidării sectorului bancar și a soluționării provocărilor care au rămas de abordat în privința stabilității financiare. Prezentate în noiembrie 2016, acestea includ elemente convenite de Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară și de Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF).

Una dintre principalele măsuri convenite pentru reducerea riscurilor în sistemul bancar este consolidarea cadrului pentru rezoluția instituțiilor bancare. Acesta le impune instituțiilor de importanță sistemică globală („G-SII”) să aibă o mai mare capacitate de absorbție a pierderilor și de recapitalizare prin stabilirea de cerințe în ceea ce privește valoarea și calitatea fondurilor proprii și a pasivelor eligibile (MREL) pentru a asigura un proces eficace și ordonat de „recapitalizare internă”. Acesta oferă, de asemenea, garanții provizorii și posibile măsuri suplimentare pentru autoritățile de rezoluție.

Pachetul consolidează și cerințele de capital impuse băncilor în vederea reducerii stimulentelor pentru asumarea excesivă de riscuri, incluzând un indicator obligatoriu al efectului de levier, un indicator obligatoriu de finanțare stabilă netă și stabilirea de norme sensibile la risc pentru tranzacțiile cu titluri de valoare și instrumente derivate.

În plus, pachetul bancar conține măsuri pentru a îmbunătăți capacitatea de creditare a băncilor și pentru a facilita un rol mai important al băncilor pe piețele de capital, cum ar fi:

  • reducerea sarcinilor administrative pentru băncile mai mici și mai puțin complexe, legate în special de cerințele de raportare și de informare;
  • consolidarea capacității băncilor de a acorda împrumuturi IMM-urilor și de a finanța proiecte de infrastructură;

Pachetul bancar conține, de asemenea, un cadru pentru cooperare și schimb de informații între diferitele autorități implicate în supravegherea și rezoluția grupurilor bancare transfrontaliere. Măsurile convenite mențin echilibrul obținut prin poziția Consiliului între competențele autorităților de supraveghere din țara de origine și din țara gazdă pentru a facilita fluxurile transfrontaliere de capital și lichiditate, asigurând, în același timp, un nivel adecvat de protecție a deponenților și creditorilor și stabilitatea financiară în toate statele membre. De asemenea, acordul introduce modificări pentru a îmbunătăți cooperarea între autoritățile competente cu privire la aspecte legate de supravegherea activităților de combatere a spălării banilor.

Etapele următoare

Textul va face obiectul revizuirii de către experții juriști-lingviști. Parlamentul și Consiliul vor fi invitate apoi să adopte în primă lectură regulamentul propus.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending