Connect with us

INTERNAȚIONAL

Cutremur transatlantic? New York Times anunță că Donald Trump a discutat de mai multe ori în 2018 despre posibilitatea retragerii SUA din NATO

Published

on

Președintele american Donald Trump a adus în discuție de mai multe ori pe parcursul anului 2018, în convorbiri private, o posibilă retragere a SUA din NATO, ceea ce ar echivala cu distrugerea Alianței, informează The New York Times, în condițiile în care anul trecut nivelul ridicat al tensiunilor dintre SUA și aliații europeni a fost observat la summitul aliat de la Bruxelles.

FOTO: NATO/ Flickr

„Sunt puține lucrurile pe care președintele Rusiei, Vladimir Putin, și le dorește mai mult decât slăbirea NATO, alianța militară din SUA, Europa și Canada care a descurajat agresiunea sovietică și rusă în ultimii 70 de ani”, notează cotidianul The New York Times, care precizează cu secretarul Apărării de atunci, Jim Mattis, și consilierul pentru securitate națională, John Bolton, s-au chinuit anul trecut să țină strategia americană pe făgaș, fără să pomenească de o retragere a SUA din NATO, ceea ce ar însemna o scădere a influenței Washingtonului în Europa și o încurajare a celei rusești.

Importanți oficiali ai administrației americane au declarat pentru New York Times că, de mai multe ori, în decursul anului 2018, Donald Trump a declarat în discuții private că dorește să retragă SUA din NATO.

Reamintim că o primă dispută puternică între SUA și mai mulți aliați europeni, îndeosebi, Germania, s-a consumat în timpul summit-ului NATO de la Bruxelles din 11-12 iulie. Ecoul confruntării politice pe tema cheltuielilor militare și a alocării a minim 2% din PIB pentru apărare a pornit de la momentul anulării unei întrevederi bilaterale între președintele american și omologul său român în cadrul summit-ului aliat.

Atunci, întrevederea dintre președinții SUA și al României, Donald Trump și Klaus Iohannis, a fost anulată din cauza contradicțiilor majore dintre Germania și Statele Unite privind alocarea a minim 2% din PIB pentru apărare, au precizat surse oficiale pentru CaleaEuropeana.ro. Dezacordurile au apărut în timpul unei reuniuni a celor 29 de aliați NATO cu partenerii din Georgia și Ucraina, tema de discuție fiind situația de securitate la Marea Neagră.

Citiți, pe larg, Corespondența CaleaEuropeană.ro de la summit-ul NATO, transformat într-o reuniune crucială pentru viitorul relației transatlantice

La acel moment, țările partenere invitate au părăsit reuniunea și au rămas în sala reuniunii doar cei 29 de lideri aliați și ambasadorii lor, formula de “1+1” cunoscută ca fiind cel mai restrâns nivel de dezbatere și decizie în cadrul NATO.

Deși ulterior întâlnirii cu scântei, majoritatea liderilor euro-atlantici – de la secretarul general al NATO până la președintele Klaus Iohannis – au reafirmat unitatea transatlantică și faptul că NATO rămâne cea mai puternică alianță politico-militară care a existat vreodată, tot la acel moment au apărut primele suspiciuni cu privire la poziția lui Trump față de o retragere din NATO.

Atunci, dezacordurile majore dintre Donald Trump și aliații europeni, îndeosebi cancelarul german Angela Merkel, au atins cote fără precedent transformând summitul de la Bruxelles într-unul crucial pentru viitorul relației transatlantice. 

După ce Politico Europe a anunțat, citând surse DPA, că Donald Trump ar fi amenințat cu retragerea Statelor Unite din NATO, două surse aliate au precizat pentru Reuters că acesta nu a amenințat cu părăsirea organizației, ci și-a mustrat dur aliații care cheltuiesc prea puțin pentru apărare.

Presa nota la momentul respectiv că Donald Trump ar fi cerut ca aliații din NATO să aloce ”2% din PIB pentru apărare imediat, sau Statele Unite vor merge singure”. Aliații ”nu au livrat. Pot să fac ce vreau pentru că această Alianță nu are nicio legitimitate”, ar fi spus Donald trump, conform surselor oficiale.

De altfel, Donald Trump a utilizat prilejul ambelor reuniuni NATO la care a participat – reuniunea specială din 2017 pentru inaugurarea noului sediu aliat și summit-ul din 2018 – pentru a lansa critici și pentru a le cere aliaților să contribuie mai mult ”prin partajarea echitabilă a responsabilităților”.

De asemenea, o teamă majoră privind riscul unei dezangajări americane față de angajamentele NATO este dată și de informațiile recente privind o potențială decizie a președintelui american de a înjumătăți contingentul american în Afganistan sau forțele terestre ale SUA amplasate în Germania.

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community în cadrul World Economic Forum și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute.

INTERNAȚIONAL

Președintele american Donald Trump, primul lider care îl felicită pe Boris Johnson: Va fi un prim-ministru grozav

Published

on

Președintele american Donald Trump l-a felicitat pe Boris Johnson, care se descrie ca fiind un prieten al liderului de la Casa Albă, pentru alegerea sa, de către membrii Partidului Conservator, aflat la guvernare în Marea Britanie, să o succeadă în funcție pe premierul Theresa May, potrivit agențiilor de presă internaționale, citate de Agerpres.

Citiți și:
Cursa pentru Downing Street a luat sfârșit. Boris Johnson este noul prim-ministru al Marii Britanii, cel care va avea sarcina de a pune în aplicare Brexit-ul

”Felicitări lui Boris Johnson pentru că a devenit noul premier al Marii Britanii. Va fi grozav”, a scris Trump pe Twitter.


Liderul de la Casa Albă spunea încă de săptămâna trecută că fostul primar al Londrei va face o ”treabă excelentă” în funcţia de prim-ministru.

La rândul său, Comisia Europeană l-a felicitat pe Boris Johnson şi a transmis că se pregăteşte să lucreze cu el ”în cel mai bun mod posibil”.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, ”mi-a cerut să îi transmit felicitările sale lui Boris Johnson”, a declarat Natasha Bertaud, purtătoare de cuvânt a executivului european, într-o conferinţă de presă.

O reacție a venit și din partea negociatorului-șef al Uniunii Europene pentru Brexit, Michel Barnier.

Într-o postare pe Twitter, acesta și-a arătat deschiderea pentru o ”colaborare constructivă” cu viitorul premier britanic Boris Johnson pentru ”a facilita ratificarea Acordului de retragere și pentru a obține un Brexit ordonat”.


Cel mai probabil, Barnier se va confrunta cu opoziția lui Johnson privind ratificarea acordului convenit în luna noiembrie a anului trecut de Theresa May cu negociatorii europeni.

Fostul ministru de Externe și primar al Londrei a precizat că actuala înțelegere privind retragerea, care cuprinde și mecanismul de backstop referitor la granița irlandeză, este inacceptabil, potrivit The Guardian.

Johnson, care a militat pentru retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, a promis că va pune în aplicare Brexit-ul, amânat deja de două ori, nu mai târziu de 31 octombrie, noul termen al ieșirii Marii Britanii, cu sau fără acord.

Boris Johnson a fost ales marți lider al Partidului Conservator, devenind astfel viitorul premier al Regatului Unit, câștigând detașat în fața contracadidatului său, Jeremy Hunt, după săptămâni de competiție în urma cărora 160.000 de membri ai Partidului Conservator l-au ales pe cel care va avea de dus la bun final acest dosar care s-a aflat printre prioritățile agendei europene și britanice în ultimii trei ani și jumătate.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Comisia Europeană își reia sprijinul bugetar acordat Republicii Moldova, cu tranșă de 14,54 milioane euro

Published

on

© Nicu Popescu/ Facebook

Comisia Europeană a reluat marţi sprijinul bugetar acordat Republicii Moldova, alocând suma de 14,54 milioane de euro pentru a susţine punerea în aplicare a Acordului de liber schimb UE-Moldova, finanţarea programelor de educaţie şi formare profesională şi punerea în aplicare a Planului de acţiune pentru liberalizarea regimului de vize, se arată într-un comunicat al executivului de la Bruxelles.

Plăţile au fost reluate după o suspendare de aproape doi ani ca urmare a deteriorării situaţiei din această ţară în ceea ce priveşte statul de drept. Guvernul recent învestit a luat o serie de decizii importante care au permis UE să aprecieze că sunt îndeplinite condiţiile pentru reluarea sprijinului bugetar acordat Republicii Moldova, se arată în comunicatul citat.

Pachetul aprobat marţi este un semn clar al sprijinului acordat de UE Republicii Moldova şi cetăţenilor săi. Acesta este, de asemenea, o dovadă a aprecierii acţiunilor deja întreprinse şi o încurajare adresată autorităţilor să-şi continue eforturile, în special în ceea ce priveşte consolidarea statului de drept şi a democraţiei şi lupta împotriva corupţiei. UE se angajează ferm să sprijine şi să însoţească Republica Moldova pe această cale a reformei“, a declarat Johannes Hahn, comisarul pentru politica europeană de vecinătate şi negocieri privind extinderea. 

Citiți și UE a decis reluarea sprijinului financiar pentru Republica Moldova. Ministrul Nicolae Popescu: Apropierea de Europa reprezintă geografia și istoria noastră

În special, UE recunoaşte progrese în ceea ce priveşte angajamentul ferm al noului Guvern de a pune în aplicare agenda de reforme prevăzută în Acordul de asociere dintre UE şi Republica Moldova. Acesta a identificat lupta împotriva corupţiei ca prioritate absolută a programului sau.

De asemenea, Parlamentul de la Chişinău a început să lucreze la o nouă agendă legislativă. Printre primele decizii luate s-a numărat iniţiativa legislativă de anulare a sistemului electoral mixt anterior şi punerea în aplicare a recomandărilor Comisiei de la Veneţia. Parlamentul a instituit, de asemenea, o comisie de anchetă privind frauda bancară din 2014 şi a adoptat decizii de sprijinire a depolitizării instituţiilor statului şi de combatere a corupţiei.

Alegerile locale au fost stabilite pentru 20 octombrie, iar noile autorităţi s-au angajat să se asigure că acestea se desfăşoară în mod credibil, transparent şi favorabil incluziunii.

Comisia Europeană salută faptul că noul Guvern a restabilit relaţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). La 10 iulie, reprezentanţii FMI şi autorităţile de la Chişinău au ajuns la un acord la nivel tehnic cu privire la cea de-a patra şi cea de-a cincea revizuire din cadrul programului economic sprijinit de FMI. Acesta a recunoscut, de asemenea, progresele realizate de autorităţi în ceea ce priveşte consolidarea politicilor macroeconomice şi a subliniat necesitatea de a susţine dinamica reformelor şi de a lua măsuri decisive pentru combaterea corupţiei.

Suma de 14,54 milioane EUR a fost acordată ca sprijin bugetar în cadrul a trei programe:

Sprijinirea punerii în aplicare a Acordului de liber schimb dintre Moldova și UE: datorită zonei de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare, precum și a sprijinului acordat de UE, exporturile Moldovei către UE au crescut cu 62 % între 2014 și 2018. În 2018, UE a continuat să își consolideze poziția de principal partener comercial al Moldovei, reprezentând aproximativ 70 % din totalul exporturilor și 50 % din totalul importurilor.

Programul de educație și formare profesională: cu sprijinul UE, Republica Moldova a pus bazele unui sistem modern și eficient de educație și formare profesională, bazat în special pe învățământul dual. Acest program sprijină emanciparea tinerei generații, în special în ceea ce privește dezvoltarea competențelor și îmbunătățirea capacității de inserție profesională.

Programul de sprijin al Planului de acțiune pentru liberalizarea regimului de vize a ajutat autoritățile să respecte în continuare criteriile de referință pentru a beneficia de acest regim, care oferă beneficii concrete importante pentru cetățenii moldoveni. În al doilea raport al său privind mecanismul de suspendare în materie de vize, din decembrie 2018, Comisia a confirmat că Republica Moldova continuă să respecte criteriul de referință; de asemenea, Comisia a formulat recomandări pentru Republica Moldova cu privire la combaterea corupției și a migrației neregulamentare, iar noul guvern și-a demonstrat în mod credibil angajamentul de a lua măsuri în acest sens.

Continue Reading

SUA

Sondaj de opinie: Majoritatea americanilor nu au încredere în guvernul federal și în clasa politică. Donald Trump este una dintre sursele neîncrederii

Published

on

Majoritatea americanilor nu au încredere în mass-media şi mult mai mulţi nu cred în guvern sau clasa politică, potrivit unui sondaj de opinie publicat luni de Pew Research Center,  informează Agerpres și The New York Times

Două treimi dintre americanii de vârstă adultă consideră că alți compatrioți au puțină sau nicio încredere în guvernul federal. Majoritatea cred că încrederea publicului în guvernul SUA și unul în celălalt este în scădere și cei mai mulți cred că lipsa de încredere în guvern și în ceilalți cetățeni face mai dificilă rezolvarea unor probleme cheie ale națiunii. Ca urmare, mulți cred că este necesar ca încrederea să fie reabilitată: 68% consideră că este foarte important să se repare nivelul de încredere al publicului în guvernul federal, iar 58% spun același lucru despre îmbunătățirea încrederii între americani.

Una dintre cauzele acestei lipse de încredere în guvern este însuşi preşedintele Donald Trump, consideră 14% dintre respondenţi. Miliardarul republican a făcut, potrivit unei baze de date de verificare a informaţiilor, peste 10.000 de afirmaţii eronate, şi acuză în mod constant mass-media de răspândire a unor informaţii false despre el.

Aproximativ 10% dintre respondenţi şi-au exprimat de asemenea lipsa de încredere în mass-media.

Mai mult, unii americani consideră că încrederea se estompează ca un semn al unei ,,suferințe” culturale și al declinului național. Unii leagă aceast lucru de percepția unei singurătăți crescute și a unui individualism excesiv. Mai exact, aproximativ jumătate dintre americani (49%) corelează declinul încrederii interpersonale cu convingerea că oamenii nu mai sunt la fel de demni de încredere ca altădată. Mulți atribuie această lipsă de încredere unei culturi politice care generează suspiciuni, chiar și cinism.

Chiar și atunci când exprimă opinii negative despre starea de încredere de astăzi, mulți americani cred că situația poate fi schimbată. În total 84% dintre americani cred că nivelul de încredere al americanilor în guvernul federal poate fi îmbunătățit, iar 86% consideră că îmbunătățirea este posibilă atunci când vine vorba de încrederea pe care americanii o au unul în celălalt. Printre soluțiile pe care le oferă pentru reabilitarea încrederii se numără diminuarea partizanatului politic și a tribalismului centralizat pe grupuri, reorientarea conținutului știrilor pe conținut de calitate, lăsând în urmă senzaționalul și intriga, timpul petrecut între oameni și mai puțin în fața ecranelor digitale și empatia practică, exprimată prin colaborarea în proiecte comunitare.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending