Connect with us

ROMÂNIA

Miza reală a noilor reglementări europene privind munca în UE. Dintre cei peste 2 milioane de lucrători detașați doar 46.000 sunt români

Published

on

Folosiți în mod frecvent drept țintă de către politicienii occidentali care aduc în discuție protejarea propriilor lucrători, românii reprezintă, în realitate, doar 0,2% din numărul lucrătorilor detașați la nivel european.

Potrivit datelor UE analizate de Calea Europeană, la nivelul UE sunt 234,2 milioane de persoane angajate, dintre care numai 2,05 milioane de cetățeni sunt lucrători detașați (0.9%). Dintre aceștia, doar 46.871 sunt români. Aceștia lucrează în țări precum Germania (17.623), Spania (7.030), Italia (6.515) și Franța (6.751).

În aceste condiții, miza reală a modificării Directivei lucrătorilor detașați pare să fie doar startul unor modificări în lanț privind pachetele sociale și de muncă la nivel european, ceea ce ar putea reprezenta, în acest context, principalul motiv de îngrijorare pentru lucrătorii din Europa de Est, incluzând aici și România.

UE, decizie privind lucrătorii detașați în perioada următoare

Parlamentul European va decide săptămâna viitoare poziția sa asupra revizuirii directivei cu privire la lucrătorii detașați, în contextul unor discuții în cadrul Uniunii Europene privind necesitatea înăspririi regulilor europene.  În timp ce Austria, Cehia și Slovacia au anunțat că fac front comun alături de Franța, Polonia a anunțat că se opune propunerilor de modificare a directivei întrucât ”nu este în interesul cetățenilor”.

Țările membre (Consiliul UE) își vor decide poziția pe 23 octombrie, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor europeni ai muncii, găzduită de Luxemburg. Următoarea etapă va fi reprezentată de negocierile dintre Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană asupra unui text final.

Directiva pentru muncitorii detaşaţi le permite companiilor europene să trimită angajaţi în alte state UE cu contracte prin care sunt nevoite să garanteze numai salariul minim din ţara gazdă.

Situația lucrătorilor detașati, în cifre

În primul trimestru al anului 2017, 234,2 milioane de persoane au fost angajate în UE, cel mai mare număr înregistrat până la acest moment, se arată într-un studiu Eurostat publicat în luna iunie a acestui an. 

Odată cu acest trend pozitiv al ratei de angajare, a fost înregistrată și o creștere a numărului lucrătorilor detașați, aceștia reprezentând 0.9% din totalul de forță de muncă al Uniunii Europene. În perioada 2010-2015, numărul lucrătorilor detașați în UE a crescut cu peste 40%, ajungând la 2,05 milioane

Cei mai mulți lucrători detașați (aproximativ 85%) ajung în țări din Europa de Vest, precum Germania, Franța, Belgia (aici ajung peste 50% dintre muncitori). Țările care trimit cei mai mulți lucrători detașați sunt Polonia (463.174 de lucrători), Germania (418.908) și Franța (177.674).

România, doar 46.871 de lucrători detașați

România detașează 0,6% din totalul de angajați în țară (46.871 de persoane), iar țările către care se orientează sunt: Germania (37,6%), Spania (15%), Italia (13,9%), Belgia (13,4%).

De asemenea, România primește 0,1% din numărul lucrătorilor (10.709), majoritatea provenind din Germania (21,6%), Franța (19,8%) și Spania (17%).

Franța primește aproximativ 178.000 de lucrători detașați, printre care aproximativ 6.700 de români 

Franța, condusă de președintele Emmanuel Macron a devenit cel mai vocal membru european care se pronunță împotriva directivei lucrătorilor detașați și acuză statele est-europene că fac ”dumping social”.

Potrivit cifrelor UE, Franța primește 177.674 de lucrători detașați din alte state UE, aproximativ 0,7% din forța muncă la nivel național. Dintre aceștia, aproximativ 3,8% (6.751) sunt români.

Totodată, Franța detașează 139.040 de lucrători. Aproximativ 1,6% dintre aceștia vin în România (2.224 de lucrători).

