Consiliul Uniunii Europene, prezidat de Germania, a adoptat joi regulamentul de stabilire a viitorului buget multianual al UE 2021-2027, la o zi distanță după ce Parlamentul European a aprobat, cu o largă majoritate, următorul Cadru Financiar Multianual (CFM) care se ridică la suma de 1.074,3 miliarde de euro.

“Regulamentul prevede un buget pe termen lung de 1 074,3 miliarde EUR pentru UE-27 în prețurile din 2018, inclusiv integrarea Fondului european de dezvoltare. Împreună cu instrumentul de recuperare Next Generation EU de 750 de miliarde EUR, bugetul va permite UE să furnizeze o finanțare fără precedent de 1,8 trilioane EUR în următorii ani pentru a sprijini recuperarea din pandemia COVID-19 și prioritățile UE pe termen lung în diferite politici. zone”, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Decizia Consiliului a fost posibilă și după ce liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns la 1o decembrie la un nou acord privind bugetul UE și fondul de redresare economică post-COVID-19 de 1824,3 miliarde de euro precum și cu privire la condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, după ce adoptarea pachetului de relansare a fost blocată inițial de Ungaria și de Polonia. Compromisul a fost negociat de președinția germană a Consiliului UE

Următorul buget pe termen lung va acoperi șapte domenii de cheltuieli, iar acesta va oferi cadrul pentru finanțarea a aproape 40 de programe de cheltuieli ale UE în următorii șapte ani. 

Din cele 1.074,3 miliarde de euro cuprinse în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, România va beneficia de o alocare de 47,56 miliarde de euro, 28,22 miliarde fiind alocate din fondurile de coeziune și 19,34 miliarde din politica agricolă comună. La acestea, se mai adaugă cele 30,44 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro și cele 1,94 miliarde de euro din Fondul pentru o tranziție justă.

Principale caracteristici

În următorul CFM, finanțarea UE va fi orientată către priorități noi și consolidate în domeniile politice ale UE, inclusiv tranzițiile verzi și digitale. Politica de coeziune și politica agricolă comună vor continua să primească fonduri semnificative și să fie modernizate pentru a se asigura că acestea contribuie cel mai bine la redresarea economică a Europei și la obiectivele ecologice și digitale ale UE.

În total, aproximativ o treime din cheltuielile UE în cadrul bugetului pe termen lung vor contribui la noi domenii politice și consolidate. Finanțarea în cadrul noului instrument de redresare va ajuta statele membre ale UE să abordeze consecințele crizei COVID-19, consolidând astfel modernizarea și reziliența.

UE va cheltui 132,8 miliarde EUR în domeniul cheltuielilor pentru piața unică, inovație și digital și 377,8 miliarde EUR pentru coeziune, rezistență și valori. Aceste sume vor crește la 143,4 miliarde EUR și, respectiv, 1,099,7 miliarde EUR, cu finanțare suplimentară din partea următoarei generații UE, inclusiv împrumuturi acordate statelor membre. Alte finanțări de 356,4 miliarde EUR vor fi destinate resurselor naturale și mediului (373,9 miliarde EUR, cu contribuția UE de generația următoare).

Cheltuielile în domeniile migrației și gestionării frontierelor se vor ridica la 22,7 miliarde EUR în următorii șapte ani, iar 13,2 miliarde EUR vor fi cheltuite în domeniile securității și apărării. Finanțarea pentru vecinătatea UE și pentru lume se va ridica la 98,4 miliarde EUR.

Programe noi și consolidate

Pentru a sprijini tranziția digitală, se înființează un nou program de finanțare, Europa digitală, pentru a promova implementarea pe scară largă și adoptarea tehnologiilor digitale cheie, cum ar fi aplicațiile de inteligență artificială și instrumentele de securitate cibernetică de ultimă generație. Componenta digitală a Facilității pentru Conectarea Europei va primi, de asemenea, un impuls semnificativ în finanțare.

Un nou program EU4Health va oferi o bază solidă pentru acțiunea UE în domeniul sănătății pe baza lecțiilor învățate în timpul pandemiei COVID-19.

În domeniul cercetării și inovării, programul Orizont Europa va beneficia de o creștere semnificativă odată ce fondurile pe baza instrumentului de recuperare al UE vor fi disponibile.

Sprijinul pentru migrație și gestionarea frontierelor a fost, de asemenea, considerabil consolidat, inclusiv pentru finanțarea a până la 10 000 de polițiști de frontieră la dispoziția Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Coastă până în 2027. În domeniul securității și apărării, va fi creat un nou Fond european de apărare instituit pentru a promova competitivitatea, eficiența și capacitatea de inovare a bazei de apărare, tehnologice și industriale a UE.

Programele pentru tineri, precum Erasmus + și Corpul european de solidaritate, vor fi, de asemenea, consolidate, programul Erasmus + urmând să tripleze numărul de participanți în cadrul noului cadru financiar multianual.

Pentru a sprijini cele mai vulnerabile regiuni cu consum intensiv de carbon în tranziția lor către o economie neutră din punct de vedere climatic, se creează un nou fond pentru tranziție justă. Va primi finanțare atât în ​​cadrul următorului buget pe termen lung, cât și al instrumentului de redresare al UE.

Pașii următori

Majoritatea programelor de finanțare sectoriale ale UE sunt așteptate să fie adoptate la începutul anului 2021 și se vor aplica retroactiv de la începutul anului 2021.

Pentru punerea în aplicare a instrumentului de recuperare a UE de nouă generație, decizia UE privind resursele proprii va trebui aprobată în toate statele membre, în conformitate cu cerințele lor constituționale. Conform deciziei, Comisia va fi autorizată, în mod excepțional, să împrumute până la 750 miliarde EUR în prețurile din 2018 pe piețele de capital pentru a aborda consecințele crizei COVID-19.

Majoritatea acestor finanțări vor fi canalizate printr-un instrument de recuperare și reziliență de 672,5 miliarde EUR, care va sprijini investițiile publice și reformele din statele membre prin granturi și împrumuturi, ajutându-le să abordeze impactul economic și social al pandemiei COVID-19, precum și provocările puse de tranzițiile verzi și digitale.