Connect with us

Mircea Hava

Mircea Hava: Viitorul va fi verde sau nu va fi deloc. Alba Iulia a înțeles și a transformat o necesitate într-un proiect de reducere a emisiilor de CO2

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

„Viitorul va fi verde sau nu va fi deloc. Alegerea e simplă și e a noastră”, este mesajul transmis de eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE), într-o postare pe Facebook. 

Fost edil al Municipiului Alba Iulia și unul dintre cei mai performanți oficiali din administrația publică locală în atragerea de fonduri europene pentru dezvoltare urbană, Mircea Hava punctează exemplul orașului său în tranziția ecologică „încă din vremea când alții priveau acest lucru ca pe un moft”.

„Am transformat o necesitate într-un proiect și acum avem și certitudinea că primele autobuze integral electrice vor circula în Alba Iulia. Orizontul de așteptare s-a scurtat, odată cu finalizarea procedurii de evaluare și, în curând, vom putea circula cu emisii ZERO pe transportul în comun local. 13 autobuze electrice, 13 stații de încărcare lentă și 4 stații rapide sunt reperele acestui proiect. În cifre, orașul economiște peste 150 de milioane de lei și scapă anual de aproape 700 sute de tone de CO2. Pe scurt, mai puține emisii de CO2, mai mult confort pentru fiecare dintre voi!”, scrie Mircea Hava. 

Amintim că sub conducerea sa, administrația din Alba Iulia a absorbit 300 de milioane de euro bani europeni. Astfel, orașul s-a situat pe primul loc în topul absorbției de fonduri nerambursabile în rândul municipiilor din România. De asemenea, a coordonat proiectul Alba Iulia Smart City, susținând dezvoltarea infrastructurii inteligente, digitale și a serviciilor publice construite în jurul cetățeanului. În 2018, revista Forbes a apreciat activitatea lui Hava ca primar, situând Alba Iulia între primele 10 orașe ale României.

Alexandra Loy este redactor și specialistă în afaceri europene. Deține un doctorat în domeniul științe politice, dobândit în anul 2018, cu tema analizării impactului președinției României la Consiliul Uniunii Europene asupra sistemului național de coordonare a afacerilor europene. Alexandra este membru al comunității academice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative.

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Mircea Hava: Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Europa are nevoie, mai mult ca niciodată, să se poată baza pe propria industria farmaceutică, iar speranța de viață a europenilor, precum și calitatea vieții lor, sunt strâns legate de capacitate Uniunii Europene de a garanta o revenire a acestui sector, consideră eurodeputatul Mircea Hava ( PNL, PPE).

Astfel, acesta a criticat încăpățânarea liderilor europeni de a răspunde ”rapid la semnale de alarmă declanșate de crize medicale ca cea provocată de COVID-19.”

”Pandemia a scos la suprafață toate slăbiciunile, amânările și ezitările prin care industria farmaceutică din Europa a trecut în ultimele decenii: medicamente pentru care mulți europeni nu au bani, lipsa lor de pe piață, șicanări între producători și regulile mult prea diferite de la țară la țară prin care se stabilesc prețurile,  termenele de la care se pot produce și exporta medicamente al căror patent a expirat etc. Toate astea se întâmplă din spațiul de unde, până în anii ’70, s-au născut cele mai noi și eficiente medicamente într-o industrie ce asigura o bună parte din economia continentului și care, azi, este cu mult în spatele Statelor Unite. În 2020, America de Nord a cumulat o cotă de piață de 49% din totalul vânzărilor de medicamente, față de Europa cu doar 23,9%. La asta se adaugă faptul că, între 2015-2020, 63,7% din medicamentele noi, lansate pe piață, au fost produse în SUA, iar în Europa doar 17% (conform MIDAS – aprilie 2021)”, a exemplificat europarlamentarul într-un mesaj publicat pe Facebook.

În acest context, Mircea Hava a evocat o serie de ”aspecte enunțate de specialiști” pentru ca Europa ”să atingă poziția de lider în industria farmaceutică, concret, nu doar prin reprize de interese manifestate la nivel de lobby.”

”În primul rând, trebuie sporite și susținute investițiile în acest domeniu, având în vedere forța de munca directă și indirectă pe care o implică. Europa trebuie să redevină lider în privința ingredientelor active folosite în producția medicamentelor finite, dar să și crească capacitatea de producție prin susținerea capacităților existente. La fel de importantă este susținerea Certificatelor de Protecție Suplimentară. Acest lucru ar compensa perioada lungă și costisitoare de la patentarea unui nou medicament sau a unei noi tehnologii medicale, prin permiterea exporturilor. În mod direct, aceste certificate ar aduce peste 25.000 de noi locuri de muncă directe, mai bine de 3 miliarde de euro economie în producție și vânzări nete cu un plus de peste 9 miliarde de euro pentru industria de pe continent”, apreciază europarlamentarul.

Săptămâna aceasta, în Comisia pentru Mediu și Sănătate Publică (ENVI) din Parlamentul European s-au adoptat, într-un raport ce vizează Strategia Farmaceutică pentru Europa, principalele obiective ale Grupului PPE.

Țintele urmărite de popularii europeni au ca scop creșterea accesibilității cetățenilor din UE în ceea ce privește medicamentele, precum și maximizarea investițiilor din domeniul farmaceutic, cu accent pe tratamentele bolilor rare, a celor cronice și a cancerele pediatrice.

Un alt punct important e reprezentat de necesitatea ca producția de medicamente să fie relocată pe teritoriul european, fapt care ar avea un impact notabil, inclusiv din punct de vedere economic.

Nu mai puțin important este sistemul comun de achiziție a medicamentelor, care, în plină criză medicală COVID, s-a dovedit a fi cel mai eficient mod de a livra vaccinurile.

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Mircea Hava face apel la ”proiecte scrise bine și la timp” pentru a accesa fondurile europene din bugetul multianual al UE: Uniunea îți pune la dispoziție bani, dar nu ți-i bagă și-n în buget

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE) face apel a responsabilitate din partea autorităților din România pentru a profita de fondurile europene puse la dispoziție de Uniunea Europeană prin bugetul multianual și pentru a evita situația din timpul exercițiului financiar 2014-2020, când ”am început târziu accesarea”.

”Datele privind execuția bugetului UE pentru perioada 2014-2020 ne arată că, deși urmăm drumul bun, suntem încă departe de eficiența pe care ne-o dorim cu toții, în ceea privește absorbția fondurilor și implementarea proiectelor la nivelul Comunității Europene. Potrivit datelor de la Comisia Europeană, la nivelul exercițiului bugetar 2014-2020, valoarea plăților făcute în cadrul programelor a ajuns la 310,6 miliarde euro, dintre care 281,1 miliarde au fost plăți efective în cadrul proiectelor, în timp ce 29,5 miliarde au fost pre-finanțări. Iar situația plăților efectuate până la data de 30 septembrie 2021, în cadrul programelor derulate în exercițiul 2014-2020, reprezintă abia 64% din totalul de 485,577 miliarde alocate pentru întreg exercițiul bugetar”, a explicat Hava.

Acesta a deplâns faptul că ”rata de implementare a proiectelor din România, în sensul plăților efectuate în raport cu suma totală disponibilă, este, din sursele oficiale ale Comisiei Europene, de numai 55%.”

”Suntem sub un blestem al timpilor pierduți și nu avem nici o scuză. Am început târziu accesarea și tot ce mai putem face e să ne apucăm de treabă în ceea ce privește implementarea. Fiindcă, altfel, PIERDEM BANII! Iar realitatea ne zice-n față că mai avem la dispoziție DOAR DOI ani, în care mai putem accesa tot ce n-am fost în stare să luăm până acum”, a tras un semnal de alarmă eurodeputatul.

Mircea Hava a reiterat faptul că ”Uniunea îți pune la dispoziție bani, dar nu ți-i bagă și-n în buget. Există o singură rețetă câștigătoare pentru banii europeni. Iar rețeta asta trebuie aplicată de administrații pregătite și eficiente. Aici se pierde cel mai mult timp, cu cele mai puține remușcări și consecințe când vine vorba de a penaliza pe cineva.”

Având în vedere că ” lentoarea ne acaparează și ne dereglează și pentru noua perioadă de programare 2021-2027, ca între 2014-2020”, europarlamentarul a subliniat că este nevoie de ” ordonatori de credite serioși, capabili să se pregătească din timp și să se asigure nu doar că există specialiștii dar și că există banii pentru cofinanțarea proiectelor”.

”Degeaba ai glia, dacă nu ai sapa să te-apuci de treabă. Pe înțelesul tuturor, avem nevoie de responsabilitate, nu povești. Formele publice ale documentelor ce stau la baza Acordului de Parteneriat și programelor operaționale s-au blocat la luna octombrie 2020. De ce mă îngrijorează? Simplu: pentru că de aceste negocieri și de actualizarea sumelor depinde succesul Acordului și operaționalelor. Pentru că fără ele, nimeni nu va deconta ceva”, și-a exprimat îngrijorarea Hava, care a evidențiat că distribuția banilor europeni trebuie să fie mulțumitoare, lucru ce duce la ”competiție și, implicit, performanță”.

”Vă spun clar: regulile sunt aceleași pentru toți și, cel puțin în ce privește banii europeni, ne putem bate de la egal cu oricare stat membru. Cu o singură condiție: să avem proiecte scrise bine și la timp, experți care știu să facă asta, administrații conduse de oameni care înțeleg importanța scrierii, asigurarea unei cofinanțări și implementarea unui proiect”, a atras atenția Mircea Hava.

România va beneficia în perioada 2021-2027 de fonduri europene în valoare de aproximativ 80 de miliarde, după cum urmează: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență, elementul central al NextGenerationEU, aproximativ 28 de miliarde de euro din fondurile structurale și de coeziune, 19 miliarde de euro din Politica Agricolă Comună, și aproape 2 miliarde euro din Fondul pentru o Tranziție Justă.

Formal, Comisia Europeană a adoptat la 27 septembrie o evaluare pozitivă a planului de redresare și de reziliență al României, un pas esențial care deschide calea pentru ca UE să plătească 14,24 miliarde de euro sub formă de granturi și 14,94 miliarde de euro sub formă de împrumuturi în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență (MRR).

România a transmis Planul Național de Redresare și Reziliență la 31 mai și l-a publicat la 2 iunieȚara noastră dispune de o alocare de 29,2 miliarde de euro, 14,2 miliarde de euro granturi și 14,9 miliarde de euro împrumuturi, acestea din urmă fiind contractate la o dobândă foarte avantajoasă, de 0,085%.

PNRR-ul României este structurat pe 15 componente care acoperă toți cei șase piloni prevăzuți în Regulament: tranziția verde; transformarea digitală; creșterea inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii; coeziunea socială și teritorială; sănătate, reziliență economică, socială și instituțională; politici pentru noua generație. 

De asemenea, Parlamentul European a aprobat pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027, în valoare totală de 373 de miliarde de euro (prețuri curente) distribuiți astfel:

  • Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – 226 de miliarde de euro pentru finanțare regională, cu sprijin personalizat pentru anumite regiuni și zone și o atenție sporită acordată orașelor și dezvoltării urbane durabile; sprijinirea competitivității și a creării de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Finanțat de FEDR, programul Interreg va cheltui peste 8 miliarde de euro pentru proiecte transfrontaliere, pentru a ajuta regiunile de frontieră să își dezvolte întregul potențial economic.
  • Fondul de coeziune – 48 de miliarde de euro pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor se situează sub 90% din media UE; sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele în domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului.
  • Fondul social european Plus (FSE+) – 99,3 miliarde de euro pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, educația și formarea profesională, precum și incluziunea socială.

În ceea ce privește Politica Agricolă Comună, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns la un acord provizoriu, Uniunea Europeană fiind cu un pas mai aproape de transformarea obiectivelor în materie de climă și mediu înconjurător în realitate.

Astfel, pe baza unor norme simplificate la nivel european, statele membre sunt invitate să pregătească și să prezinte până la 31 decembrie 2021 propunerile de plan strategic pentru a beneficia de cele 386,6 miliarde de euro din PAC, fiind nevoie de o aprobare din partea Comisiei Europene, însărcinată cu evaluarea rezultatelor. 

Continue Reading

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI

Eurodeputatul Mircea Hava: Grupul PPE din Parlamentul European susține simplificarea și îmbunătățirea programelor de coeziune la nivelul UE

Published

on

© European Union 2019 - Source : EP

Grupul Partidului Popular European din Parlamentul European susține simplificarea și îmbunătățirea programelor de coeziune la nivelul Uniunii Europene, a transmis eurodeputatul Mircea Hava (PNL, PPE).

”Eu și colegii mei, europarlamentarii PPE,  susținem continuarea și eficientizarea programelor de coeziune la nivel european. Cu toate astea, avem mare, mare nevoie de o abordare mai eficientă a modului în care managementul proiectelor poate fi preluat distribuit la nivelul Uniunii”, a subliniat acesta într-un mesaj publicat pe Facebook. 

În egală măsură, europarlamentarii PPE sprijină ideea unei simplificări a ”birocrației și o păstrare a regulilor la nivel simplu și aplicabil, pe durata etapelor unui proiect”.

Pe lângă aceste aspecte, Mircea Hava a mai punctat că ”o bugetare bazată pe performanță, pe rezultate” se află, de asemenea, pe lista priorităților Grupului PPE din Parlamentul European.

Parlamentul European a aprobat la mijlocul lunii iunie pachetul de coeziune pentru perioada 2021-2027, în valoare totală de 373 de miliarde de euro (prețuri curente) distribuiți astfel:

  • Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) – 226 de miliarde de euro pentru finanțare regională, cu sprijin personalizat pentru anumite regiuni și zone și o atenție sporită acordată orașelor și dezvoltării urbane durabile; sprijinirea competitivității și a creării de locuri de muncă în întreprinderile mici și mijlocii. Finanțat de FEDR, programul Interreg va cheltui peste 8 miliarde de euro pentru proiecte transfrontaliere, pentru a ajuta regiunile de frontieră să își dezvolte întregul potențial economic.
  • Fondul de coeziune – 48 de miliarde de euro pentru statele membre al căror VNB pe cap de locuitor se situează sub 90% din media UE; sprijină rețelele transeuropene de transport, precum și proiectele în domeniul energiei și al transporturilor care aduc beneficii mediului.
  • Fondul social european Plus (FSE+) – 99,3 miliarde de euro pentru a sprijini crearea de locuri de muncă, educația și formarea profesională, precum și incluziunea socială.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
NATO1 day ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN1 day ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ2 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu2 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi2 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi2 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi3 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO3 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA3 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending