Connect with us

#RO2019EU

Ministrul pentru Afaceri Europene, George Ciamba, a preluat oficial mandatul de Președinte al Consiliului Afaceri Generale

Published

on

Ministrul delegat pentru Afaceri Europene, George Ciamba, a preluat oficial astăzi, 11 decembrie 2018, mandatul de Președinte al Consiliului Afaceri Generale, la finalul reuniunii miniștrilor pentru afaceri europene, desfășurate la Bruxelles, a anunțat, într-un comunicat, Ministerul Afacerilor Externe.

FOTO: MAE

Bugetul multi-anual al UE, discutat înaintea Consiliului European de la sfârșitul săptămânii

Un punct important pe agenda de discuții la reuniunea CAG l-a constituit Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, în pregătirea dezbaterii liderilor europeni de la Consiliul European din 13-14 decembrie 2018. În intervenția sa pe acest subiect, ministrul delegat George Ciamba a exprimat apreciere pentru eforturile depuse de Președinția Austriei pe acest dosar, subliniind că România este pregătită să mențină același ritm susținut al discuțiilor care să conducă la realizarea de progrese consistente pe durata mandatului său. În egală măsură, a fost evidențiată necesitatea ca noul buget al Uniunii să fie deopotrivă ambițios și echilibrat și să reflecte atât nevoia de susținere în continuare a obiectivelor de creștere și convergență, precum și necesitatea oferirii unui răspuns eficient la provocările actuale. De asemenea, ministrul delegat a accentuat faptul că avansarea substanțială a negocierilor în acest dosar depinde, în mare măsură, de angajamentul constructiv al tuturor statelor membre și al instituțiilor europene în proces.

De asemenea, miniștrii pentru afaceri europene au abordat, în pregătirea reuniunii Consiliului European din decembrie, și celelalte subiecte aflate pe agenda liderilor, cu accent pe aspectele vizând piața internă, migrația, Uniunea Economică și Monetară și relațiile externe ale Uniunii.

Combaterea dezinformării, prioritate anunțată a Președinției române la Consiliul UE. Ministrul Ciamba a vorbit despre tensiunile ruso-ucrainene din Marea Azov

În raport cu agenda Consiliului European, ministrul delegat pentru afaceri europene a subliniat importanța transmiterii unui mesaj puternic al Consiliului European în sprijinul eforturilor de consolidare a Pieței Interne. În context, George Ciamba a evidențiat principiile care trebuie să stea la baza formulării unei viziuni post-2020 asupra Pieței Interne, respectiv prezervarea libertăților fundamentale, eliminarea barierelor și creșterea capacității de răspuns la provocările digitale. Totodată, ministrul delegat a făcut referire la necesitatea continuării eforturilor în direcția unei abordări cuprinzătoare a migrației, pornind de la obiectivele formulate în cadrul Consiliul European din iunie 2018, exprimând, în context, disponibilitatea României de a continua eforturile președințiilor anterioare în acest dosar. Totodată, a subliniat importanța discuțiilor cu privire la evoluțiile recente din Marea Azov, precum și cu privire la măsurile de combatere a dezinformării, acest ultim aspect constituind o prioritate de agenda Președinției României la Consiliul UE.

În plus, miniștrii au avut un schimb de vederi pe următoarele subiecte: Semestrul European 2019 cu accent pe elementele din Analiza Anuală a Creșterii publicate de către Comisia Europeană, statul de drept în Polonia și valorile Uniunii-Ungaria, precum și rezultatele Conferinței privind subsidiaritatea, desfășurate în perioada 15-16 noiembrie 2018, la Bregenz, în Austria.

În cadrul reuniunii, au fost adoptate în mod formal, fără dezbatere, concluziile Consiliului UE pe marginea rapoartelor Comisiei Europene pentru România și Bulgaria în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, publicate la 13 noiembrie 2018, concluziile fiind anterior convenite la nivel tehnic, precizează MAE.

Rolul CAG în arhitectura proceselor de decizie europene

Consiliul Afaceri Generale răspunde de garantarea coerenței lucrărilor desfășurate de toate formațiunile Consiliului. CAG pregătește reuniunile Consiliului Europeanși urmărește rezultatele acestora (Consiliul European reunește șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale UE).

CAG răspunde de o serie de domenii de politică transsectoriale, printre care se numără extinderea UE și negocierile de aderare, adoptarea cadrului financiar multianual (planul bugetar pe 7 ani al UE), politica de coeziune, chestiunile legate de organizarea instituțională a UE, precum și de orice dosar pe care i-l încredințează Consiliul European.

Puteți citi aici programul Tri-oului România-Finlanda-Croația, la Președinția Consiliului UE.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

#RO2019EU

Președinția Consiliului UE, compromis pentru un nou pas înainte privind măsurile care vor permite reutilizarea apelor reziduale pentru irigații

Published

on

© Holger Schué/Pixabay License

UE ia noi măsuri pentru reducerea riscului unor penurii ale apei necesare pentru irigarea culturilor. Consiliul UE, prezidat de România, a convenit asupra unei abordări generale cu privire la un regulament prin care apele urbane reziduale vor fi mai ușor  de utilizat pentru irigații agricole, se arată într-un comunicat

Aceste norme noi ajută Europa să se adapteze la consecințele schimbărilor climatice. Regulamentul respectă pe deplin principiile economiei circulare și va avea ca efect mărirea cantității de apă disponibile și încurajarea utilizării eficiente a acesteia. Dacă se asigură disponibilitatea unor cantități suficiente de apă pentru irigarea câmpurilor, în special în timpul valurilor de căldură și al secetelor grave, se poate contribui la prevenirea pierderilor de recolte și a penuriilor de alimente.

Abordarea generală la care s-a ajuns astăzi constituie mandatul Consiliului pentru viitoarele negocieri cu Parlamentul European. Se preconizează că negocierile din cadrul trilogului vor demara în cursul președinției finlandeze.

,,Apa este o resursă prețioasă. Astăzi s-a făcut un pas important în direcția introducerii unor norme noi care ne vor permite să recuperăm apa într-un mod sigur pentru oameni și animale și bun pentru mediu. E bine să stabilim standarde minime armonizate în ceea ce privește calitatea apei recuperate și monitorizarea conformității, pentru ca fermierii noștri să poată utiliza apa recuperată. În parte este vorba de a învăța din experiența unor state membre, care înregistrează succese de zeci de ani în materie de reutilizare a apei”, a declarat Ioan Deneș, ministrul apelor și pădurilor

Există mai multe state membre cu o experiență îndelungată și de succes în materie de reutilizarea apei pentru diferite scopuri, inclusiv pentru irigații în agricultură. Acest mod de reutilizare a apei este mai benefic pentru mediu decât metodele alternative de alimentare cu apă, cum ar fi transferurile de apă sau desalinizarea. Noile norme propuse vor fi deosebit de utile în regiunile în care, în ciuda unor măsuri preventive prin care se vizează diminuarea cererii, cererea de apă continuă să fie mai mare decât oferta. 

De asemenea, în poziția convenită astăzi Consiliul acordă flexibilitate statelor membre, dându-le posibilitatea să decidă dacă să folosească sau nu respectivele resurse de apă pentru irigații, dat fiind că între statele membre există diferențe mari din punct de vedere geografic și climatic. Un stat membru poate decide că nu este oportun să folosească, pe întreg teritoriul său sau în anumite părți ale acestuia, ape recuperate pentru irigațiile agricole.

Propunerea conține cerințe stricte în ceea ce privește calitatea apelor recuperate și monitorizarea acestei calități, astfel încât să se garanteze că sunt protejate atât sănătatea oamenilor și a animalelor, cât și mediul.

Continue Reading

#RO2019EU

Comisarul european pentru politică regională, Corina Crețu, participă la cel de-al 8-lea Forum anual al Strategiei UE pentru regiunea Dunării

Published

on

©Corina Crețu/Facebook

Comisarul European pentru politică regională, Corina Crețu, participă joi, 27 iunie, la cel de-al 8-lea Forum anual al Strategiei UE pentru regiunea Dunării, forum organizat sub egida președinției române la Consiliul UE. Această structură macro-regională reunește 14 țări din UE și din afara ei, ce cooperează în vederea gestionării provocărilor comune, cum ar fi cele din domeniul mobilității sau al protecției mediului, se arată în comunicatul oficial, remis Calea Europeană.


