Connect with us

CONSILIUL UE

Oficial: Consiliul UE prezidat de Germania a adoptat bugetul multianual european care, alături de fondul de redresare, va oferi o finanțare istorică de 1,8 trilioane de euro

Published

on

© European Union 2020

Consiliul Uniunii Europene, prezidat de Germania, a adoptat joi regulamentul de stabilire a viitorului buget multianual al UE 2021-2027, la o zi distanță după ce Parlamentul European a aprobat, cu o largă majoritate, următorul Cadru Financiar Multianual (CFM) care se ridică la suma de 1.074,3 miliarde de euro.

“Regulamentul prevede un buget pe termen lung de 1 074,3 miliarde EUR pentru UE-27 în prețurile din 2018, inclusiv integrarea Fondului european de dezvoltare. Împreună cu instrumentul de recuperare Next Generation EU de 750 de miliarde EUR, bugetul va permite UE să furnizeze o finanțare fără precedent de 1,8 trilioane EUR în următorii ani pentru a sprijini recuperarea din pandemia COVID-19 și prioritățile UE pe termen lung în diferite politici. zone”, informează Consiliul UE într-un comunicat remis CaleaEuropeană.ro.

Decizia Consiliului a fost posibilă și după ce liderii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene au ajuns la 1o decembrie la un nou acord privind bugetul UE și fondul de redresare economică post-COVID-19 de 1824,3 miliarde de euro precum și cu privire la condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept, după ce adoptarea pachetului de relansare a fost blocată inițial de Ungaria și de Polonia. Compromisul a fost negociat de președinția germană a Consiliului UE

Următorul buget pe termen lung va acoperi șapte domenii de cheltuieli, iar acesta va oferi cadrul pentru finanțarea a aproape 40 de programe de cheltuieli ale UE în următorii șapte ani. 

Din cele 1.074,3 miliarde de euro cuprinse în Cadrul Financiar Multianual 2021-2027, România va beneficia de o alocare de 47,56 miliarde de euro, 28,22 miliarde fiind alocate din fondurile de coeziune și 19,34 miliarde din politica agricolă comună. La acestea, se mai adaugă cele 30,44 miliarde de euro din Mecanismul de redresare și reziliență de 672,5 miliarde de euro și cele 1,94 miliarde de euro din Fondul pentru o tranziție justă.

Principale caracteristici

În următorul CFM, finanțarea UE va fi orientată către priorități noi și consolidate în domeniile politice ale UE, inclusiv tranzițiile verzi și digitale. Politica de coeziune și politica agricolă comună vor continua să primească fonduri semnificative și să fie modernizate pentru a se asigura că acestea contribuie cel mai bine la redresarea economică a Europei și la obiectivele ecologice și digitale ale UE.

În total, aproximativ o treime din cheltuielile UE în cadrul bugetului pe termen lung vor contribui la noi domenii politice și consolidate. Finanțarea în cadrul noului instrument de redresare va ajuta statele membre ale UE să abordeze consecințele crizei COVID-19, consolidând astfel modernizarea și reziliența.

UE va cheltui 132,8 miliarde EUR în domeniul cheltuielilor pentru piața unică, inovație și digital și 377,8 miliarde EUR pentru coeziune, rezistență și valori. Aceste sume vor crește la 143,4 miliarde EUR și, respectiv, 1,099,7 miliarde EUR, cu finanțare suplimentară din partea următoarei generații UE, inclusiv împrumuturi acordate statelor membre. Alte finanțări de 356,4 miliarde EUR vor fi destinate resurselor naturale și mediului (373,9 miliarde EUR, cu contribuția UE de generația următoare).

Cheltuielile în domeniile migrației și gestionării frontierelor se vor ridica la 22,7 miliarde EUR în următorii șapte ani, iar 13,2 miliarde EUR vor fi cheltuite în domeniile securității și apărării. Finanțarea pentru vecinătatea UE și pentru lume se va ridica la 98,4 miliarde EUR.

Programe noi și consolidate

Pentru a sprijini tranziția digitală, se înființează un nou program de finanțare, Europa digitală, pentru a promova implementarea pe scară largă și adoptarea tehnologiilor digitale cheie, cum ar fi aplicațiile de inteligență artificială și instrumentele de securitate cibernetică de ultimă generație. Componenta digitală a Facilității pentru Conectarea Europei va primi, de asemenea, un impuls semnificativ în finanțare.

Un nou program EU4Health va oferi o bază solidă pentru acțiunea UE în domeniul sănătății pe baza lecțiilor învățate în timpul pandemiei COVID-19.

În domeniul cercetării și inovării, programul Orizont Europa va beneficia de o creștere semnificativă odată ce fondurile pe baza instrumentului de recuperare al UE vor fi disponibile.

Sprijinul pentru migrație și gestionarea frontierelor a fost, de asemenea, considerabil consolidat, inclusiv pentru finanțarea a până la 10 000 de polițiști de frontieră la dispoziția Agenției Europene pentru Poliția de Frontieră și Coastă până în 2027. În domeniul securității și apărării, va fi creat un nou Fond european de apărare instituit pentru a promova competitivitatea, eficiența și capacitatea de inovare a bazei de apărare, tehnologice și industriale a UE.

Programele pentru tineri, precum Erasmus + și Corpul european de solidaritate, vor fi, de asemenea, consolidate, programul Erasmus + urmând să tripleze numărul de participanți în cadrul noului cadru financiar multianual.

Pentru a sprijini cele mai vulnerabile regiuni cu consum intensiv de carbon în tranziția lor către o economie neutră din punct de vedere climatic, se creează un nou fond pentru tranziție justă. Va primi finanțare atât în ​​cadrul următorului buget pe termen lung, cât și al instrumentului de redresare al UE.

Pașii următori

Majoritatea programelor de finanțare sectoriale ale UE sunt așteptate să fie adoptate la începutul anului 2021 și se vor aplica retroactiv de la începutul anului 2021.

Pentru punerea în aplicare a instrumentului de recuperare a UE de nouă generație, decizia UE privind resursele proprii va trebui aprobată în toate statele membre, în conformitate cu cerințele lor constituționale. Conform deciziei, Comisia va fi autorizată, în mod excepțional, să împrumute până la 750 miliarde EUR în prețurile din 2018 pe piețele de capital pentru a aborda consecințele crizei COVID-19.

Majoritatea acestor finanțări vor fi canalizate printr-un instrument de recuperare și reziliență de 672,5 miliarde EUR, care va sprijini investițiile publice și reformele din statele membre prin granturi și împrumuturi, ajutându-le să abordeze impactul economic și social al pandemiei COVID-19, precum și provocările puse de tranzițiile verzi și digitale.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

CONSILIUL UE

Statele membre și PE au convenit să îmbunătățească protecția consumatorilor care solicită un credit: Va garanta că cetățenii au la dispoziție informații suficiente și clare cu privire la contractele lor

Published

on

© European Union, 2018/ Source: EC - Audiovisual Service

Statele membre și Parlamentul European au ajuns la un acord provizoriu asupra directivei privind creditele de consum.

Potrivit unui comunicat al Consiliului Uniunii Europene, legislația revizuită abrogă și înlocuiește actuala directivă din 2008 privind contractele de credit de consum.

”Consumatorii pot solicita cu ușurință credite online, dar s-ar putea să nu fie întotdeauna bine informați cu privire la consecințele acestei cereri. Aceștia trebuie să poată ști pentru ce semnează și cât de mult trebuie să ramburseze în cele din urmă. Acest acord va garanta că cetățenii au la dispoziție informații suficiente și clare cu privire la contractele lor de credit”, a precizat Jozef Síkela, ministrul pentru industrie și comerț.

Revizuirea directivei privind creditul de consum modernizează și îmbunătățește protecția la nivel european pentru consumatorii care solicită un credit. Aceasta promovează practici responsabile și transparente din partea tuturor actorilor implicați în domeniul creditului de consum, de exemplu prin asigurarea faptului că informațiile privind creditul sunt prezentate într-un mod clar și ușor de înțeles și sunt adaptate la dispozitivele digitale.

Protecția consumatorului

Directiva privind creditul de consum va garanta că consumatorii pot face o alegere în cunoștință de cauză atunci când solicită un credit. Înainte de a semna un contract de credit, creditorul trebuie să se asigure că consumatorii au acces ușor la toate informațiile necesare și că sunt informați cu privire la costul total al creditului. În plus, creditorii trebuie să evalueze solvabilitatea unui consumator, adică să stabilească dacă o persoană este capabilă să ramburseze creditul.

Aceste norme privind creditul de consum vor asigura protecția consumatorilor împotriva practicilor iresponsabile de creditare care ar putea duce la supraîndatorare.

Domeniul de aplicare a directivei

Un număr din ce în ce mai mare de consumatori solicită credite online. Pentru a ține pasul cu tendința de digitalizare, noile norme de creditare se vor aplica de acum înainte și anumitor împrumuturi riscante care sunt excluse din domeniul de aplicare al directivei în vigoare în prezent. Printre acestea se numără:

  • împrumuturile sub 200 de euro
  • împrumuturile oferite prin intermediul platformelor de crowd-lending
  • produsele de tip ”cumpără acum plătește mai târziu” (buy-now-pay-later)

Evaluarea bonității

Noile norme îmbunătățesc regulile de evaluare a bonității, prin care creditorul evaluează dacă un consumator este capabil să ramburseze împrumutul. În cazul în care evaluarea bonității este negativă, creditorul nu poate pune creditul la dispoziția creditorului. Astfel, consumatorii vor fi protejați împotriva creditelor pe care nu le pot rambursa.

Acordul provizoriu la care s-a ajuns astăzi face obiectul aprobării de către Consiliu și Parlamentul European.

Din partea Consiliului, acordul politic provizoriu face obiectul aprobării de către reprezentanții statelor membre (în cadrul Coreper) înainte de a parcurge etapele formale ale procedurii de adoptare.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, mulțumește președinției cehe a Consiliului UE pentru sprijinul acordat aderării țării noastre la Schengen

Published

on

© MAE/ Facebook

Ministrul de externe, Bogdan Aurescu, a avut miercuri o întâlnire cu omologul său din Cehia, Jan Lipavský, în contextul reuniunii miniștrilor de externe din statele membre NATO pe care oficialul român a găzduit-o la București.

Potrivit unui comunicat al MAE remis CaleaEuropeană.ro, discuția s-a înscris în dialogul constant dintre cei doi miniștri, deosebit de relevant în contextul în care Republica Cehia deține, în prezent, președinția Consiliului UE.

Astfel, întrevederea de la București a reprezentat o continuare a contactelor anterioare: convorbirea telefonică din 4 noiembrie 2022, participarea ministrului Lipavský la ediția din acest an a Reuniunii Anuale a Diplomației Române, respectiv vizita ministrului român la Praga, din 18 august 2022.

În acest cadru, ministrul Aurescu a mulțumit omologului ceh pentru participarea sa la București nu doar la ministerială NATO, ci și la Reuniunea Liderilor de la Munchen, pe care MAE român a găzduit-o și co-organizat-o împreună cu Conferința de Securitate de la Munchen.

Ambii oficiali au salutat nivelul foarte bun al relațiilor României cu Republica Cehia, bazate pe similitudinea de opinii și evaluări cu privire la subiecte de actualitate ale agendelor europeană, de securitate și regională, precum și lipsa oricăror aspecte de sensibilitate pe agenda bilaterală, care creează premisele pentru consolidarea în continuare a cooperării între cele două țări.

În ceea ce privește agenda europeană, ministrul Bogdan Aurescu a reiterat susținerea României pentru președinția cehă a Consiliului Uniunii Europene și a salutat rezultatele înregistrate până în prezent de aceasta.

În context, șeful diplomației române a transmis aprecierea pentru sprijinul pe care președinția cehă a Consiliului UE l-a acordat și continuă să îl acorde aderării țării noastre la Spațiul Schengen. La rândul său, ministrul Jan Lipavský a subliniat că țara sa va continua să susțină pe deplin acest obiectiv de maximă importanță pentru România. De asemenea, cei doi miniștri au discutat concret despre continuarea demersurilor pe acest dosar.

În dialogul celor doi miniștri a avut loc și un schimb de vederi privind coordonarea relativă la viitorul formatului Parteneriatului Estic, în perspectiva reuniunii de lucru pe care ministrul Aurescu și omologii ceh, polonez și suedez o vor găzdui la Bruxelles pe această temă în marja reuniunii din decembrie a Consiliului Afaceri Externe, precum și situația din Balcanii de Vest, cu accent pe situația din Kosovo.

De asemenea, a fost evocat și contextul actual generat de agresiunea Federației Ruse în Ucraina, fiind evidențiată implicarea activă atât a României, cât și a Republicii Cehia, în eforturile de la nivel european și internațional pentru sprijinirea Ucrainei. În context, miniștrii Bogdan Aurescu și Jan Lipavský au agreat ca cele două țări să se coordoneze pentru a contribui la eforturile de tragere la răspundere a autorilor crimelor de agresiune comise în Ucraina, în baza instrumentelor de drept internațional.

Oficialul român a adresat omologului ceh invitația de a efectua o vizită în Romania, în prima parte a anului viitor, invitație acceptată cu plăcere de ministrul ceh.

Continue Reading

CONSILIUL UE

Consiliul UE adoptată o nouă legislație pentru a consolida securitatea cibernetică și reziliența la nivel întregii Uniuni Europene

Published

on

© European Union, 2021/ Source: EC - Audiovisual Service

Consiliul Uniunii Europene a adoptat o legislație pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în întreaga Uniune, în vederea îmbunătățirii capacității de reziliență și reacție la incidente, atât în sectorul public și privat, cât și la nivel UE în ansamblu.

Potrivit unui comunicat al instituției, noua directivă, denumită ”NIS2”, va înlocui actuala directivă privind securitatea rețelelor și a sistemelor informatice (directiva NIS).

”Nu există nicio îndoială că securitatea cibernetică va rămâne o provocare cheie în anii următori. Mizele pentru economiile și cetățenii noștri sunt enorme. Astăzi, am făcut încă un pas pentru a ne îmbunătăți capacitatea de a contracara această amenințare”, a declarat Ivan Bartoš, viceprim-ministru ceh pentru digitalizare și ministru al dezvoltării regionale.

O mai bună cooperare în materie de riscuri și incidente și o mai bună gestionare a acestora

NIS 2 va stabili nivelul de referință pentru măsurile de gestionare a riscurilor în materie de securitate cibernetică și pentru obligațiile de raportare în toate sectoarele reglementate de directivă, cum ar fi energia, transporturile, sănătatea și infrastructura digitală.

Directiva revizuită are ca obiectiv eliminarea divergențelor privind cerințele în materie de securitate cibernetică și punerea în aplicare a măsurilor de securitate cibernetică în diferite state membre. În acest scop, directiva stabilește norme minime pentru un cadru de reglementare și definește mecanismele pentru o cooperare eficace între autoritățile competente din fiecare stat membru. Aceasta actualizează lista sectoarelor și a activităților care fac obiectul obligațiilor în materie de securitate cibernetică și prevede căi de atac și sancțiuni pentru a asigura respectarea legislației.

Directiva va institui în mod oficial Rețeaua europeană a organizațiilor de legătură în materie de crize cibernetice, UE-CyCLONe, care va sprijini gestionarea coordonată a incidentelor de securitate cibernetică de mare amploare.

Extinderea domeniului de aplicare al normelor

În temeiul vechii directive NIS, statele membre erau responsabile de stabilirea entităților care îndeplinesc criteriile pentru a se califica drept operatori de servicii esențiale. În schimb, noua directivă NIS 2 introduce o regulă privind un prag după criteriul de dimensiune. Aceasta înseamnă că toate entitățile mijlocii și mari care își desfășoară activitatea în sectoarele reglementate de directivă sau care furnizează servicii reglementate de directivă vor intra în domeniul de aplicare al acesteia.

Deși acordul între Parlamentul European și Consiliu menține această regulă generală, textul convenit provizoriu include dispoziții suplimentare pentru a asigura proporționalitatea, un nivel mai ridicat de gestionare a riscurilor și criterii clare privind importanța critică a entităților pentru a stabili care dintre acestea sunt vizate.

Textul clarifică, de asemenea, faptul că directiva nu se va aplica entităților care desfășoară activități în domenii precum apărarea sau securitatea națională, siguranța publică, asigurarea aplicării legii și sistemul judiciar. Parlamentele și băncile centrale sunt, la rândul lor, excluse din domeniul de aplicare.

Dat fiind că administrațiile publice sunt adesea ținta atacurilor cibernetice, NIS 2 se va aplica entităților administrației publice de la nivel central și regional. În plus, statele membre pot decide ca aceasta să se aplice entităților respective și la nivel local.

Alte modificări introduse 

Textul noii directive este aliniat la legislația sectorială, în special la Regulamentul privind reziliența operațională digitală a sectorului financiar (DORA) și la Directiva privind reziliența entităților critice (REC), pentru a oferi claritate juridică și a asigura coerența dintre NIS 2 și aceste acte.

Un mecanism voluntar de învățare reciprocă va spori încrederea reciprocă și învățarea din bune practici și experiențe, contribuind astfel la atingerea unui nivel comun ridicat de securitate cibernetică.

Directiva va fi publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene în zilele următoare și va intra în vigoare în a douăzecea zi de la această publicare.

Statele membre vor avea la dispoziție 21 de luni de la intrarea în vigoare a directivei pentru a transpune dispozițiile în legislația lor națională.

Continue Reading

Facebook

NATO2 hours ago

Estonia cumpără rachete HIMARS de la SUA, cea mai importantă achiziție militară din istoria acestui stat baltic

U.E.2 hours ago

Comisarul european Thierry Breton propune crearea “fond european de suveranitate în proiecte industriale” pentru a face față subvențiilor americane

U.E.2 hours ago

Plafonarea prețului petrolului rusesc: UE afirmă că va reduce capacitatea Rusiei de a purta un război în Ucraina, Zelenski consideră că “nu este o decizie serioasă”

U.E.2 hours ago

Liderul partidului de la putere din Polonia denunță “dominația” Germaniei în Europa, înlocuind “metodele militare” cu “metodele pașnice”

REPUBLICA MOLDOVA2 hours ago

Premieră: România a început exportul de gaze către Republica Moldova prin conducta Iași-Ungheni

MAREA BRITANIE21 hours ago

Joe Biden și prințul William au discutat despre schimbările climatice la Boston, oraș simbol al colonialismului britanic până la independența SUA

SUA23 hours ago

SUA și-au prezentat noul bombardier strategic B-21, invizibil și capabil să efectueze lovituri nucleare cu rază lungă de acțiune

CHINA1 day ago

SUA și UE, noi runde de dialog privind China și Indo-Pacificul: Nu am fost niciodată “mai aliniate strategic” în “hotărârea transatlantică comună pentru apărarea libertății”

G71 day ago

UE, G7 și Australia au ajuns la un acord să plafoneze prețul petrolului rusesc la 60 de dolari pe baril

REPUBLICA MOLDOVA2 days ago

Klaus Iohannis, primit de premierul Greciei: Memorandumul privind coridorul vertical de gaze va asigura fluxuri de gaze naturale și înspre Republica Moldova

NATO2 days ago

Ucraina nu va primi încă sisteme de apărare aeriană Patriot din partea NATO. Stoltenberg: Trebuie să ne asigurăm că sistemele furnizate deja pot funcționa

NATO4 days ago

Bogdan Aurescu: Reuniunea miniștrilor de externe NATO de la București înseamnă foarte mult pentru prestigiul României și pentru securitatea României

NATO4 days ago

Ministrul turc de externe salută ”pașii pozitivi” făcuți de Suedia și Finlanda, dar anunță că Turcia așteaptă ”măsuri concrete” pentru a le elibera drumul către NATO

NATO4 days ago

NATO a decis, la București, să intensifice sprijinul pentru R. Moldova, Georgia și Bosnia, “trei parteneri valoroși care se confruntă cu presiunea rusă”

NATO4 days ago

Avertismentul NATO după ministeriala de la București: Aliații trebuie să evalueze dependențele euro-atlantice de China și să reducă vulnerabilitățile

NATO4 days ago

Stoltenberg condiționează o eventuală aderare a Ucrainei la NATO de „triumful său ca stat suveran și independent” și de un parteneriat politico-militar mai strâns

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Marian-Jean Marinescu subliniază nevoia ”cooperării puternice între statele membre și autoritățile locale” din regiunile carbonifere pentru succesul tranziției spre economie verde, avându-i pe oameni în centru

INTERNAȚIONAL5 days ago

Șeful diplomației SUA, în România, la 25 de ani de Parteneriat Strategic: În 1989, democrația a prins rădăcini. Să fim întăriți de amintirea curajului poporului român în cel mai întunecat moment al său

NATO5 days ago

Klaus Iohannis, către miniștrii de externe NATO reuniți la București: Trebuie să implementăm cât mai curând deciziile privind postura de apărare pe flancul estic și la Marea Neagră

NATO5 days ago

Blinken și Aurescu au discutat despre contribuția României la viitoarea strategie a SUA pentru Marea Neagră: Nu ne lăsăm descurajați, vom consolida prezenţa NATO în Marea Neagră

Team2Share

Trending