Corespondență de la Bruxelles
O majoritate a Parlamentului European este favorabilă procedurii Spitzenkandidat, iar grupurile politice din Parlament insistă ca unul dintre candidaţii ”cap de listă” să fie desemnat viitorul preşedinte al Comisiei Europene, a declarat marţi, la Bruxelles, preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, înaintea unui summit crucial al liderilor europeni.
La finalul unei reuniuni a Conferinţei preşedinţilor (formată din preşedintele Parlamentului European şi liderii grupurilor politice din PE), Tajani a spus că o majoritate a Parlamentului European este favorabilă sistemului ”Spitzenkandidat” (candidatul cap de listă – n.r.) şi că poziţia PE va fi prezentată şefilor de stat sau de guvern din UE care se reunesc marţi seară în cadru informal la Bruxelles.
Această poziţie unitară este ”începutul negocierilor” cu liderii UE, a adăugat Tajani, potrivit DPA și Reuters, citat de Agerpres.
În declarația Conferinței Președinților (disponibilă aici) se face referire la faptul că ”prezența semnificativă din întreaga Europă demonstrează că democrația europeană este în viață” și că ”pe baza rezultatelor alegerilor europene, grupurile politice din Parlamentul European vor organiza o dezbatere strategică, transparentă și democratică pentru a pregăti un mandat pentru următoarea Comisie Europeană”.
Este precizat, de asemenea, că ”rezultatul acestei dezbateri interne va servi drept bază pentru dialogul cu Consiliul European” în procesul numirilor instituționale.
Mesajul Parlamentului European are o greutate politică majoră în condițiile în care procedura de numire a președintelui Comisiei Europene presupune ca liderii din Consiliul European să propună Parlamentului European un candidat pentru această funcție, iar acesta din urmă trebuie ales de Parlamentul European cu majoritatea absolută a membrilor săi.
În cazul în care candidatul nu întruneşte majoritatea necesară, Consiliul European trebuie să propună în termen de o lună un nou candidat, supus aceleiaşi proceduri de alegere de către Parlamentul European.
Liderii celor mai proemeninte grupuri politice au avut poziții relativ diferite.
Manfred Weber, candidatul ”cap de listă” al Partidului Popular European (PPE) – partid care a obţinut obţinut cele mai multe (180) mandate europarlamentare în scrutinul european din 23-26 mai – a afirmat că PPE este pregătit pentru orice compromis necesar cu privire la conducerea Comisiei Europene, în condițiile în care a făcut apel pentru construirea unei majorități democratice și a insistat că el este candidatul rezultat din proces politic democratic.
Potrivit sursei citate, liderul grupului socialist din PE, Udo Bullmann, a transmis un avertisment liderilor statelor membre ale UE să nu încerce să ocolească procesul ”Spitzenkandidat” şi a insistat că socialiştii europeni vor lupta pentru ca Frans Timmermans, candidatul lor ”cap de listă”, să devină preşedinte al Comisiei Europene.
Liderul grupului liberal din Parlamentul European, Guy Verhofstadt, a spus că este important ca viitorul preşedinte al Comisiei Europene să reprezinte o largă majoritate pro-europeană. El a precizat că nu susţine sistemul ”Spitzenkandidat” în actuala sa formă.
Aşa-numitul sistem ”Spitzenkandidat” a fost introdus în 2014, într-un efort de a impulsiona participarea votanţilor la procesul electoral, scopul său fiind acela ca în funcţia de preşedinte al Comisiei Europene să fie desemnat un reprezentant al partidului paneuropean care obţine cele mai multe mandate în alegerile pentru Parlamentul European.
Cu toate acestea, viitorul procesului este incert, în condițiile în care președintele francez Emmanuel Macron și liderii noului grup format din ALDE și partidul liderului de la Elysee s-a opus constant unei legături automate între rezultatele alegerilor Parlamentul European și numele celui propus pentru a deveni președinte al Comisiei Europene.
Potrivit celor mai recente estimări ale Parlamentului European, Partidul Popular European a câștigat alegerile europene, urmând să obțină 180 de mandate, fiind urmat de Socialiștii Europeni (146). A treia forță politică va fi configurată de Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa (ALDE) împreună cu coaliţia Renaissance (Franţa) a președintelui Emmanuel Macron şi Alianţa 2020 USR PLUS (România), cu 109 mandate. Verzii vor deveni al patrulea cel mai puternic grup din Parlamentul European, cu aproximativ 69 de mandate, devansând astfel gruparea eurosceptică ECR – 59 și forțele centrifuge, populiste și extremiste reprezentate pe de-o parte de Marine Le Pen și Matteo Salvini (58) și Nigel Farage (54), pe de altă parte.
Astfel, în premieră, PPE și Socialiștii nu vor mai putea forma o majoritate fără sprijinul unei a treia forțe politice, în timp ce o largă majoritate pro-europeană ar putea fi realizată prin consensul a patru forțe politice – PPE, S&D, ALDE + Renaissance și Verzi (69) – care ar totaliza 504 de eurodeputați. De asemenea, o majoritate pro-europeană va putea fi întocmită și prin numărul total al eurodeputaților populari, socialiști și liberali (435), însă rezultatele foarte bune al Verzilor ar propulsa o largă majoritate pro-europeană în susținerea noului președinte al Comisiei Europene și a programului său.