“La 8 ani de când a fost înființată, Strategia Uniunii Europene pentru regiunea Dunării se află la un moment de răscruce, iar noi vom face tot ce este posibil pentru a dezvolta un nou plan de acțiune, care să o transforme într-o strategie adecvată următorului deceniu. Comisia este pregătită să ofere asistență atât prin expertiza proprie în domeniul strategiilor macro-regionale, cât și prin alocarea corespunzătoare de fonduri pentru proiectele  comune în cadrul viitorului buget UE pe termen lung”, a declarat comisarul Corina Crețu înaintea participării la eveniment.


România a preluat acum 8 luni, la finalul celei de-a șaptea ediții a Forumului SUERD de la Sofia, Preşedinţia Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării de la Bulgaria, iar mandatul țării noastre a debutat formal la 1 noiebrie noiembrie 2018 și se va încheia pe 31 octombrie 2019.

Calendarul Preşedinţiei române a Strategiei UE pentru Regiunea Dunării, compus din peste 50 de reuniuni şi evenimente tematice.

Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării (SUERD) este una din cele patru strategii macroregionale ale UE. SUERD reprezintă o platformă de cooperare a statelor din bazinul Dunării destinată dezvoltării economice și sociale a macro-regiunii dunărene şi un cadru de articulare între obiectivele prioritare de dezvoltare națională și cele ale Strategiei „Europa 2020“ pentru o creștere inteligentă, durabilă şi favorabilă incluziunii, asumată de către statele membre ale Uniunii Europene.

La Strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării participă paisprezece state: nouă state membre ale Uniunii Europene (Austria, România, Bulgaria, Cehia, Croația, Germania – ca stat federal și prin landurile Baden-Württemberg și Bavaria, Slovacia, Slovenia, Ungaria) și cinci state terțe (Bosnia-Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Republica Moldova și Ucraina). Strategia are patru mari obiective, respectiv: interconectarea regiunii Dunării, protejarea mediului ambiant în regiunea Dunării, creșterea prosperității în regiunea Dunării și consolidarea regiunii Dunării, fiind structurată pe 11 arii prioritare.

Citiți și: România își începe astăzi mandatul președinției anuale a Strategiei Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării. Care sunt obiectivele țării noastre

Continue Reading

#RO2019EU

Consiliul UE, prezidat de România, definește principiile și prioritățile pentru viitorul sistemelor energetice în cadrul uniunii energetice

Published

on

© RO2019EU/ Flickr

Consiliul a adoptat ieri, 25 iunie, concluzii privind viitorul sistemelor energetice în cadrul uniunii energetice. În aceste concluzii sunt identificate prioritățile și principiile care vor sta la baza elaborării politicilor viitoare menite să asigure tranziția energetică spre un sistem energetic accesibil din punct de vedere financiar, sigur, competitiv, securizat și durabil, se arată în comunicat.


Concluziile asupra cărora am convenit astăzi oferă o viziune asupra politicii energetice în UE până în 2030 și ulterior. Am subliniat îndeosebi faptul că este important să ne concentrăm eforturile și să sporim investițiile în domeniul infrastructurilor, al tehnologiilor inovatoare, al interconectării sectoarelor și al integrării sectoriale. În același timp, trebuie să ne asigurăm că cetățenii și întreprinderile se află în centrul procesului de tranziție energetică garantând acceptarea socială și competitivitatea internațională. Acum este rândul Comisiei să avanseze în această direcție în momentul elaborării de noi propuneri în domeniul energiei.”

Ministrul Energiei, Anton Anton


În cadrul pregătirilor pentru următoarea legislatură, Consiliul, în concluziile sale, invită Comisia să țină seama de principiile evidențiate în text atunci când prezintă noi propuneri legislative. De asemenea, în textul concluziilor i se solicită Comisiei să efectueze o analiză a tehnologiilor de interconectare a sectoarelor și de integrare sectorială și să reflecte eforturile necesare pentru atingerea obiectivelor UE în domeniul energiei și al climei în contextul unei eventuale revizuiri viitoare a normelor UE privind ajutoarele de stat.

Context

Concluziile se înscriu în contextul pachetului legislativ finalizat de curând „Energie curată pentru toți europenii” și al comunicării Comisiei intitulate „O planetă curată pentru toți”, care stabilește o viziune strategică pentru viitoarea politică a UE în domeniul climei.

Continue Reading

Facebook

Advertisement

Trending