Connect with us

CONSILIUL DE SECURITATE

România, reprezentată de ministrul Bogdan Aurescu la reuniunea Consiliului de Securitate ONU privind situația drepturilor omului din Belarus

Published

on

© MAE

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu participă vineri la reuniunea informală a Consiliului de Securitate al ONU dedicată situației drepturilor omului în Belarus, în format videoconferință, o întâlnire organizată de Estonia și co-susținută și de România.

Reuniunea organizată de Estonia este co-susținută de România, alături de Marea Britanie, SUA, Lituania, Islanda, Ucraina, Polonia, Letonia și Canada, a afirmat, pe Twitter, șeful diplomației române.

Această sesiune, în format videconferinţă, este consacrată drepturilor omului în Belarus după expulzarea săptămâna trecută a unor reprezentanţi ai presei străine şi interdicţia de acreditare pentru alţii.

Ca şi precedenta discuţie, desfăşurată cu uşile închise la 18 august, noua reuniune este organizată la iniţiativa Estoniei, în prezent membru nepermanent al Consiliului de Securitate. 

Consiliul de Securitate al ONU a făcut atunci apel la luarea tuturor măsurilor pentru limitarea escaladării situației din Belarus, acolo unde regimul autoritar al președintelui contestat Aleksandr Lukashenko a dispus reprimarea violentă a manifestanților pașnici care protestează împotriva acestuia în urma alegerilor prezidențiale din 9 august, câștigate de Lukashenko, dar despre care opoziția și Occidentul spun că au fost fraudate.

Ministrul estonian al Afacerilor Externe Urmas Reinsalu le-a reamintit celorlalţi membri ai Consiliului de Securitate că au “o responsabilitate-cheie în prevenirea unui conflict violent şi a atrocităţilor în masă”, făcând o trimitere indirectă la Rusia, care susține menținerea lui Aleksandr Lukashenko la putere.

De altfel, săptămâna trecută, miniștrii de externe din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord cu privire la instituirea de sancțiuni împotriva unui număr de oficiali apropiați liderului Belarusului Aleksandr Lukashenko. Ulterior, țările baltice au luat o decizie coordonată și l-au declarat pe Aleksandr Lukashenko “persona non-grata” pe teritoriile Estoniei, Letoniei și Lituaniei.

În ce privește România, ministrul Bogdan Aurescu a arătat săptămâna trecută, la Berlin, că România susține o listă cuprinzătoare de sancțiuni împotriva Belarusului și a anunțat un sprijin de 100.000 de euro pentru susținerea jurnalismului independent și a societății civile din această țară. Mai mult, Senatul României a adoptat o Declarație referitoare la încălcarea drepturilor fundamentale ale omului în Belarus, Parlamentul român manifestându-și solidaritatea cu poporul din Belarus și cu ”aspirațiile acestuia spre libertate, democrație și stat de drept”.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL DE SECURITATE

Criza din Mediterana de Est: România a cerut în cadrul reuniunii miniștrilor de externe din UE introducerea unui moratoriu asupra explorărilor în zonele în dispută până la realizarea delimitărilor maritime

Published

on

©eu2020.de/ Flickr

Ministrul român de externe, Bogdan Aurescu, a propus la Berlin, în cadrul discuțiilor informale a miniștrilor de externe din statele membre UE pe tema conflictului din Mediterana de Est, ca Turcia ă înceteze operațiunile, urmând să fie instituit un moratoriu asupra explorărilor în zonele maritime aflate în dispută până la realizarea delimitărilor maritime în discuție, fie prin negocieri, fie prin recurgerea la o instanță internațională,  cum este Curtea Internațională de Justiție.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, România și-a exprimat ”solidaritatea cu Grecia și Cipru, precum și sprijinul pentru eforturile în derulare la nivelul UE de dezescaladare și de relansare a dialogului cu Turcia”, în contextul în care această țară întreprinde acțiuni de exploatare și în Marea Neagră, după ce președintele Recep Tayyip Erdogan a anunțat găsirea celui mai mare zăcământ de gaze din istoria țării sale în Marea Neagră, foarte aproape de o zonă în care granițele maritime ale Bulgariei și României converg și nu departe de blocul Neptun al României, cel mai mare zăcământ de gaze din Marea Neagră descoperit în urmă cu opt ani de Petrom și Exxon.

În același timp, ministrul Bogdan Aurescu a afirmat că ”orice dispută privind delimitările maritime ar trebui soluționată exclusiv pe cale pașnică și în conformitate cu dreptul internațional”.

În acest context, ministrul de externe român a exprimat ”deschiderea României de a împărtăși, atât cu Grecia, cât și cu Turcia, expertiza dobândită în problematica delimitărilor maritime, în urma procesului privind Delimitarea Maritimă în Marea Neagră de la Haga, în conformitate cu dreptul internațional aplicabil”.

În același timp, Bogdan Aurescu, a reiterat ”necesitatea menținerii unui dialog cuprinzător al UE cu Ankara, având în vedere arealul extins de teme de interes comun, precum migrația, comerțul și lupta împotriva terorismului”.

La nivel european, Înaltul Reprezentat al UE pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a anunțat că Uniunea Europeană pregăteşte sancţiuni împotriva Turciei care ar putea fi decise la Consiliul European din 24 septembrie, ca răspuns la diferendul între Atena şi Ankara privitor la Mediterana Orientală, potrivit Reuters și AFP, citate de Agerpres

Măsurile respective, menite să limiteze capacitatea Turciei de a face explorări pentru gaz natural în apele disputate, ar putea viza persoane, nave sau utilizarea porturilor europene, a menţionat Borrell.

Uniunea Europeană se va concentra pe orice este legat de ”activităţi pe care le considerăm ilegale”, a completat acesta, după reuniunea informală a miniştrilor de externe europeni găzduită de Berlin, capitala ţării ce asigură în prezent preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Josep Borrell, care a prezidat reuniunea, a afirmat că blocul comunitar este gata să sancţioneze navele turce şi să le blocheze accesul la porturile UE. În plus, Uniunea Europeană ar putea impune sancţiuni contra economiei Turciei. ”Putem merge până la măsuri privitoare la activităţi sectoriale, unde economia turcă este legată de economia europeană”, a explicat demnitarul european.

Totuşi, Borrell şi ministrul de externe german Heiko Maas au precizat că Uniunea Europeană doreşte să ofere întâi o şansă dialogului pentru a detensiona relaţiile dintre Grecia şi Turcia.

Amintim că tensiunile dintre Ankara și Antena privind explorările din Mediterană devin din ce în ce mai intese. 

Într-o amenințare la adresa unui alt stat membru NATO, Recep Tayyip Erdogan a declarat miercuri, în cadrul unei ceremonii pentru marcarea Bătăliei de la Manzikert din 1071, care a deschis intrarea turcilor în Anatolia după victoria sultanului selgiucid Alp Arslan asupra bizantinilor, că țara sa ”va lua ceea ce îi revine de drept în Marea Neagră, Marea Egee şi Marea Mediterană” și le-a cerut interlocutorilor săi ”să se abțină de la orice eroare care ar deschide calea ruinării lor”, avertizând că va recurge la toate mijloacele, inclusiv cele militare.

În încercarea de a mai calma spiritele, președintele american Donald Trump a avut joi convorbiri telefonice separate cu președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, și cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis, alăturându-se prin acest gest Germaniei, care, prin vocea ministrului său de externe, Heiko Maas, a făcut apel la dialog.

”Preşedintele Trump a reafirmat faptul că Grecia şi Turcia trebuie să se angajeze să poarte un dialog, aceasta fiind singura cale către rezolvarea diferendelor”, a scris pe Twitter subsecretarul de presă al Casei Albe, Judd Deere.

La rândul său, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, aflat într-o scurtă vizită la Berlin, a cerut joi Greciei şi Turciei să dialogheze pentru a rezolva situaţia din Mediterana de Est.

”Mă adresez Greciei şi Turciei. Mesajul meu este următorul: criza trebuie să fie rezolvată” cu respectarea dreptului internaţional, a avertizat Stoltenberg, care a adăugat că ”dialogul şi detensionarea sunt în interesul tuturor”.

Între timp, Parlamentul grec a ratificat joi, cu 178 de voturi pentru din cele 300 de portofolii ale Legislativului de la Atena, un acord bilateral privind delimitarea zonelor maritime de exploatare a hidrocarburilor în estul Mediteranei între Grecia şi Egipt, care provoacă nemulţumirea ţării vecine Turcia.

În baza acestui tratat, Egiptul şi Grecia sunt de acum autorizate să obţină fiecare beneficii maxime din resursele disponibile în zona economică exclusivă (ZEE), în special din rezervele de petrol şi gaz.

Continue Reading

CONSILIUL DE SECURITATE

Ministrul Bogdan Aurescu, în Consiliul de Securitate al ONU: Acum 75 de ani, România a contribuit la înfrângerea nazismului și la sfârșitul suferinței pe continentul european

Published

on

© European Union

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a participat vineri la reuniunea informală de nivel înalt a Consiliului de Securitate al ONU, cu tema “75 de ani de la încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial pe continentul european – lecţii desprinse pentru prevenirea unor viitoare atrocităţi. Responsabilitatea Consiliului de Securitate“, desfăşurată în sistem videoconferinţă, ocazie cu care a evocat participarea României la cel de-al Doilea Război Mondial şi aportul trupelor române la victoria împotriva nazismului.

Participarea ministrului român de Externe a avut loc la invitaţia domnului Urmas Reinsalu, ministrul Afacerilor Externe al Estoniei, ţară ce asigură preşedinţia Consiliului de Securitate al ONU în luna mai 2020, informează MAE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

“Cu peste 167.000 de soldați morți sau răniți pe câmpul de luptă, România nu a contribuit doar din punct de vedere militar la înfrângerea Regimului Nazist, ci și la sfârșitul suferinței civililor de pe continentul european”, a subliniat șeful diplomației române.


Discursul integral al șefului diplomației române, remis CaleaEuropeană.ro:

Stimate domnule președinte,

Vă felicit pentru organizarea acestei reuniuni informale de nivel înalt a Consiliului de Securitate, pentru celebrarea a 75 de ani de la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial.

Având în vedere că aniversăm și 75 de ani de existență a Organizației Națiunilor Unite, anul 2020 reprezintă și oportunitatea de a ne reafirma sprijinul ferm pentru cadrul multilateralismului global, oferit de sistemul ONU. Spiritul unității, al solidarității și al cooperării, care a îndrumat comunitatea internațională în trecut, rămâne esențial pentru atingerea obiectivelor Organizației în prezent.

Domnule președinte,

În anul 1945, România era unul dintre cei mai mari contribuitori cu trupe în cel de-al Doilea Război Mondial, situându-se pe locul patru, după Uniunea Sovietică, SUA și Marea Britanie. România a avut o contribuție majoră la victoria finală Aliată. În virtutea recunoașterii acestui merit, Regelui României, Mihai I, i-au fost acordate cele mai înalte distincții atât de către SUA, cât și de către Uniunea Sovietică.

După înlăturarea regimului Ion Antonescu în anul 1944, România a contribuit la campaniile finale împotriva trupelor naziste. În acele ultime opt luni, peste 275.000 de soldați români au eliberat aproximativ 3000 de localități de pe teritoriile Ungariei, Cehoslovaciei și Austriei, înregistrând un număr semnificativ de pierderi de vieți umane în rândul trupelor noastre. Până la sfârșitul conflagrației, aproximativ două treimi din acest număr total de soldați români au murit sau au fost răniți. România nu a contribuit doar din punct de vedere militar la înfrângerea regimului nazist, ci și la sfârșitul suferinței civililor de pe continentul European.

Domnule președinte,

În timpul celor 75 de ani de după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, în cea mai mare parte, lumea a cunoscut pacea, iar Europa, în mod particular, stabilitatea. Un factor semnificativ pentru menținerea păcii și securității este respectarea regulilor dreptului internațional care reglementează utilizarea forței, așa cum sunt prevăzute în Carta ONU. Dreptul internațional este esențial pentru prevenirea și limitarea conflictelor locale și regionale, precum și pentru evitarea degenerarii lor în conflicte internaționale majore.

