Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, a îndemnat statele europene, într-un articol de opini publiat miercuri, să fie ”umăr la umăr” pentru a răspunde crizei noului coronavirus cu măsuri bugetare, într-un moment în care se confruntă probleme privind obținerea unui consens referitor la măsurile necesare pentru relansarea economiei europene în post-coronavirus, anunță AFP, citat de Agerpres.
”Componenta bugetară ca răspuns la această criză este vital să fie suficient de puternică în întreaga zonă euro. Guvernele trebuie să fie umăr la umăr pentru a desfăşura ansamblul politicilor optime în faţa unui şoc comun de care nimeni nu este responsabil”, a scris Christine Lagarde într-un articol publicat pe site-ul cotidianul francez Le Monde.
”Dacă nu se refac toate ţările, celelalte vor avea de suferit. Arătându-ne solidari, ne servim de fapt propriile interese”, a ţinut să sublinieze Christine Lagarde.
”O aliniere totală a politicilor bugetare şi monetare şi egalitatea de tratament în faţa coronaviruslui sunt cel mai bun mijloc de a ne proteja capacitatea de producţie şi locurile de muncă, pentru a regăsi o rată a creşterii şi inflaţiei sustenabilă atunci când pandemia va lua sfârşit”, a mai afirmat preşedinta Băncii Centrale Europene.
Apelul lui Christine Lagarde vine în contextul în care miniștrii de Finanțe din zona euro urmează să se reunească din nou astăzi, după ce, în urma videoconferinței de marți care s-a prelungit pe parcursul a 16 ore de discuții, nu au reușit să ajungă la un acord privind un pachet de măsuri fiscale menit să contracareze consecinţele pandemiei COVID-19, Germania, Olanda și alte state din nordul Europei având o viziune diferită față de cea a celor din sud, în special Italia, care a propus emiterea de ”coronabonduri”, pe care le califică drept ”European recovery bonds” (obligaţiuni europene pentru relansare şi reconstrucţie), idee sprijinită de Franța, prin ministrul Economiei, Bruno Le Maire.
Stabilirea unor măsuri fiscale pentru relansarea economiei europene a reprezentant principalul punct divergent în cadrul reuniunii, prin videoconferință, a șefilor de stat sau de guvern.