Directiva UE privind lucrătorii detașați, discutată de Klaus Iohannis și Emmanuel Macron la București: ”Trebuie să îmbunătățim directiva pentru că nemulțumiri sunt de ambele părți”

Prezent în România în cadrul primei sale vizite oficiale în regiune, președintele francez Emmanuel Macron a discutat cu  Klaus Iohannis problema directivei privind detașarea lucrătorilor. În acest context, președintele român a precizat că ”este clar că trebuie să trebuie să îmbunătățim directiva pentru că nemulțumiri sunt de ambele părți”. 

”Trebuie să facem sistemul să funcționeze mai bine, trebuie eliminate suspiciunile că unii sau alții iau locul de muncă altora. Regulile europene au fost realizate pentru a înlesni o dezvoltare care ne duce pe toți pe aceeași treaptă a nivelului de trai. Și sunt firme în Europa care exploatează exact acesată diferență de nivel de trai. Ne dorim o abordare corectă și echitabilă pentru toată lumea”, a punctat șeful statului.

Citiți și Presa franceză: Emmanuel Macron nu a primit un ”cec în alb” de la Klaus Iohannis privind directiva detașării lucrătorilor

.

ROMÂNIA

MIPE: România mai are de îndeplinit 16 condiții favorizante pentru a putea atrage fonduri europene în perioada 2021-2027

Published

on

© Calea Europeană/ Diana Zaim

În ședința de Guvern de vineri a fost aprobat memorandumul propus de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene referitor la măsurile pe care Romania trebuie să le implementeze pentru îndeplinirea condițiilor favorizante. Acestea stau la baza documentelor programatice (acordul de parteneriat și programele operaționale), pe lângă recomandările specifice de țară, se arată în comunicatul oficial.

Astfel, România mai are de îndeplinit 16 condiții favorizante pentru ca țara noastră să poate atragă fonduri europene în perioada financiară 2021-2027.

„Țara noastră trebuie să întreprindă demersurile necesare astfel încât Comisia Europeană să declare îndeplinite 20 condiții favorizante, 4 fiind deja rezolvate – cele referitoare la achiziții și ajutor de stat, riscuri de dezastre și biodiversitate”, a declarat secretarul de stat Cristian Roman.

Pentru îndeplinirea condițiilor vizând transporturile, educația și formarea, egalitatea de gen și incluziunea socială sunt în curs de actualizare și finalizare evaluările naționale, ce vor fi transmise Comisiei Europene.

Continue Reading

ROMÂNIA

Președintele PMP: Finanțarea gazului natural în cadrul Green Deal, pentru europeni și nu pentru Gazprom

Published

on

© Partidul Mișcarea Populară/ Facebook

Președintele PMP, Cristian Diaconescu, consideră că decizia UE de a introduce gazele naturale și energia nucleară în pachetul „verde” de investiții UE, este una salutară, dar trebuie gândită bine, ca o soluție complementară și doar acolo unde este necesară, ca un pas înainte spre „Green Deal”.

Potrivit acestuia, finanțarea proiectelor europene de transport a gezelor naturale trebuie să se facă transparent, în beneficiul cetățenilor europeni, fără negocieri pe sub masă și nu ca o formă ascunsă de a investi în companiile de energie ex-comunitare: „Experiența UE, rezultată din criza energetică, demonstrează că este nevoie de o politică coerentă în interiorul Uniunii Europene care să combată tendințele de șantaj promovate de Moscova, care folosește gazul natural ca o armă letală, pentru controlul pieței de energie din spațiul european.”

De asemenea, Cristian Diaconescu crede că deciziile cu privire la finanțarea proiectelor pentru tanzacționarea gazelor naturale trebuie să întrunească susținerea tuturor țărilor europene, fără nicio derogare, fără înțelegeri bilaterale cu state ex-comunitare, care să pună în pericol politica UE privind energia verde: „Din păcate, deschiderea, de curând, a gazeoductului Nord Stream demonstrează că Moscova folosește unele țări europene ca și cap de pod pentru a impune monopolul prețurilor pe piața de energie.”

„În același timp, decizia luată de UE privind extinderea Green Deal trebuie gândită ca o măsură pentru eliminarea dependenței și a șantajului gazului rusesc, ca o politică de independență energetică, prin folosirea energiei neconvenționale și nepoluante, în tot spațiul european”, a mai spus domnul Diaconescu.

 

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat vineri, la finalul summitului Consiliului European, că liderii statelor membre au convenit să analizeze împreună modalitățile de constituire a unei rezerve strategice de gaze naturale și posibilitățile unei achiziții comune. Având în vedere creșterea semnificativă a prețurilor la energie, șefa executivului UE a anunțat că va evalua funcționarea pieței de gaze și de energie electrică în sine și a dat curs solicitărilor mai multor lideri, între care și președintele Klaus Iohannis, de a include energia nucleară și gazele naturale pe lista investițiilor prietenoase cu mediul.

Citiți și: UE dă curs solicitărilor lui Klaus Iohannis de a include energia nucleară și gazele pe lista investițiilor “verzi”: Avem nevoie de o sursă stabilă, nucleară, și de gaze naturale

Continue Reading

ROMÂNIA

Emil Boc, mesaj din Parlamentul European: Educația, calea directă pentru diminuarea extremismului în Europa

Published

on

© Emil Boc - Facebook (print screen live video EBS)

Primarul Municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a susținut un discurs în plenul Parlamentului European în cadrul adunării plenare a Conferinței pentru Viitorul Europei, iar cu acest prilej a reiterat importanța accesului la educație pentru toți și diminuarea decalajelor dintre țări și dintre regiunile Uniunii Europene, educația fiind o prioritate politică de care depinde viitorul Europei.

Emil Boc a subliniat în cadrul Conferinței despre viitorul Europei, atât în ședința din plen cât și în intervențiile din grupurile de lucru, următoarele idei:

– Importanța finanțării suplimentare de la nivel european a domeniului educației în vederea asigurării accesului la educație pentru toți și a diminuării decalajelor în domeniu dintre state și dintre regiunile Uniunii Europene;
– Educația și cultura sunt la temelia proiectului european;
– Educația este cale directă pentru ieșirea din sărăcie, pentru acces la prosperitate și pentru diminuarea intoleranței, populismului și extremismului în Europa;
– Consolidarea Europei presupune un proces „de sus în jos”, prin intermediul instituțiilor, dar și un proces „de jos în sus” prin intermediul cetățenilor și a autorităților locale și regionale;
– Trebuie să trecem de la „comunicarea către cetățeni” la „comunicarea cu cetățenii”;
– Importanta găsirii unor soluții europene rapide și eficiente la problemele legate de creșterea prețului la gaz și electricitate;
– Viitorul Uniunii Europene depinde decisiv de modul în care rezolvă problemele actuale care preocupă viața cetățenilor Uniunii Europene.

Această adunare plenară a conferinței reprezintă două etape majore în contextul conferinței. Pe de o parte, cei 80 de reprezentanți ai grupurilor de dezbatere ale cetățenilor europeni care au fost selectați din grupul de 800 care s-au reunit la Strasbourg în septembrie și octombrie își vor ocupa locurile. Pe de altă parte, pentru prima dată, adunarea plenară va discuta despre contribuțiile cetățenilor care decurg din diferitele componente ale conferinței în forma lor actuală, în timp ce deliberările, evenimentele și dezbaterile online continuă.

Primele sesiuni ale celor patru grupuri de dezbatere ale cetățenilor europeni au avut loc la sediul Parlamentului European de la Strasbourg, în septembrie și octombrie 2021. În cadrul fiecărui grup, aproximativ 200 de cetățeni din toate statele membre (o treime dintre aceștia cu vârsta sub 25 de ani) au dezbătut subiecte care intră în sfera lor de competență.

Rapoartele primelor sesiuni ale grupurilor de experți și listele cu temele principale și subtemele pe care cetățenii le-au selectat pentru discuțiile ulterioare sunt disponibile pe platforma digitală multilingvă:

Grupul de dezbatere 1 O economie mai puternică, justiție socială, locuri de muncă/educație, tineret, cultură, sport/transformarea digitală;

Grupul de dezbatere 2 Democrația europeană, valori și drepturi, statul de drept, securitate;

Grupul de dezbatere 3 Schimbări climatice și mediu/sănătate și

Grupul de dezbatere 4 UE în lume/migrație

Grupurile de dezbatere ale cetățenilor europeni reprezintă o caracteristică centrală a conferinței organizate de Parlamentul European, Consiliul UE și Comisia Europeană. Acestea reprezintă un exercițiu transnațional și multilingv fără precedent în democrația deliberativă, care le oferă cetățenilor europeni un rol central în modelarea viitorului UE. Deliberările grupurilor vor lua în considerare contribuțiile de pe platforma digitală multilingvă și recomandările formulate în urma grupurilor naționale de dezbatere ale cetățenilor și a evenimentelor organizate în statele membre.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
INTERNAȚIONAL3 hours ago

Ziua ONU | UE, hotărâtă să sprijine în continuare ONU pentru o lume mai sigură, mai stabilă și mai prosperă 

Gheorghe Falcă5 hours ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă: Europa susține proiectele verzi de transport, iar Aradul se dezvoltă în această direcție

U.E.6 hours ago

Mateusz Morawiecki: Voi face totul pentru ca fondurile europene cuvenite Poloniei să nu fie ”blocate”

Corina Crețu6 hours ago

Corina Crețu, apel la conducerea țării să aloce educației 6% din PIB: Pandemia a accentuat decalajul educațional în UE

PARLAMENTUL EUROPEAN7 hours ago

Turcia | Parlamentul European reacționează în cazul ambasadorilor expulzați: UE nu se va lăsa intimidată

U.E.7 hours ago

Viktor Orban, discurs în fața a mii de simpatizanți: Lupt pentru o Europă care sprijină familia formată dintr-un bărbat și o femeie

PARLAMENTUL EUROPEAN8 hours ago

Tinerii europeni au militat pentru o Europă federală în cea de-a doua sesiune plenară a Conferinței privind Viitorul Europei

ROMÂNIA9 hours ago

MIPE: România mai are de îndeplinit 16 condiții favorizante pentru a putea atrage fonduri europene în perioada 2021-2027

INTERNAȚIONAL24 hours ago

De astăzi, cetățenii Croației pot călători în SUA fără viză. Cel mai nou stat UE devine cel de-al 40-lea membru al Programului Visa Waiver

INTERNAȚIONAL1 day ago

Turcia: Ambasadorii ai 10 țări, printre care SUA și Germania, vor fi declarați ”persona non grata” de conducerea de la Ankara

NATO2 days ago

NATO: România, între cele 17 aliate fondatoare ale primului fond de inovare din istoria Alianței Nord-Atlantice

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Klaus Iohannis, poziție tranșantă la Bruxelles: România va dezvolta centralele pe energie nucleară și rețeaua de gaze naturale. Am insistat ca acestea să fie finanțabile prin bani europeni

POLITICĂ3 days ago

Klaus Iohannis îl desemnează pe ministrul apărării Nicolae Ciucă drept candidat la funcția de prim-ministru

Marian-Jean Marinescu3 days ago

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu speră ca ”viitorul apropiat să ne arate că Dunărea va contribui la Green Deal și la dezvoltarea economică a tuturor” statelor străbătute de acest fluviu

Cristian Bușoi3 days ago

Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru industrie și energie din PE, atrage atenția Comisiei Europene: Companiile din România și din întrega UE au nevoie de sprijin pentru captarea metanului

Cristian Bușoi3 days ago

Eurodeputatul Cristian Bușoi, intervenție în Parlamentul European: COP26, un moment în care să arătăm că ”Green Deal nu este doar o strategie de mediu, ci și o strategie trigger pentru o UE modernă”

Cristian Bușoi4 days ago

Criza energetică: Cristian Bușoi, președintele Comisiei pentru energie, cere din Parlamentul European adoptarea, cât mai repede, a ”taxonomiei pentru gazele naturale și energia nucleară”

NATO4 days ago

Klaus Iohannis l-a primit pe șeful Pentagonului: SUA sunt hotărâte să își mențină angajamentul ferm în regiunea Mării Negre și salută contribuţia majoră a României în cadrul NATO

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Ursula von der Leyen: UE va veni la COP26 cu cel mai înalt nivel de ambiție privind accelerarea tranziției climatice. O facem pentru toate generațiile viitoare!

COMISIA EUROPEANA4 days ago

Criza energetică: Ursula von der Leyen anunță că va prezenta la începutul lui 2022 o strategie pentru dialog internațional privind domeniul energiei: UE trebuie să-și diversifice furnizorii

Team2Share

Trending