Din nefericire, în ultimii ani, am asistat la numeroase provocări la adresa normelor fundamentale de drept internațional prevăzute în Carta ONU, inclusiv pe continentul european.

România a condamnat întotdeauna ferm situațiile de utilizare ilegală a forței de către unele state și încercările de ocupare ilegală a teritoriilor altor state. Suntem convinși că misiunea fundamentală de menținere a păcii și securității internaționale a Consiliul de Securitate poate fi îndeplinită. Puterea exemplului de urmat este esențială.

Stimate doamne,

Stimați domni,

Revenind la responsabilitatea Consiliului de Securitate, România susține inițiativa referitoare la utilizarea „codului de conduită” privind neutilizarea dreptului de veto în Consiliul de Securitate în situații care privesc comiterea unor crime atroce la scară mare. Aceste limitări sunt proporționale cu responsabilitățile care derivă din statutul de membru permanent în Consiliul de Securitate și ar permite inițierea unor acțiuni credibile, rapide, capabile să prevină comiterea de noi atrocități.

Domnule președinte,

Cel de-al 75-lea moment aniversar coincide cu noua provocare globală impusă de pandemia de COVID-19. În acest context, există așteptări întemeiate față de Consiliul de Securitate de a adopta măsuri pentru gestionarea acestei crize, atât privind domeniul medical, cât și în situațiile care afectează pacea și stabilitatea într-un mod mai subtil. România consideră că o decizie a Consiliului pe acest subiect ar constitui un răspuns adecvat față de aceste așteptări.


A evidențiat, totodată, că anul 2020 marchează și 75 de ani de existență a Organizației Națiunilor Unite și a reiterat importanța cadrului multilateralismului global reprezentat de ONU și a respectării mecanismelor de drept internațional. A arătat că, deși în cei 75 de ani de la terminarea celui de-al Doilea Război Mondial a prevalat pacea și stabilitatea, în special în Europa, “în ultimii ani, am asistat la numeroase provocări la adresa normelor internaționale, inclusiv pe continentul european”.

A reamintit astfel că “România a condamnat ferm situațiile de folosire ilegală a forței de către unele state și încercările de ocupare ilegală a teritoriilor altor state”.

Ministrul Bogdan Aurescu a reafirmat sprijinul României pentru acțiunea comună și solidară a statelor membre ONU în găsirea unui răspuns la noile provocări la nivel global. A pledat pentru responsabilitatea Consiliului de Securitate al ONU pentru asigurarea păcii și securității internaționale în conformitate cu mandatul său, inclusiv pe baza prevederilor Cartei care interzic folosirea forței, și a exprimat sprijin pentru implicarea acestui for în oferirea unor răspunsuri la noile provocări și crize. 

Șeful diplomației române a reiterat, cu acest prilej, rolul României de actor consecvent în sprijinul păcii și securității internaționale, subliniind susținerea pentru activitatea Consiliului de Securitate al ONU și respectarea dreptului internațional: ”Dreptul internațional este esențial pentru prevenirea și limitarea conflictelor locale și regionale și pentru evitarea degenerării lor în războaie internaționale majore”.

Bogdan Aurescu a pledat și pentru asumarea de către Consiliului de Securitate al ONU a unui rol sporit în contextul actualei crize generate de pandemia de COVID-19.

La sesiunea de deschidere au participat Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politica de securitate Josep Borrell, subsecretarul general ONU pentru afaceri politice și consolidarea păcii Rosemary diCarlo și profesorul Timothy Snyder de la Universitatea Yale – SUA. În cadrul dezbaterilor au susținut alocuțiuni reprezentanții a 65 de state membre ONU, dintre care 45 la nivel de ministru al afacerilor externe.

Sistemul ONU marchează periodic, prin evenimente speciale, încheierea celui de-al Doilea Război Mondial. Date fiind circumstanțele actualei perioade la New York, când Adunarea Generală a ONU nu se poate reuni în ședință plenară, aniversarea a 75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial a avut loc în cadrul acestei reuniuni informale a Consiliului de Securitate, prin sistem de videoconferință.

