Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European declară situație de urgență privind clima și cere noii Comisii Europene să includă un obiectiv de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030

Published

on

©️ European Parliament

Parlamentul European cere ca UE să se angajeze în cadrul Conferinței ONU să atingă un nivel zero al emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în 2050, se arată în comunicatul oficial al legislativului european, remis CaleaEuropeană.ro

Deputații au adoptat joi, 28 noiembrie, o rezoluție prin care declară situația de urgență privind clima și protecția mediului în Europa și la nivel global.

Această rezoluție a fost adpotată înaintea Conferinței ONU pentru schimbările climatice COP25 de la Madrid din 2-13 decembrie. Aceștia solicită de asemenea ca toate propunerile legislative și bugetare făcute de Comisie să fie în conformitate cu obiectivul de limitare a încălzirii globale sub 1.5°C.

Într-o rezoluție separată, Parlamentul solicită UE să-și prezinte strategia de atingere a neutralității climatice cât de repede posibil și cel târziu până în anul 2050, cu ocazia Conferinței ONU pentru schimbările climatice. Deputații cer de asemenea Președintelui noii Comisii Europene, Ursula von der Leyen, să includă un obiectiv de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030 în Pactul ecologic european.

Reamintim că noul președinte al Parlamentului European, Ursula von der Leyen, a declarat de asemenea”protejarea climatului, tema existențială pentru Europa și întreaga lume”.

Pactul Ecologic European, portofoliu prezent în viitoare Comisie, reprezintă obligația pentru sănătatea Europei, portofoliu de care se va ocupa Frans Timmerman, susținut de Adina Vălean, comisarul european din partea României.  Pactul Ecologic European este ”noua noastră strategie”, subliniază Ursula von der Leyen în discursul său.

Citiți și: Ursula von der Leyen, discurs în hemiciclul Parlamentului European: ”Protejarea climatului, tema existențială pentru Europa și întreaga lume”

Accelerarea reducerii emisiilor globale din aviație și sectorul maritim

Deputații consideră că nivelul de ambiție existent este insuficient pentru reducerea semnificativă a emisiilor din aviație și sectorul maritim. Ar trebui ca toate țările să includă emisiile provenite din transportul maritim și aviația internațională în contribuțiilor stabilite la nivel național, au adăugat deputații. Aceștia solicită de asemenea Comisiei să includă sectorul maritim în Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).

Mai mult sprijin financiar pentru lupta împotriva schimbărilor climatice

Parlamentul afirmă că țările UE ar trebui să își dubleze cel puțin contribuțiile la Fondul verde pentru climă, la nivel internațional. Statele membre ale UE sunt cei mai mari furnizori de finanțare publică a combaterii schimbărilor climatice, iar bugetul UE ar trebui să respecte pe deplin angajamentele internaționale ale Uniunii. De asemenea, deputații remarcă faptul că angajamentele țărilor dezvoltate nu îndeplinesc obiectivul colectiv de 100 de miliarde USD pe an până în 2020.

În cele din urmă, deputații solicită de urgență tuturor statelor membre să elimine subvențiile directe și indirecte pentru combustibilii fosili până în 2020.

„Parlamentul European a adoptat acum o poziție ambițioasă pentru conferința COP 25 de la Madrid. Având în vedere situația de urgență privind clima și protecția mediului, este esențial să reducem emisiile de gaze cu efect de seră cu 55% până în 2030. De asemenea, este un mesaj clar și oportun pentru Comisie cu câteva săptămâni înainte de publicarea comunicării privind Pactul ecologic”, a declarat Pascal Canfin (Renew Europe, FR), Președintele Comisiei pentru mediu, sănătate publică și siguranță alimentară în timpul dezbaterii de luni.

Background

Rezoluția prin care se declară situația de urgență privind clima și protecția mediului a fost adoptată cu 429 de voturi pentru, 225 împotrivă și 19 abțineri. Parlamentul a adoptat rezoluția cu privire la COP25 cu 430 de voturi pentru, 190 împotrivă și 34 de abțineri.

O serie de state, administrații locale și oameni de știință au declarat că planeta se confruntă cu o situație de urgența privind clima.

Comisia Europeană a propus deja obiectivul atingerii un nivel zero al emisiilor nete de gaze cu efect de seră până în 2050, însă Consiliul European nu a avizat această propunere din cauza opoziției Poloniei, Ungariei si Cehiei.

Parlamentul la COP25

COP25 va avea loc la Madrid între 2-13 decembrie 2019. Președintele Parlamentului European David Maria Sassoli, (S&D, IT) va participa la deschiderea oficială. O delegație a PE, condusă de Bas Eickhout (Verzi, NL), va participa la conferință între 9-14 decembrie.

Diana Zaim este foto jurnalist, premiată în cadrul #România@10EU, concurs de fotografie organizat cu ocazia a 10 ani de la aderarea la Uniunea Europeană. Studentă la secția germano-portugheză în cadrul Universității din București și pasionată de promovarea valorilor europene, Diana este parte a comunității Model European Union, cea mai amplă simulare la nivel european a procesului decizional din cadrul Uniunii Europene.

Continue Reading
Advertisement
Click to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

PARLAMENTUL EUROPEAN

Cum se modifică configurația politică a Parlamentului European după ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană: Popularii europeni vor fi principalii câștigători de pe urma Brexitului, în vreme ce Verzii, socialiștii și liberalii vor fi afectați

Published

on

Plecarea europarlamentarilor britanici ca urmare a ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană la 31 ianuarie va determina o schimbare a configurației Parlamentului European, care a deveni mai suplu, numărul membrilor săi scăzând cu 73 de locuri, informează AFP, citat de Agerpres.

În vreme ce dreapta va avea de câștigat, liberalii, Verzii și socialiștii vor fi afectați Brexit, fiind nevoiți să își îndrepte privirile către eurodeputații neafiliați.

Astfel, după retragerea Regatului Unit din UE, Parlamentul European se va restrânge de la 751 la 705, lăsând loc pentru posibile noi state membre.

Doar 27 din cele 73 de locuri vacantate în urma Brexitului vor fi redistribuite, restul de 46 fiind rezervate pentru noile state membre care vor adera la Uniunea Europeană.

Cel mai mare câștigător al acestui ”divorț” , ce are loc după aproape jumătate de secol, este Grupul Partidului Popular European (PPE).

Conservatorii britanici s-au desprins de PPE în urmă cu zece ani, în mai 2009, pentru a înființa un grup separat, și anume Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR), alături de formațiunea cehă ODS și Partidul Lege și Justiție (PiS) din Polonia.

Prin urmare, dreapta pro-europeană nu va pierde niciun loc. Din contră, aceasta va recupera cinci locuri în urma redistribuirii, ajungând la 187 de mandate, reconfirmându-și astfel poziția de formațiune indispensabilă pentru formarea unei majorități.

Cei mai mulți membri ai Legislativului european în urma ieșirii Regatului Unit din Uniunea Europeană aparțin Partidului Brexit, al lui Nigel Farage, 27 la număr (23 neafiliați și patru membri ai Grupului ECR).

În acest context, cei 26 de europarlamentari britanici care nu făceau parte din niciun grup vor părăsi Parlamentul European, lucru ce va duce la scăderea numărului eurodeputaților neafiliați la jumătate, de la 52.

© www.europarl.europa.eu

Socialiștii, a doua familie politică din Legislativul european, cu 154 de membri, pierde zece europarlamentari, dar câștigă alți patru, ajungând la 148 de membri.

© www.europarl.europa.eu

Grupul politic Renew Europe, a treia forță politică, cu 107 membri în prezent, pierde 17 eurodeputați liberal-democrați britanici, dar câștigă alte șase mandate, astfel că, după Brexit, rezultatul va fi de 97 de eurodeputați.

© www.europarl.europa.eu

Grupul Verzilor pierde pe toate fronturile. În prezent, a patra forță politică în Parlament, cu 74 de membri, vor pierde după Brexit 7 eurodeputați, ajungând la 67 de europarlamentari.

© www.europarl.europa.eu

Astfel, grupul de extremă dreapta Identitate și Democrație, îi va lua locul în clasament, care va avea după Brexit 76 de membri, de la 73, cu trei mai mulți față de numărul pe care îl deține în prezent.

Grupul ECR va fi al şaselea din Parlamentul European, cu 58 de membri, după plecarea a 8 eurodeputați britanici, iar Stânga Unită Europeană/Stânga Verde Nordică, cu 40 de membri, se va plasa pe a şaptea poziţie în Parlamentul European, după ce britanica Martina Anderson va părăsi postul de eurodeputat.

© www.europarl.europa.eu

© www.europarl.europa.eu

Cei 27 de noi europarlamentari după Brexit sunt cinci francezi, cinci spanioli, trei italieni, trei olandezi, doi irlandezi şi câte un polonez, român, suedez, austriac, croat, danez, finlandez, estonian şi slovac.

Victor Negrescu, președintele PES activists România, va deveni al 33-lea eurodeputat din delegația română în Parlamentul European și al 11-lea membru al delegației române din cadrul grupului S&D după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Săptămânile care urmează plecării britanicilor ar putea fi marcate de alte evenimente.

