Corespondență din Bruxelles
Președintele Nicușor Dan a afirmat vineri, într-o conferință de presă la Bruxelles, că a discutat cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre PNRR și despre reducerea deficitului bugetar al României.
Cei doi au avut o întrevedere în marja Consiliului European, primul summit al șefului statului de la preluarea mandatului.
“Am avut o discuție de principiu pe cele două subiecte care ne preocupă: deficitul și măsurile care să reducă deficitul, PNRR și modul de a optimiza banii pe care îi avem la dispoziție până în august anul viitor. Asta a fost discuția”, a precizat șeful statului.
Planul cu setul de măsuri va fi prezentat ulterior instituțiilor europene.
“O să avem un set de măsuri, parte dintre ele sunt prevăzute în programul de guvernare. Ele trebuie transpuse în acte normative și asumarea Guvernului este că vom avea un prim set de acte normative care să treacă de Parlament într-o sesiune extraordinară până la sfârșitul lunii iulie, o parte dintre ele urmând a fi aplicate începând cu 1 august, o parte începând cu 1 ianuarie anul viitor”, a anunțat președintele Nicușor Dan.
Nicușor Dan a avut joi, la Consiliul European, o întrevedere bilaterală cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, cu care a discutat despre reforme, măsuri fiscale și revizuirea Mecanismului de Redresare și Reziliență în baza căruia au fost elaborate PNRR-urile.
“În marja Consiliului European, am discutat cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, despre reformele economice pe care România se angajează să le întreprindă în perioada următoare, în ceea ce privește măsurile fiscale și bugetare și despre revizuirea RRF. I-am mulțumit doamnei președinte von der Leyen pentru sprijinul constant și cooperarea strânsă cu Comisia Europeană”, a scris Nicușor Dan, pe X.
Prima întrevedere Dan – von der Leyen a avut loc după ce Comisia Europeană a publicat luni o recomandare pentru Consiliul Uniunii Europene conform căreia, pentru a ieși din procedura de deficit excesiv, România trebuie să se asigure că ritmul de creștere a cheltuielilor nu depășește 2,8% în 2025 și 2,6% în 2026.
Recomandarea executivului de la Bruxelles către Consiliul UE, care la rândul său va trebui să recomande României să ia măsuri, a stabilit data limită de 15 octombrie pentru ca Bucureștiul să adopte acțiuni efective și să prezinte măsurile necesare pentru a asigura corectarea la timp a dezechilibrelor.
Documentul publicat luni vine după ce, la reuniunea Consiliului Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN) de la finalul săptămânii trecute, s-a constatat că România „nu a luat măsuri eficiente” în conformitate cu recomandările formulate anterior de Consiliu pentru corectarea deficitului bugetar. În urma acestei constatări, Consiliul UE “a deschis calea către posibile măsuri suplimentare”, în cazul în care România nu acționează rapid pentru a-și reduce dezechilibrele bugetare.
Decizia Consiliului a fost adoptată după ce, pe 4 iunie, Comisia Europeană a constatat că România nu a luat măsuri suficiente pentru reducerea deficitului bugetar excesiv și riscă măsuri disciplinare dure, inclusiv suspendarea fondurilor europene.
În ceea ce privește PNRR, noul ministru al investițiilor și proiectelor europene Dragoș Pîslaru a susținut joi o conferință de presă în care a precizat că MIPE instituie un mecanism de monitorizare bilunară a îndeplinirii jaloanelor din PNRR. Totodată, ministrul de resort a punctat că prelungirea PNRR presupune un proces decizional complet inițiat de Comisia Europeană. și nu este fezabilă din perspectiva timpului.
Parlamentul European a adoptat pe 18 iunie, cu largă majoritate, un raport coordonat de eurodeputații români Siegfried Mureșan și Victor Negrescu prin care solicită extinderea finanțării Uniunii Europene pentru proiectele finanțate prin PNRR după anul 2026 pentru a asigura finalizarea investițiilor-cheie și a proiectelor la scară largă, o propunere-cheie și pentru România, care a încasat doar 10,74 miliarde de euro din PNRR din cele peste 28 de miliarde de euro adoptate.
Rezoluția, adoptată în plen cu 421 voturi pentru, 180 împotrivă și 55 abțineri, subliniază efectul stabilizator al Mecanismului de redresare și reziliență (MRR) într-o perioadă de incertitudine economică semnificativă în Europa.