Continue Reading

CONSILIUL DE SECURITATE

Ministrul german de externe, la 75 de ani de la capitularea Germaniei naziste: A fost începutul celei mai lungi perioade de pace din istoria europeană

Published

on

© Auswartiges Amt/ Twitter

Capitularea necondiționată a Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial a reprezentat începutul celei mai lungi perioade de pace din istoria europeană, a susținut vineri șeful diplomației germane, Heiko Maas, într-o intervenție avută în cadrul unei reuniuni specială prin videoconferință a Consiliului de Securitate pentru a marca 75 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial.

“În urmă cu 75 de ani, într-o școală din Franța, generalul american Walter B. Smith le-a spus la trei oficiali germani: Trebuie să fie semnate patru exemplare. Aceste cuvinte înșelător de simple au marcat începutul celei mai lungi perioade de timp de pace din istoria europeană. Delegația germană a semnat un document de predare necondiționată, mai întâi la Reims și două zile mai târziu la Berlin”, și-a început Maas intervenția, într-un exemplu al responsabilității pe care Germania și-o asumă pentru atrocitățile comise de regimul nazist în anii celei de-a doua conflagrații mondiale.

Ministrul german de externe le-a mulțumit tuturor pentru imensul sacrificiu făcută pentru a elibera țara sa de tirania național-socalistă a dictatorului Adolf Hitler. De asemenea, Heiko Maas a mulțumit țărilor lumii pentru că au acceptat Germania înapoi în familia națiunilor pașnice, în pofida responsabilității declanșării a două războaie mondiale și a uciderii în masă a peste șase milioane de evrei.

“O crimă atât de barbară încât a trădat valorile oricărei națiuni civilizate. Ea a trădat însăși civilizația umană. Această istorie, istoria germană, ne leagă de o responsabilitate care nu se va încheia niciodată”, a spus Maas.

Șeful diplomației germane a arătat că aceste responsabilitate istorice angajează Germania să lucreze în slujba păcii și a unei ordini internaționale bazate pe reguli, a apărării demnității umane și a drepturilor omului.

De asemenea, această responsabilitate “ne leagă destinul pentru totdeauna de soarta unei Europe puternice și unite“, a mai spus Maas, subliniind că idealul Uniunii Europene, care este sărbătorit la 9 mai prin Ziua Europei, a transformat Europa dintr-un continent al războaielor eterne în cel mai puternic susținător al păcii globale.

“Acest angajament față de soluțiile globale, față de multilateralism, se bazează pe experiența noastră istorică – că naționalismul duce la distrugere. În Germania, avem o vorbă: Cel care închide ochii spre trecut va fi orb în prezent”, a adăugat ministrul Heiko Maas.

Confruntată cu cea mai mare criză de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, Germania se pregătește să preia de la 1 iulie 2020 președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene.

Estonia, statul care asigură președinția rotativă a Consiliului de Securitate al ONU în luna mai, găzduiește vineri o reuniune specială prin videoconferință a Consiliului de Securitate pentru a marca 75 de ani de la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial și în care suntdiscutate “lecțiile învățate pentru a preveni asemenea atrocități” și “responsabilitatea Consiliului de Securitate”. La această reuniune specială la nivel înalt România este reprezentată de ministrul afacerilor externe, Bogdan Aurescu, care a fost invitat de omologul său eston Urmas Reinsalu să susțină un discurs.

Tema reuniunii informale a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite este “75 de ani de la încheierea celui de-al Doilea Război Mondial pe continentul european – lecții desprinse pentru prevenirea unor viitoare atrocități. Responsabilitatea Consiliului de Securitate”.

Continue Reading

Facebook

Europe Talks 2020 – Survey

NATO15 hours ago

Zece miniștri ai apărării din NATO au lansat o inițiativă multinațională pentru dezvoltarea capacităților terestre de apărare antiaeriană cu rază foarte scurtă, scurtă și medie de acțiune

ONU16 hours ago

Ministrul Bogdan Aurescu, mesaj cu ocazia Zilei Organizației Națiunilor Unite: România susține consolidarea rolului central al ONU și sprijină multilateralismul eficient și ordinea internațională bazată pe norme

SUA18 hours ago

Secretarul de stat american, Mike Pompeo, și Înaltul Reprezentat al UE, Josep Borrell, au lansat un canal bilateral de dialog ”pentru a discuta întreaga paletă a chestiunilor legate de China”

ROMÂNIA20 hours ago

România salută decizia Parlamentului European de a acorda Premiul Saharov 2020 opoziției democratice din Belarus: O recunoaștere a meritelor tuturor celor care luptă cu un curaj imens pentru un Belarus democratic

Dan Motreanu21 hours ago

Dan Motreanu, vicepreședintele Comisiei ENVI din PE: Viitoare Politică Agricolă Comună continuă acordarea ajutoarelor naționale tranzitorii care permit guvernelor dintr-o serie de state, inclusiv România, să susțină sectorul zootehnic

Daniel Buda21 hours ago

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE: PAC este un parteneriat pentru o societate sănătoasă, asigurând un venit echitabil pentru fermieri și o calitate înaltă a hranei pentru consumatori

Dragoș Pîslaru21 hours ago

Reforma PAC, adoptată de Parlamentul European. Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Susțin noua Politică Agricolă Comună care ajută fermierii mici și mijlocii, muncitorii sezonieri și finanțează mâncarea sănătoasă

PARLAMENTUL EUROPEAN22 hours ago

Parlamentul European a adoptat poziția sa asupra reformei Politicii Agricole Comune: Trebuie să fie mai flexibilă, durabilă și rezistentă la criză, pentru ca fermierii să poată garanta siguranța alimentară în întreaga UE

ROMÂNIA23 hours ago

Încă un pas pentru digitalizarea României, prin lansarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală. Evenimentul transmis online va avea loc pe 27 octombrie

Corina Crețu23 hours ago

Eurodeputatul Corina Crețu speră ca decizia Curții de Justiție a UE privind Pachetul de Mobilitate să fie una corectă pentru ”România și pentru celelalte țări din Europa de Est”: S-ar evita afectarea economiei și pierderea a mii de locuri de muncă

ROMÂNIA2 days ago

Guvernul a aprobat proiectul privind structura suport în cazul celor 15 procurori delegați la Parchetul European, condus de Laura Codruța Kövesi

ROMÂNIA6 days ago

Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu: Urmează discuţii foarte dure cu agenţiile de rating şi cu Comisia Europeană

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI1 week ago

Marian-Jean Marinescu, raportorul PE pentru politica de transport a UE: Comisia Europeană trebuie să prioritizeze finalizarea coridoarelor strategice și alocarea integrală a fondurilor pentru atingerea acestui obiectiv

ROMÂNIA1 week ago

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros: România a atras în acest an fonduri europene pentru agricultură de peste două miliarde de euro

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Dragoș Pîslaru: Pandemia este o lovitură, dar și un moment în care putem face tranziția de la o piața reactivă și inflexibilă la una dinamică

U.E.2 weeks ago

COVID-19: Noi recomandări privind coordonarea restricțiilor de călătorie în UE. Platforma „Re-open EU”, actualizată permanent cu date noi privind călătoriile

ENGLISH2 weeks ago

COVID19: regions and cities demand simplified access to EU funds and sufficient time to invest on recovery

U.E.2 weeks ago

Barometrul regional și local al UE avertizează că pandemia COVID-19 riscă să creeze o generație de tineri „pierdută”

Cristian Bușoi2 weeks ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru Energie din PE, schimb de opinii cu directorul DG Energie din Comisia Europeană: Numai prin îmbunătățirea energetică a clădirilor, UE și-ar putea reduce consumul de energie cu cel puțin 6%

Dragoș Pîslaru2 weeks ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Digitalizarea României necesită o reconfigurare „din temelii” a societății, operând mai incluziv din perspectiva competențelor digitale

Advertisement
Advertisement

Trending