La 3 februarie, PPE trebuie să decidă dacă exclude sau nu din rândurile sale partidul Fidesz, al premierului ungar Viktor Orban, pentru a sancţiona astfel încălcările statului de drept. Fidesz are în prezent 14 eurodeputaţi.

Premierul Viktor Orban a declarat la 17 ianuarie că partidul Fidesz a fost la ”un pas” să părăsească PPE, justificând că majoritatea acestei familii politice ”ne-a trădat”.

Acesta a avertizat că “va trebui să lansăm o mişcare europeană creştin-democrată”, dacă PPE nu va sprijini Ungaria.

Pentru crearea unui grup europarlamentar este nevoie de minimum 25 de aleşi, reprezentând cel puţin un sfert dintre statele membre.

Continue Reading

Marian-Jean Marinescu

Eurodeputatul Marian-Jean Marinescu anunță vizita în România a reprezentanților Comisiei de Transport și Turism: Colegii mei din PE vor vedea ce înseamnă România reală

Published

on

© European Parliament

Reprezentanți ai Comisiei de Transport și Turism (TRAN) din Parlamentul European vor efectua o vizită de lucru în România, în perioada 6-8 aprilie, anunță eurodeputatul Marian-Jean Marinescu (PNL, PPE), coordonatorul grupului PPE în cadrul acestei comisii.

 

În declarația video transmisă astăzi, Marian-Jea Marinescu a informat că agenda vizitei cuprinde întâlniri cu Comisia de Transport din Parlamentul României, Ministerul Transporturilor, Compania Națională pentru Autostrăzi și Căile Ferate.

„Eu am propus să avem o întâlnire și cu producătorii de material rulant pentru că vreau să arăt ce se face în România, să promovez industria românească”, a precizat eurodeputatul. 

De asemenea, Marinescu a spus că de la București, eurodeputații se vor deplasa la Constanța „pentru a discuta mai mult despre Canalul Dunăre-Rin și despre dezvoltarea transportului pe căile navigabile interne, iar pentru asta vor fi acolo responsabilii cu Sinergia Mării Negre și cu Strategia UE pentru Regiunea Dunării”. Ulterior, aceștia vor merge la Murghiol, pentru a discuta despre oportunitățile privind dezvoltarea turismului în zonă, și se vor întâlni cu Guvernatorul Deltei Dunării, Ion Munteanu, și cu autoritățile locale. 

Potrivit lui Marinescu, vizita apare într-un moment bun pentru că „anul acesta vom aproba politica de transport pentru următorii șapte ani, plus alte lucruri generate de Pactul Ecologic, iar România își poate spune părerea despre aceste măsuri”.  „Sper că prin această vizită, colegii mei din PE pot să vadă ce înseamnă România reală”, a adăugat eurodeputatul. 

Continue Reading

Vlad Nistor

Eurodeputatul Vlad Nistor, în amintirea victimelor Holocaustului: Acceptarea moment după moment a intoleranței a generat în cele din urmă dezastrul pentru o minoritate

Published

on

© Vlad Nistor/Facebook

Acceptarea moment după moment a intoleranței a generat în cele din urmă dezastrul pentru o minoritate, este mesajul transmis de eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), cu prilejul Zilei Internaționale de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

Ceremoniile desfășurate luni, 27 ianuarie, la Auschwitz-Birkenau au marcat împlinirea a 75 de ani de la eliberarea lagărului morții de către Armata Roșie, în 1945. Prin rezoluția adoptată la 1 noiembrie 2005, Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a hotărât ca aceată dată să devină Ziua Internațională de Comemorare a Victimelor Holocaustului.

 

„Am avut astăzi ocazia excepțională de a urmări cuvântările celor prezenți la Auschwitz, la comemorarea a 75 de ani de la eliberarea acestui loc de sinistră tortură, unul dintre locurile cele mai sinistre pe care istoria omenirii le-a cunoscut. Printre vorbitori, toți impresionanți, s-a aflat și un domn a cărui mărturie nu a ținut direct de experiența sa personală, ca a celorlalți, ci a ținut de tentativa de a explica cum s-a ajuns acolo. Acceptarea moment după moment a intoleranței, acceptarea pe rând a celor mai înfiorătoare restricții impuse de o societate sau de părți ale unei societăți asupra unei minorități a generat în cele din urmă dezastrul. Numai în felul acesta se poate ajunge la catastrofă. Din toate aceste motive, un supraviețuitor al Auschwitz-ului, prezent la comemorare, a transmis cel mai important mesaj cu putință – Fiți atenți, uitați-vă în jurul vostru, vedeți ca nu cumva în societatea în care trăiți să apară semnele unor asemenea atitudini, pentru că aceste atitudini pot să vă ducă la ce poate fi mai rău pentru rasa umană”, a transmis Vlad Nistor pe Facebook. 

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending