Connect with us

INTERNAȚIONAL

Cutremur transatlantic? New York Times anunță că Donald Trump a discutat de mai multe ori în 2018 despre posibilitatea retragerii SUA din NATO

Published

on

Președintele american Donald Trump a adus în discuție de mai multe ori pe parcursul anului 2018, în convorbiri private, o posibilă retragere a SUA din NATO, ceea ce ar echivala cu distrugerea Alianței, informează The New York Times, în condițiile în care anul trecut nivelul ridicat al tensiunilor dintre SUA și aliații europeni a fost observat la summitul aliat de la Bruxelles.

FOTO: NATO/ Flickr

„Sunt puține lucrurile pe care președintele Rusiei, Vladimir Putin, și le dorește mai mult decât slăbirea NATO, alianța militară din SUA, Europa și Canada care a descurajat agresiunea sovietică și rusă în ultimii 70 de ani”, notează cotidianul The New York Times, care precizează cu secretarul Apărării de atunci, Jim Mattis, și consilierul pentru securitate națională, John Bolton, s-au chinuit anul trecut să țină strategia americană pe făgaș, fără să pomenească de o retragere a SUA din NATO, ceea ce ar însemna o scădere a influenței Washingtonului în Europa și o încurajare a celei rusești.

Importanți oficiali ai administrației americane au declarat pentru New York Times că, de mai multe ori, în decursul anului 2018, Donald Trump a declarat în discuții private că dorește să retragă SUA din NATO.

Reamintim că o primă dispută puternică între SUA și mai mulți aliați europeni, îndeosebi, Germania, s-a consumat în timpul summit-ului NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie. Ecoul confruntării politice pe tema cheltuielilor militare și a alocării a minim 2% din PIB pentru apărare a pornit de la momentul anulării unei întrevederi bilaterale între președintele american și omologul său român în cadrul summit-ului aliat.

Atunci, întrevederea dintre președinții SUA și al României, Donald Trump și Klaus Iohannis, a fost anulată din cauza contradicțiilor majore dintre Germania și Statele Unite privind alocarea a minim 2% din PIB pentru apărare, au precizat surse oficiale pentru CaleaEuropeana.ro. Dezacordurile au apărut în timpul unei reuniuni a celor 29 de aliați NATO cu partenerii din Georgia și Ucraina, tema de discuție fiind situația de securitate la Marea Neagră.

Citiți, pe larg, Corespondența CaleaEuropeană.ro de la summit-ul NATO, transformat într-o reuniune crucială pentru viitorul relației transatlantice

La acel moment, țările partenere invitate au părăsit reuniunea și au rămas în sala reuniunii doar cei 29 de lideri aliați și ambasadorii lor, formula de “1+1” cunoscută ca fiind cel mai restrâns nivel de dezbatere și decizie în cadrul NATO.

Deși ulterior întâlnirii cu scântei, majoritatea liderilor euro-atlantici – de la secretarul general al NATO până la președintele Klaus Iohannis – au reafirmat unitatea transatlantică și faptul că NATO rămâne cea mai puternică alianță politico-militară care a existat vreodată, tot la acel moment au apărut primele suspiciuni cu privire la poziția lui Trump față de o retragere din NATO.

Atunci, dezacordurile majore dintre Donald Trump și aliații europeni, îndeosebi cancelarul german Angela Merkel, au atins cote fără precedent transformând summitul de la Bruxelles într-unul crucial pentru viitorul relației transatlantice. 

După ce Politico Europe a anunțat, citând surse DPA, că Donald Trump ar fi amenințat cu retragerea Statelor Unite din NATO, două surse aliate au precizat pentru Reuters că acesta nu a amenințat cu părăsirea organizației, ci și-a mustrat dur aliații care cheltuiesc prea puțin pentru apărare.

Presa nota la momentul respectiv că Donald Trump ar fi cerut ca aliații din NATO să aloce ”2% din PIB pentru apărare imediat, sau Statele Unite vor merge singure”. Aliații ”nu au livrat. Pot să fac ce vreau pentru că această Alianță nu are nicio legitimitate”, ar fi spus Donald trump, conform surselor oficiale.

De altfel, Donald Trump a utilizat prilejul ambelor reuniuni NATO la care a participat – reuniunea specială din 2017 pentru inaugurarea noului sediu aliat și summit-ul din 2018 – pentru a lansa critici și pentru a le cere aliaților să contribuie mai mult ”prin partajarea echitabilă a responsabilităților”.

De asemenea, o teamă majoră privind riscul unei dezangajări americane față de angajamentele NATO este dată și de informațiile recente privind o potențială decizie a președintelui american de a înjumătăți contingentul american în Afganistan sau forțele terestre ale SUA amplasate în Germania.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este parte a programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

INTERNAȚIONAL

UE solicită Israelului să renunțe la planurile de extindere în Ierusalimul de Est: Astfel de măsuri ar fi profund dăunătoare pentru o soluție cu două state

Published

on

© European Union, 2020

Construirea de noi locuințe de către Israel în Ierusalimul de Est ar fi „profund dăunătoare pentru o soluție cu două state”, a transmis Josep Borrell, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, după anunțul premierului israelian Benjamin Netanyahu privind extinderea așezărilor în teritoriile ocupate.

„Așa cum a fost clar transmis în mai multe rânduri de Uniunea Europeană, inclusiv în concluziile Consiliului, astfel de demersuri ar reduce contiguitatea geografică și teritorială dintre Ierusalim și Betleem, ar izola comunitățile palestiniene care locuiesc în aceste zone și ar amenința viabilitatea unei soluții cu două state, având Ierusalimul drept capitală comună”, a precizat Josep Borrell. 

Șeful diplomației europene a avertizat, totodată, că „așezările sunt ilegale sub prevederile dreptului internațional”:  „UE nu va recunoaște nicio modificare a frontierelor anterioare anului 1967, inclusiv în ceea ce privește Ierusalimul, cu excepția celor convenite de părți. Solicităm Israelului să reconsidere aceste planuri”.

Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a anunțat joi construirea de noi locuințe în cartierele de coloniști din Ierusalimul de Est, sectorul palestinian al orașului, o declarație care a survenit cu mai puțin de două săptămâni înaintea alegerilor legislative, vitale pentru supraviețuirea pe scena politică a premierului acuzat de corupție, transmite Agerpres.

„Adăugăm 2.200 de locuințe în Har Homa”, a declarat premierul într-o înregistrare video difuzată pe Facebook, în care apare în apropierea coloniei, scrie Agerpres. „Am fondat acest cartier în 1997 atunci când am fost ales prim-ministru, în ciuda obiecțiilor lumii întregi’, a adăugat el.

Dorința lui Netanyahu este de a transforma cartierul de coloniști într-un oraș israelian mediu prin adăugarea a noi 10.000 de locuitori celor  40.000 existenți.

El a anunțat de asemenea construirea a mii de locuințe într-un alt sector al părții de est a Ierusalimului.

„Dar vestea și mai importantă astăzi este că am aprobat proiectul de construcții la Givat Hamatos. Aceasta înseamnă 4.000 de noi locuințe, dintre care 1.000 pentru locuitorii arabi din Beit Safafa (sectorul palestinian din proximitate – n.red.) și 3.000 pentru locuitori evrei”, a afirmat premierul.

Planul premierului israelian a fost imediat respins de Palestina. 

„Insistența lui Netanyahu de a construi mii de unități locative înseamnă distrugerea sistematică a soluției cu două state și punerea în aplicare a planului Trump”, a declarat Nabil Abu Rudeineh, purtător de cuvânt al președintelui palestinian Mahmoud Abbas, după anunțul liderului israelian.

Palestinienii și majoritatea actorilor internaționali consideră că așezările israeliene în zonele confiscate în conflictul din 1967 sunt ilegale în conformitate cu dreptul internațional, dar Israelul contestă acest lucru.

 

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Președintele turc Recep Tayyip Erdogan anunță un summit dedicat Siriei pe 5 martie

Published

on

© NATO/ Flickr

Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat că va organiza un summit cu omologii săi rus, francez și german, la 5 martie, pentru a discuta situația din provincia Idlib, ultima fortăreață rebelă din nord-vestul Siriei, informează Euronews.

„Ne vom întâlni pe 5 martie”, a spus Erdogan într-un discurs televizat, după o convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Angela Merkel.

Președintele turc nu a precizat unde va avea loc summit-ul, dar anunțul său vine la o zi după ce Emmanuel Macron a cerut un summit organizarea „cât mai curând” a unui summit privind Siria alături de Germania, Rusia și Turcia, pentru a evita un dezastru umanitar în nord-vestul țării.

De altfel, Erdogan a cerut „acțiuni concrete” pentru a preveni un „dezastru umanitar” în provincia rebelă siriană Idlib în timpul discuțiilor cu Macron și Merkel.

Conform datelor ONU, 2,8 milioane de persoane din nord-vestul Siriei au nevoie de ajutor umanitar. Dintre acestea, aproape 900.000 de persoane – marea majoritate femei și copii – sunt victime care au fugit din calea ofensivei din Idlib.

Cu toate acestea, Rusia s-a opus pe 19 februarie, în Consiliul de Securitate al ONU, adoptării unei declarații care ar fi cerut încetarea focului în Idlib,  au declarat surse diplomatice, după o ședință tensionată cu ușile închise.

Turcia, care a amenințat cu o operațiune „iminentă” în Idlib după ce trupele sale au intrat sub  focurile artileriei forțelor guvernamentale, sprijinite de Rusia, a dat Damascului termen până la sfârșitul acestei luni pentru a se retrage.

În plus, atacurile regimului sirian au ucis 17  membri ai personalului militar turc numai în această lună, stârnind, astfel, un război al declarațiilor între Ankara și Moscova, un aliat cheie al Damascului.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Siria: Franța cere Germaniei, Rusiei și Turciei să se reunească „cât mai curând posibil” în cadrul unui summit pentru evitarea unui dezastru umanitar

Published

on

© G20 Japan/ Facebook

Președintele francez, Emmanuel Macron, a cerut, vineri, organizarea „cât mai curând” a unui summit privind Siria cu Germania, Rusia și Turcia, pentru a evita un dezastru umanitar în nord-vestul țării, informează Agerpres.

„Trebuie să avem o întâlnire cât mai curând posibil cu Germania, Rusia și Turcia în așa-numitul format Istanbul”, a spus Macron după un summitul special al Consiliului European de la Bruxelles.

Comentariile liderului francez vin pe fondul avertizmentului de vineri al ONU că lupta din Idlib, ultimul bastion controlat de forțele rebele, ar putea „sfârși într-o baie de sânge”.

„Forțele guvernamentale siriene susținute de Rusia continuă să avanseze în regiunea Idlib din nord-vestul Siriei, în ciuda apelurilor de a opri această ofensivă care riscă să provoace un dezastru umanitar, o escaladare a conflictului și o criză migratorie”, a declarat Macron jurnaliștilor.

„Am fost foarte clar cu președintele Erdogan și cu președintele Putin cu privire la responsabilitățile lor”, a adăugat liderul francez.

Macron și cancelarul german Angela Merkel au discutat joi despre posibilitatea organizării unui summit în timpul unei convorbiri telefonice cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan și cu președintele rus Vladimir Putin.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că „nu există încă o decizie clară în această privință și dacă cei patru lideri consideră că este necesar”, atunci Rusia nu exclude o astfel de întâlnire.

Președinția turcă nu a comentat, dar președintele Erdogan a cerut „acțiuni concrete” pentru a preveni un „dezastru umanitar” în provincia rebelă siriană Idlib în timpul discuțiilor cu Macron și Merkel.

De asemenea, liderii UE au cerut încetarea ofensivei din Idlib într-o declarație emisă în timpul summitului european.

Conform datelor ONU, 2,8 milioane de persoane din nord-vestul Siriei au nevoie de ajutor umanitar. Dintre acestea, aproape 900.000 de persoane – marea majoritate femei și copii – sunt victime care au fugit din calea ofensivei din Idlib.

 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending