Connect with us

INTERNAȚIONAL

Papa Francisc trăiește perioada pandemiei ca pe “un moment de incertitudine și creativitate”: Să facem pasul decisiv de la folosirea abuzivă a naturii la contemplarea ei

Published

on

© Vatican Media

Papa Francisc a declarat miercuri că măsurile stricte de izolare luate în toată lumea din cauza coronavirusului și care influențează și perioada sărbătorii creștine a Învierii Domnului ar putea reprezenta un moment de creativitate și convertire pentru Biserică, pentru lume și pentru întreaga creație.

Suveranul Pontif a vorbit astfel într-un interviu cu biograful papal și jurnalistul Austin Ivereigh despre viața la Vatican în timpul acestei pandemii, despre responsabilitate în fața crizei economice, precum și despre oportuntățile de creativitate și convertive în acest timp de izolare.

Întrebat cum trăiesc el și Curia, aparatul administrativ al Sfântului Scaun, în acest moment fără precedent, Papa Francisc a spus că toată lumea lucrează în ciuda restricțiilor. De asemenea, Papa a dezvăluit că se roagă mai mult și se gândește la responsabilitățile sale acum și la ce va veni ulterior.

Trăiesc asta ca un moment de mare incertitudine. Este un moment pentru a inventa, pentru a crea”, a spus el, potrivit Vatican News.

Papa subliniază că “creativitatea creștinului trebuie să se arate în deschiderea de noi orizonturi, deschiderea ferestrelor, deschiderea transcendenței față de Dumnezeu și față de oameni și crearea de noi moduri de a sta acasă. Nu este ușor să te limitezi la casa ta”.

În timpul interviului, Papa Francisc a fost întrebat dacă vede posibilă o economie mai umană și dacă criza economică este o șansă pentru o conversie ecologică, pentru reevaluarea priorităților și a stilurilor de viață.

“Fiecare criză conține atât pericol, cât și oportunitate: posibilitatea de a ieși din pericol. Astăzi cred că trebuie să încetinim rata de producție și consum și să învățăm să înțelegem și să contemplăm lumea naturală. Trebuie să ne conectăm cu mediul real. Aceasta este oportunitatea convertirii”, a spus Suveranul Pontif

“Da, văd semne timpurii ale unei economii mai puțin lichide, mai umane”, a adăugat el, cerând “să nu ne pierdem memoria odată ce toate acestea vor fi trecute și să ne întoarcem acolo unde am fost”.

Acesta este momentul pentru a face pasul decisiv, pentru a trece de la folosirea abuzivă a naturii la contemplarea acesteia. Am pierdut dimensiunea contemplativă, trebuie să o recuperăm în acest moment“, a continuat el.

“Trebuie să răspundem izolării noastre cu toată creativitatea noastră”, a mai spus Papa Francisc.

Întrebat dacă are un mesaj special pentru bătrâni și pentru cei care se confruntă cu sărăcia în acest moment, Papa a răspuns: “persoanele în vârstă continuă să fie rădăcinile noastre. Și ei trebuie să vorbească cu tinerii. Această tensiune între tineri și bătrâni trebuie să fie întotdeauna rezolvată în relația dintre ei.”

“Ceea ce le cer oamenilor”, adaugă el, “este să ia bătrânii și tinerii sub aripa lor, să ia istoria sub aripa lor și pe cei defavorizați sub aripa lor”, a conchis Suveranul Pontif.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și doctorand în domeniul reasigurării strategice a NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

ROMÂNIA

11 iulie 1997 Președintele SUA, la București: ”Păstrați această direcție. Viitorul este al vostru”. Parteneriatul Strategic România-SUA la 23 de ani de la lansare

Published

on

© Guvernul României/ Facebook

Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite ale Americii împlinește astăzi 23 de ani de la lansare, moment marcat de celebrul discurs al lui Bill Clinton la București, primul președinte american care vizita România post-comunistă și la începuturile noii sale democrații. La aproape două decenii și jumătate distanță, parteneriatul dintre SUA și România constituie o prioritate și un reper fundamentale ale politicii externe românești, Bucureștiul este privit drept un aliat cheie al Washingtonului, atât în cadrul NATO, cât și la nivel bilateral, iar cooperarea pe diferitele paliere – politic, militar, economic, cultural sau educațional – își păstrează direcția, așa cum spunea Bill Clinton pe 11 iulie 1997.

Discursul lui Bill Clinton a reprezentat punctul cronologic și reperul în timp al lansării parteneriatului strategic româno-american, care astăzi este marcat cu a douăzeci și treia sa aniversare, timp în care România s-a dovedit a fi un aliat de nădejde și cu contribuții semnificative la coaliția internațională condusă de SUA în Irak împotriva terorismului, în susținerea operațiunilor NATO din Afganistan (în prezent, fiind a patra națiune NATO contributoare), în asumarea și în alocarea a minim 2% din PIB pentru Apărare și investind cele mai de seamă eforturi de politică externă în buna funcționare și dezvoltare a parteneriatului cu SUA. 

De departe, cooperarea pe plan politico-militar cu accent pe securitate este capitolul de excelență al Parteneriatului aniversat astăzi. Încă din 2006, un moment important în evoluţia relaţiei bilaterale româno-americane a fost reprezentat de intrarea în vigoare a Acordului privind activităţile forţelor Statelor Unite staţionate pe teritoriul României („Acordul de acces”), iar anul 2011 avea să marcheze cele mai importante borne ale Parteneriatul Strategic România-SUA: adoptarea, la 13 septembrie 2011, a Declaraţiei Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI între România şi Statele Unite ale Americii și semnarea acordului între România şi Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite. Acest acord din urmă s-a materializat la 12 mai 2016, când a avut loc ceremonia dedicată certificării capacității operaționale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore (AAMDS) de la Baza Militară Deveselu. În comunicatul final al summitului NATO de la Varşovia (iulie 2016) se anunţă preluarea controlului şi trecerea sub comanda NATO a facilităţii de la Deveselu. Totodată, în urma integrării în sistemul de apărare antirachetă a NATO a facilităţii Aegis Ashore din România, a fost declarată capacitatea operaţională iniţială a sistemului antirachetă al Alianţei Nord-Atlantice.

În cei douăzeci și trei de ani de parteneriat strategic, România a fost vizitată de doi președinți americani în trei rânduri: Bill Clinton în 1997, George W. Bush în 2002 și în 2008 în cadrul summitului NATO. Ulterior, președintele Traian Băsescu a fost primit la Washington de doi dintre omologii săi, George W. Bush în 2005 și Barack Obama în 2011, prilej cu care a fost semnată și Declarația Comună a Parteneriatului Strategic.

Anii 2017, 2019 și 2020 au cunoscut o dinamică accelerată pozitivă în cadrul acestui Parteneriat Strategic care pentru România semnifică unul dintre cele trei elemente cardinale ale politicii sale externe, alături de apartenența la NATO și la Uniunea Europeană.

La 9 iunie 2017, președintele Klaus Iohannis a devenit primul lider UE și NATO din Europa Centrală și de Est primit la Casa Albă de omologul american, Donald Trump, într- un moment important pentru viitorul relației transatlantice în care liderul SUA și-a afirmat, în premieră, angajamentul pentru articolul 5 din Tratatul NATO privind apărarea colectivă

La 11 iulie 2017, când România și SUA aniversau două decenii de Parteneriat Strategic, Statele Unite au decis să ofere eligibilitate României în ce privește achiziția de sisteme antirachetă Patriot, marcând o nouă etapă în procesul de modernizare a capabilităților militare ale României.

La 19 august 2019, la Casa Albă, președinții Donald Trump și Klaus Iohannis au semnat o Declarație Comună, un document politic care a adus două noi elemente de noutate în relația bilaterală și în contextul unei competiții geopolitice globale: cooperarea în materie de 5G și cooperarea pentru securitatea energetică comună, inclusiv prin cooperare în domeniul energiei nucleare civile.

În 2020, an în care România și SUA marchează și 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, au apărut și gesturi majore de solidaritate. Confruntate cu pandemia de coronavirus, SUA și România și-au oferit sprijin reciproc.

Mai întâi, guvernul SUA a asigurat costurile unui transport aerian sub egida Strategic Airlift Capability din cadrul NATO, care au adus în România echipamente de protecție esențiale pentru personalul medical, achiziționate de statul român din Coreea de Sud.

De asemenea, SUA au sprijinit obținerea, de către România, a unui echipament de detecție de tipul RT-PCR, printr-un program al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), finanțat de Statele Unite. Totodată, Departamentul de Stat a oferit un ajutor de 800.000 de dolari pentru România dedicat exclusiv luptei împotriva pandemiei cu noul coronavirus.

De cealaltă parte, România a trimis o echipa medicală militară în SUA pentru a oferi sprijin autorităților statului Alabama, în contextul măsurilor de combatere a pandemiei COVID-19.Echipa 15 medici și specialiști CBRN din Ministerul Apărării Naționale a desfășurat, timp de două săptămâni, activități de asistență și sprijin împreună cu medici și personal medical din șase localități de pe teritoriul statului Alabama. Medicii și specialiștii români cu expertiză în operațiuni de decontaminare chimică și biologică au participat la sesiuni comune de informare și intervenție în spitale, centre de tratament, facilități de îngrijire a persoanelor vârstnice, realizând în același timp un schimb important de evaluări cu reprezentanți americani din sistemul de sănătate publică și din cele mai mari spitale ale statului Alabama.

În același interval, noua Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024 definește ca obiectiv aprofundarea Parteneriatului Strategic cu SUA, inclusiv prin creșterea prezenței militare a SUA în România. O acțiune concretă în această direcție este reprezentată de planurile Pentagonului pentru anul 2021, când Forțele Aeriene ale SUA ar urma să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară pregătită de SUA în Europa pentru anul viitor.

Istoricul Parteneriatului Strategic România-SUA este disponibil aici.

Continue Reading

REPUBLICA MOLDOVA

Republica Moldova primește încă 30 milioane de euro asistență macrofinanciară de la UE în urma progreselor pe agenda de reforme

Published

on

© Calea Europeana/Zaim Diana

Republica Moldova primește încă 30 milioane de euro asistență macrofinanciară (AMF) de la UE în urma progreselor înregistrate pe agenda de reforme, informează un comunicat al Comisiei Europene. 

Acesta este cea de-a doua și ultima tranșă de bani din cadrul programului actual de AMF pentru Republica Moldova, după prima tranșă de 30 de milioane EUR aprobată în octombrie 2019. Pachetul de asistență este compus din 10 milioane de euro în subvenții și 20 de milioane de euro în împrumuturi pe termen lung cu dobândă scăzută. Programul este conceput pentru a ajuta Moldova cu acoperirea nevoilor sale de finanțare externă, ceea ce este deosebit de important în lumina pandemiei de coronavirus și a implementării, în același timp, a unei agende de reformă complexă.

Plata urmărește îndeplinirea angajamentelor politice convenite cu UE, astfel cum este stabilit în Memorandumul de Înțelegere. Acestea includeau măsuri importante în domeniul guvernanței sectorului financiar, guvernanței sectorului public, luptei împotriva corupției și spălării banilor, al energiei și al mediului de afaceri și implementarea zonei de comerț liber aprofundat și cuprinzător (DCFTA).

Deconturile efectuate în cadrul AMF sunt condiționate de un progres bun în raport cu programele FMI. Moldova a finalizat cu succes a șasea și ultima revizuire a programului FMI de trei ani care include Mecanismul  extins de creditare și Mecanismul de finanțare externă, din martie 2020.

Plățile în cadrul AMF sunt condiționate și de îndeplinirea anumitor condiționalități politice. Comisia și Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) consideră că au fost înregistrate progrese suficiente în acest scop, în special în ceea ce privește o serie de acțiuni specifice pe termen scurt, comunicate de UE către autoritățile moldovene în februarie, legate, printre altele, de probleme de justiție, anticorupție, mass-media și societate civilă. Autoritățile moldovenești s-au angajat de asemenea să continue reforma justiției, în special prin realizarea de modificări constituționale pentru reforma judiciară, în conformitate cu standardele internaționale. Comisia și SEAE monitorizează îndeplinirea acestor condiții prealabile pe tot parcursul ciclului de viață al programelor AMF.

Continue Reading

NATO

Pentagon: SUA vor să aloce 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei de la Câmpia Turzii, cea mai mare investiție militară americană în Europa pentru anul 2021

Published

on

© US Air Force/ Facebook

SUA urmează să investească 130,5 milioane de dolari în modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii, în ceea ce va reprezenta cea mai mare investiție într-un proiect militar american în Europa pentru anul 2021, informează publicația americană Stars and Stripes, citând un document oficial al Pentagonului și al Forțelor Aeriene ale SUA.

Publicația face referire la Actul de Autorizare a Apărării Naţionale pentru 2021 (The National Defense Authorization Act for 2021), anume bugetul Pentagonului pentru anul fiscal următor.

Potrivit propunerii de buget a Pentagonului, aflată în dezbatere în comisiile Congresului, SUA vor investi 130,5 milioane de euro pentru modernizarea Bazei Aeriene de la Câmpia Turzii în cadrul bugetului alocat Inițiativei pentru Descurajare Europeană, care a fost lansată în iunie 2014 ca urmare a anexării peninsulei Crimeea de către Federația Rusă.

Forțele Aeriene ale SUA au solicitat o modernizare majoră a bazei, iar proiectul prevede construirea de piste de aterizare pentru avioane cargo, un depozit de combustibil, un hangar pentru avioane și alte facilități necesare unui număr crescut de avioane.

“Baza aeriană Campia Turzii este una dintre principalele surse pentru Comandamentul European al SUA și pentru capacitatea componentelor sale de a răspunde la un mediu de securitate european în plină evoluție”, a argumentat US Air Force în solicitarea bugetară pentru 2021.

Propunerea de buget înaintată de Pentagon cuprinde și alte investiții în bazele militare din Europa: 59 milioane de dolari în baza  navală din Rota Spania, 36 milioane de dolari pentru baza aeriană din Ramstein din Germania și 25 de milioane de dolari în baza aeriană Spangdahlem, tot din Germania.

Astfel, investiția de la Câmpia Turzii va fi cea mai mare din Europa, indiferent că este vorba despre investiții în capabilități navale sau aeriene.

Anunțul acestei investiții vine și în contextul în care România și SUA au marcat recent 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice, iar sâmbătă, 11 iulie, cele două state aliate aniversează 23 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic bilateral.

Amintim că anul trecut Comitetul executiv româno-american de la nivelul MApN și al Departamentului Apărării din SUA au discutat despre planurile de extindere a Bazelor de la Câmpia Turzii și de la Mihail Kogălniceanu. Totodată, la începutul acestui an, SUA au desfășurat la Baza de la Câmpia Turzii tipul de dronă MQ-9 Reaper ca parte a eforturilor de consolidare a capacităţilor de apărare colectivă şi pentru a spori securitatea regională. 

De altfel, România și-a asumat în noua sa Strategie Națională de Apărare a Țării 2020-2024, aprobată luna trecută de Parlament, obiectivul sporirii prezenței militare americane pe teritoriul țării noastre și la Marea Neagră.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending