Connect with us

PARLAMENTUL EUROPEAN

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară în perioada 26-29 aprilie. Acordul UE-Regatul Unit, adeverința electronică verde și programele de investiții ale UE, principalele teme

Published

on

© European Parliament

Parlamentul European se reunește în sesiune plenară în perioada 26-29 aprilie pentru a adopta, printre altele programele de investiții ale UE, viitorul relațiilor UE-Regatul Unit și adeverința digitală verde.

Astfel, pe agenda eurodeputaților se regăsesc următoarele subiecte principale:

Acordul comercial și de cooperare dintre UE și Regatul Unit

Eurodeputații vor vota marți cu privire la acordul care stabilește normele viitoarei relații dintre UE și Regatul Unit. Rezultatele votului vor fi disponibile miercuri dimineață.

De asemenea, aceștia vor dezbate și vor vota o rezoluție de evaluare a acordului, în care insistă asupra punerii în aplicare depline a acestuia, împreună cu Acordul de retragere, și vor sublinia rolul Parlamentului în monitorizarea aplicării practice a acordurilor.

Rezultatul voturilor va fi anunțat miercuri, la ora locală 9.00 (10.00 ora României).

Votul plenului reunit al Parlamentului European asupra acordului comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Regatul Unit vine după ce Comisia pentru afaceri externe (AFET) și cea pentru comerț internațional (INTA) din Legislativul european au adoptat la 16 aprilie înțelegerea convenită de Bruxelles și Londra cu 108 voturi pentru, patru abțineri și o singură abținere.

Comisia Europeană a propus la 10 februarie prelungirea cu două luni a aplicării provizorii a acordului coemrcial post-Brexit cu Regatul Unit, până când textul va putea fi tradus în cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene și ratificat de Parlamentul European.

Regatul Unit a acceptat această solicitate a Uniunii Europene, adăugând că Londra doreşte să nu mai survină apoi şi alte întârzieri.

Uniunea Europeană și Regatul Unit au ajuns la un acord comercial și de securitate la 24 decembrie 2020, după nouă luni de negocieri intense. Bruxelles-ul a încheiat astfel prima înțelegere comercială și de securitate cu un stat care a decis să desprindă de blocul comunitar, după o apartenență de aproape jumătate de secol, deschizând așadar ușa unei noi relații ”a vechilor prieteni”.

În ceea ce privește rezoluția care urmează să fie adoptată, proiectul de text, pregătit de grupurile politice din cadrul Grupului de coordonare pentru Regatul Unit și de Conferința președinților, consideră ieșirea Regatului Unit din UE ca fiind o „greșeală istorică”. Reoluția salută acordul comercial și de cooperare, dar condamnă acțiunile unilaterale recente ale Regatului Unit care încalcă Acordul de retragere și solicită aplicarea deplină a clauzelor convenite.

Parlamentul European urmează să adopte mandatul de negociere privind adeverința electronică verde 

Eurodeputații vor discuta și vor vota propunerea Comisiei Europene privind adeverința electronică verde, după care pot începe rapid negocierile cu statele membre.

După ce Parlamentul va modifica propunerea legislativă și va finaliza astfel mandatul de negociere, discuțiile cu statele membre pot începe imediat pentru a adopta adeverința electronică verde până în vară. 

În dezbaterea ce va preceda votul, se așteaptă ca eurodeputații să sublinieze importanța facilitării liberei circulații fără discriminare, prin intermediul unei adeverințe securizate și interoperabile, în format digital sau pe suport de hârtie, care să conțină informații cu privire la situația vaccinării unei persoane, la rezultatele testelor COVID-19 sau la prezența unei infecții anterioare.

De asemenea, este de așteptat ca eurodeputații să solicite teste de depistare accesibile și la prețuri rezonabile, pentru a evita o eventuală discriminare împotriva persoanelor care nu au fost vaccinate, precum și standarde ridicate de protecție a datelor personale. Alte aspecte care ar putea fi abordate includ situația vaccinurilor care nu au fost aprobate în prezent în UE, lipsa unui consens științific în ceea ce privește imunitatea dobândită, precum și clarificările din partea statelor membre cu privire la utilizarea adeverinței UE la nivel național și durata pentru care regulamentul ar trebui să fie în vigoare.

Dezbaterea și votul privind poziția de negociere a Parlamentului vor avea loc miercuri, rezultatele fiind anunțate joi dimineața.

Deputații vor evalua, de asemenea, în cadrul aceleiași dezbateri, accesibilitatea și nivelul prețurilor testelor de depistare. O rezoluție pe această temă va fi supusă la vot joi.

Ambasadorii țărilor membre UE au convenit la 14 aprilie asupra mandatului de negociere cu Parlamentul European în ceea ce privește această propunere, care cuprinde o serie de modificări, între care: 

  • precizarea faptului că adeverința electronică verde nu este o condiție prealabilă pentru exercitarea dreptului la liberă circulație și nici un document de călătorie, pentru a sublinia principiul nediscriminării, în special în raport cu persoanele nevaccinate;
  • un nou articol referitor la dimensiunea internațională a adeverinței electronice verzi, care clarifică modul în care ar trebui tratate adeverințele eliberate cetățenilor Uniunii și membrilor familiilor acestora, precum și resortisanților țărilor terțe aflați în situație de ședere legală sau având reședința legală într-un stat membru, care s-au vaccinat în țări terțe;
  • dispozițiile privind protecția datelor au fost consolidate în întregul text al regulamentului principal, în special pe baza avizului comun al Autorității Europene pentru Protecția Datelor și al Comitetului european pentru protecția datelor;
  • textul include acum o dispoziție tranzitorie menită să asigure faptul că statele membre pot continua să utilizeze sistemele existente în prezent pentru o scurtă perioadă de șase săptămâni după intrarea în vigoare a regulamentului principal, până când cadrul privind adeverința electronică verde este pe deplin operațional pe teritoriul lor;
  • textul proiectului de regulament include o dispoziție care permite Irlandei și celorlalte state membre să accepte adeverințele eliberate resortisanților țărilor terțe, pe bază de reciprocitate. 

Decizia a fost luată în urma prezentării, la mijlocul lunii martie, de către Comisia Europeană, a unei adeverințe electronice verzi pentru a facilita libera circulație, în condiții de siguranță, în interiorul UE în timpul pandemiei de COVID-19.

Adeverința electronică verde va constitui dovada că deținătorul a fost vaccinat împotriva COVID-19, a primit un rezultat negativ la testul de depistare a infecției cu virusul SARS-CoV-2 sau s-a vindecat de COVID-19.

Parlamentul European va adopta programele de investiții ale UE

Programul Orizont Europa, care urmează să fie dezbătut luni și votat marți, va avea un buget total de 95,5 miliarde de euro, cu 5,4 miliarde de euro din planul de redresare al UE (Next Generation EU), și include o majorare suplimentară de 4 miliarde de euro din cadrul financiar multianual al UE (CFM).

Programul de cercetare asigură finanțarea pe termen scurt și lung a cercetării și inovării legate de provocările globale, cum ar fi combaterea schimbărilor climatice, digitalizarea și pandemia de coronavirus. Orizont Europa include cel mai mare buget de până acum pentru cercetare și digitalizare, precum și sprijin pentru IMM-urile inovatoare, infrastructura europeană de cercetare și o sumă suplimentară de 1 miliard de euro pentru cercetarea sprijinită prin Consiliul European pentru Cercetare.

Institutul European de Inovare și Tehnologie

Eurodeputații vor vota marți, de asemenea, cu privire la noile priorități ale Institutului European de Inovare și Tehnologie (EIT), care vizează o mai bună transformare a cercetării fundamentale europene în aplicații practice de succes.

Printre aceste priorități se numără Pactul verde european, planul european de redresare post-COVID-19, strategiile pentru industrie și întreprinderile mici, autonomia strategică a Uniunii și obiectivele de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite.

Printre programele de investiții ce urmează să fie adoptate se numără LIFE pentru mediu și acțiune climatică, Europa digitală.

Europarlamentarii vor vota, de asemenea, finanțarea pe perioada 2021 – 2027 pentru Fondul european de apărare, programul spațial europeanFondul european de ajustare la globalizare și programul pieței unice.

Noi norme care să ofere o mai bună protecție și asistență călătorilor cu trenul care se confruntă cu întârzieri, anulări sau discriminări

Parlamentul va dezbate miercuri și va vota joi cu privire la normele revizuite privind drepturile călătorilor din transportul feroviar, care au fost convenite între Parlament și Consiliu în octombrie 2020. Normele sunt menite să garanteze redirecționarea și ajutarea pasagerilor în caz de întârzieri și anulări, îmbunătățirea accesului și asistenței pentru persoanele cu mobilitate redusă și crearea mai multor spații dedicate bicicletelor.

În cazul unei întârzieri de peste 60 de minute, pasagerii pot alege fie rambursarea integrală a costului biletului lor, fie continuarea călătoriei, fie redirecționarea în condiții comparabile, dar fără a suporta costuri suplimentare. De asemenea, aceștia trebuie să poată călători la aceeași clasă ca și biletul inițial. Dacă este necesar, trebuie oferite mese și băuturi răcoritoare, iar cheltuielile de cazare trebuie rambursate.

Călătorii cu mobilitate redusă vor avea mai multă flexibilitate în ceea ce privește organizarea călătoriei, deoarece vor trebui să informeze operatorul de planurile lor de călătorie cu 24 de ore în avans (în conformitate cu normele actuale, aceștia trebuie să informeze operatorul cu 48 de ore în avans).

Îmbunătățirea prevenirii, a pregătirii și a răspunsului UE în caz de dezastre

Parlamentul urmează să adopte marți mecanismul reformat de protecție civilă al UE, pe baza experienței acumulate în timpul pandemiei de COVID-19.

Mecanismul de protecție civilă urmărește să se asigure că UE și statele membre vor fi mai bine pregătite pentru a răspunde situațiilor de urgență la scară largă, în special atunci când acestea afectează simultan mai multe țări. Pentru a acorda mai rapid ajutor în caz de criză, Comisia va fi în măsură să achiziționeze în mod direct, în condiții specifice, resursele necesare prin intermediul rescEU.

1.263 miliarde de euro vor fi alocate mecanismului pentru a fi utilizate în perioada de finanțare 2021-2027, la care se adaugă 2.056 miliarde de euro din Instrumentul de redresare al UE.

Parlamentarii vor discuta, de asemenea, ultimele evoluții din relația UE – Rusia, inclusiv încarcerarea lui Alexei Navalnîi.

Vor fi supuse dezbaterii și relațiile UE – Turcia, precum și sancțiunile recente impuse de China împotriva unor politicieni și entități europene. Parlamentul va vota asupra poziției adoptate în privința viitorului relațiilor dintre UE și India.

Vlad Nistor

Vlad Nistor: Franța încearcă să umple un vid pe partea de securitate după retragerea Regatului Unit din UE

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Franța încearcă să umple un vid pe partea de securitate după retragerea Regatului Unit din Uniunea Europeană, a afirmat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), într-un interviu pentru caleaeuropeana.ro, cu referire la propunerea președintelui francez Emmanuel Macron ca UE și aliații din NATO să elaboreze o propunere privind arhitectura de securitate europeană, pe care să o înainteze Rusiei.

„Franța a avut o poziție specială față de NATO de la Charles de Gaulle încoace și are în continuare veleități de mare putere și de mare putere militară. Pentru că, dacă principalul actor economic din Uniunea Europeană, Republica Federală Germania nu este neapărat și principalul actor militar, este probabil ca Franța să umple un vid apărut în noile condiții politice în care Regatul Unit a părăsit Uniunea. Probabil că aceasta este explicația pentru care Franța insistă cu tenacitate către constituirea unei armate europene”, a declarat Vlad Nistor. 

Președintele francez Emmanuel Macron a prezentat în plenul de la Strasbourg prioritățile președinției franceze a Consiliului UE, care a debutat la 1 ianuarie, pledând pentru o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru o nouă ordine de securitate europeană bazată pe reguli și promovând din nou ideea unui dialog cu Rusia pe marginea acestui aspect. Totodată, el a cerut o „doctrină europeană de securitate complementară cu NATO” pentru ca Europa să nu depindă de alegerile celorlalte mari puteri.

Președintele francez a pledat astfel pentru o ordine europeană bazată pe reguli și principii astfel cum a fost convenită acum trei decenii împreună cu Rusia. De aceea, a promis Macron, Franța va continua cu Germania, în formatul Normandia, să caute un răspuns la conflictul din Ucraina și a lansat ideea unei propuneri comune europene pentru o ordine de securitate, care să fie discutată cu Rusia.

„Ne vom asigura că Europa își va face auzită vocea sa unică și când vine vorba de argumente strategice, de arme convenționale, de transparența activităților militare și de respectarea suveranității tuturor statelor europene, indiferent de istoria lor. În următoarele luni ar trebui să venim cu o propunere europeană pentru a construi o nouă ordine de securitate și stabilitate”, a punctat președintele Franței.

„Ar trebui să construim acest lucru ca europeni, lucrând cu alți europeni, lucrând cu aliații noștri din NATO, și apoi să îl propunem spre negociere cu Rusia”, a conchis Emmanuel Macron un capitol al intervenției sale în care a reliefat și importanța busolei strategice a UE care va fi adoptată în luna martie, cooperarea cu NATO.

Occidentul acuză Rusia că a masat tancuri, artilerie și aproximativ 140.000 de soldați la granița de est a Ucrainei cu intenția de a invada această țară, a cărei integritate teritorială a fost deja violată prin ocuparea Peninsulei Crimeea de către forțele ruse în 2014. 

Însă, Kremlinul insistă că desfășurarea militară este un răspuns la ceea ce consideră a fi o prezență tot mai mare a NATO în Europa de Est, și anume unitățile de luptă ale Alianței în Polonia și în republicile baltice Estonia, Letonia și Lituania. 

La 17 decembrie, Ministerul rus de Externe a publicat două proiecte de acorduri care prezintă un set de „garanții de securitate” pe care Kremlinul le cere de la SUA și de la NATO, inclusiv încetarea oricărei extinderi suplimentare a NATO și un angajament din partea Alianței de a nu desfășura trupe suplimentare în țări în care nu erau deja prezente forțe terestre ale NATO înainte de 1997. Printre acestea se numără Polonia, Ungaria, Republica Cehă și statele baltice, care sunt toate membre ale Alianței.

De asemenea, Rusia dorește ca NATO să anuleze o promisiune din 2008 potrivit căreia Ucraina ar putea într-o zi să se alăture alianței militare.

Cu toate acestea, după aproape două săptămâni de discuții fără rezultat cu Rusia, aliații occidentali mențin o poziție unită asupra sprijinului pentru menținerea suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei și pentru deciziile suverane ale statelor de a-și forma propriile alianțe, precum și pentru un răspuns dur la adresa Moscovei dacă această face o nouă incursiune militară în Ucraina. De asemenea, aliații occidentali resping pretențiile Rusiei de a rescrie regulile pe care funcționează întreaga arhitectură de securitate europeană de mai bine de trei decenii. 

Continue Reading

Vlad Nistor

Vlad Nistor: O prezență militară suplimentară din partea Franței și a SUA sub egida NATO în România, pentru contracararea Rusiei, fundamentată de poziția de aliat de nădejde a țării

Published

on

© captură de ecran/EbS

O prezență militară suplimentară din partea Franței și a SUA sub egida NATO în România, pentru contracararea Rusiei, este fundamentată de poziția de aliat de nădejde a țării din punct de vedere militar, politic și geostrategic, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL, PPE), pentru caleaeuropeana.ro.

„România este într-o situație geografică extrem de proastă, cum a fost întotdeauna în istoria ei, dar astăzi este într-o situație politică avantajoasă, iar avantajul acestei situații ține de evoluțiile democratice din România și de faptul că este un aliat de nădejde al NATO. S-a dovedit a fi așa încă de pe vremea când nu era membru NATO și mă refer la războiul din Kosvo, atunci când România a fost cel mai cooperant aliat posibil al Alianței și al Statelor Unite; s-a dovedit cu prisosință în Afganistan și toate acestea sunt bile albe care se adaugă la palmaresul militar, politic și geostrategic al României”, este de părere Vlad Nistor.

Președintele american Joe Biden a anunțat că Statele Unite vor crește prezența lor militară în Polonia, România și celelalte țări de pe flancul estic al NATO dacă Rusia va invada Ucraina, gest salutat de președintele Klaus Iohannis, premierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. „Avem o obligație sacră în Articolul 5 de a apăra aceste țări”, a spus Biden.

Un alt anunț de acest tip a venit și din partea Franței, care prin intermediul președintelui Emmanuel Macron și-a afirmat disponibilitatea de a participa cu o prezență militară avansată a NATO în România. La rândul său, acest anunț a fost salutat de președintele Klaus Iohannispremierul Nicolae Ciucă și ministrul de externe Bogdan Aurescu. O astfel de decizie ar însemna că Franța ar putea fi națiunea-lider a unui batalion NATO în România, un tip de grup de luptă pe care Alianța le-a instalat doar în Polonia și țările baltice. Însă, pentru o astfel de desfășurare militară sub umbrelă aliată este necesară o decizie oficială la nivelul Alianței Nord-Atlantice. Terenul pentru o astfel de decizie ar putea fi netezit la reuniunea miniștrilor apărării aliați din luna februarie și adoptată oficial la summitul NATO de la Madrid din luna iunie.

O astfel de decizie din partea Franței vine și pe fondul legăturii strategice tradiționale cu România, mai spune eurodeputatul Vlad Nistor.

„Punerea de-a valma a României și a Bulgariei de data aceasta nu este foarte bine aleasă, deoarece în România decidenții politici și societatea sunt mult mai favorabili NATO și cu mult mai puțin favorabili ca simpatii Federației Ruse. Amintesc aici declarațiile recente ale președintelui bulgar care afirma că Republica Bulgaria nu are nevoie de prezență NATO suplimentară pe teritoriul său. Iar în ceea ce privește anunțul lui Macron, lucrurile sunt mai clare decât atât: în primul rând, România este un aliat strategic tradițional important al Republicii Franceze și, în al doilea rând, în calitatea lui de cel mai vizibil și interesant lider politic european, își dorește de multă vreme și o afirmă cu multe ocazii, o formă de asociere militară suplimentară NATO, care să fie aceea a unei forțe militare de intervenție rapidă a Uniunii Europene. Contextul de la Strasbourg mă face să cred că despre asta este vorba”, a mai adăugat eurodeputatul PPE.

Rusia a masat 140.000 de trupe la granița cu Ucraina, sub pretextul unei mobilizări defensive în raport cu apropierea prea mare a NATO de teritoriul său, însă aliații occidentali acuză Moscova că pregătește o nouă incursiune militară în Ucraina, după anexarea Crimeei în 2014. 

De asemenea, forţe şi echipamente militare ruse au început să sosească în Belarus în această săptămână pentru a participa la exerciţiile ‘Allied Resolve’, care se vor desfăşura în apropierea frontierei fostei republici sovietice cu Polonia şi Lituania, state membre ale NATO.

 

Continue Reading

Vlad Nistor

Vlad Nistor: Operațiunea militară a Federației Ruse la granița cu Ucraina, desfășurată pentru a convinge o bună parte a societății de forța regimului Putin

Published

on

© vladnistor.ro

Operațiunea militară a Federației Ruse la granița cu Ucraina este desfășurată atât pentru a pentru a convinge o bună parte a societății de forța regimului Putin, dar și pentru a testa capacitatea de răspuns a Occidentului, a declarat eurodeputatul Vlad Nistor (PNL,PPE), pentru caleaeuropeana.ro.

„Cred că Federația Rusă dorește să testeze felul în care aliații Occidentali vor reacționa, pentru că altminteri, demonstrația de forță nu ar avea niciun sens. Pe de altă parte, probabil că această operațiune are efecte și asupra opiniei publice ruse și este în bună măsură manifestă și pentru a convinge o bună parte a societății ruse de forța pe care regimul Putin o are astăzi”, a afirmat eurodeputatul Vlad Nistor.

El a mai spus că mișcările de trupe rusești de la granița cu Ucraina nu exclud, însă, faptul că „s-ar putea ca Federația Rusă să-și consolideze regimul în zone care au fost deja anexate, cum este Crimeea”. Însă, „o nouă anexare probabil că nu se va întâmpla și Rusia nici nu cred că-și dorește. Dacă, însă, se va ajunge acolo, atunci realitățile europene, mondiale, întreaga hartă politică a lumii va fi pusă în discuție”, a atenționat Vlad Nistor.

„Este clar o demonstrație de forță care are un sens și care ține cu siguranță de dificultățile prin care Federația Rusă trece la nivelul politicii interne. Atunci când pui pretenții care sunt apriori inacceptabile, nu cred că vrei cu adevărat ca acele pretenții sa fie satisfacute, pentru că ceea ce cere Federația Rusă este întreaga arhitectură de securitate europeană de dupa 1990 încoace, iar așa ceva este cu siguranță inadmisibil. Dacă NATO ar accepta solicitările tranșante ale Federației Ruse, nu ar mai exista ca organizație. Ori așa ceva nu se va întâmpla, mai ales în momentul acesta”, a insistat eurodeputatul român.

Rusia a masat 140.000 de trupe la granița cu Ucraina, sub pretextul unei mobilizări defensive în raport cu apropierea prea mare a NATO de teritoriul său, însă aliații occidentali acuză Moscova că pregătește o nouă incursiune militară în Ucraina, după anexarea Crimeei în 2014. 

De asemenea, forţe şi echipamente militare ruse au început să sosească în Belarus în această săptămână pentru a participa la exerciţiile ‘Allied Resolve’, care se vor desfăşura în apropierea frontierei fostei republici sovietice cu Polonia şi Lituania, state membre ale NATO.

 

Continue Reading

Facebook

NATO1 hour ago

NATO respinge categoric cererea Rusiei privind retragerea militară aliată din România și Bulgaria și denunță ideea sferelor de influență

CONSILIUL EUROPEAN3 hours ago

Olaf Scholz îl primește marți, la Berlin, pe Emmanuel Macron, după împlinirea a 59 de ani de la “reconcilierea franco-germană” prin Tratatul de la Elysee

NATO4 hours ago

Secretarul general adjunct al NATO exclude orice negociere a prezenței militare aliate în România: Nu este problema Federaţiei Ruse

INTERNAȚIONAL4 hours ago

Antony Blinken și Serghei Lavrov au stabilit că SUA vor oferi un răspuns la propunerile Rusiei, însă Washington-ul invocă o “regulă inviolabilă”: Nimic despre NATO fără NATO, nimic despre Europa fără Europa

Vlad Nistor5 hours ago

Vlad Nistor: Franța încearcă să umple un vid pe partea de securitate după retragerea Regatului Unit din UE

ONU6 hours ago

Secretarul general al ONU apreciază că lumea se află într-o situație mai rea decât acum cinci ani și consideră că diplomația este ”cea mai rațională cale” în criza Rusia-Ucraina

Vlad Nistor6 hours ago

Vlad Nistor: O prezență militară suplimentară din partea Franței și a SUA sub egida NATO în România, pentru contracararea Rusiei, fundamentată de poziția de aliat de nădejde a țării

Vlad Nistor7 hours ago

Vlad Nistor: Operațiunea militară a Federației Ruse la granița cu Ucraina, desfășurată pentru a convinge o bună parte a societății de forța regimului Putin

ROMÂNIA7 hours ago

Ministrul Finanțelor, despre când ar putea adopta România moneda euro: ”Anul 2029 este o țintă viabilă”

COMISIA EUROPEANA8 hours ago

Finlanda a primit de la Comisia Europeană 271 de milioane de euro prefinanțare în cadrul Mecanismului de Redresare și Reziliență

INTERVIURI10 hours ago

INTERVIU Patriciu Achimaș-Cadariu: Noul Plan Național de Combatere a Cancerului este echivalentul unui ”PNRR al cancerului”. Există proiecte destinate finanțărilor europene

Daniel Buda1 day ago

Parlamentul European a adoptat cu largă majoritate rapoartele lui Daniel Buda prin care este asigurată bunăstarea animalelor în timpul transportului, protejând în același timp interesele fermierilor

COMISIA EUROPEANA1 day ago

Ursula von der Leyen, la Forumul Economic Mondial: Vom propune o Lege Europeană privind Cipurile în februarie

PARLAMENTUL EUROPEAN2 days ago

Liderul Renew Europe îndeamnă președinția franceză la Consiliul UE să fie foarte „îndrăzneață” în ceea ce privește sprijinirea tinerilor și egalitatea de gen

CONSILIUL UE2 days ago

De la pupitrul democrației europene, Emmanuel Macron pledează pentru o perspectivă clară de aderare la UE pentru țările din Balcanii de Vest, regiune ”aflată în inima continentului european”

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron promite că Parlamentul European va dobândi drept de inițiativă legislativă și cere apărarea statului de drept, al cărui sfârșit ar însemna o întoarcere la regimuri autoritare și la bâlbâiala istoriei

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron subliniază urgența abordării schimbărilor climatice pentru ca UE să poată asigura progresul economic promis

CONSILIUL EUROPEAN2 days ago

Emmanuel Macron cere o propunere comună europeană împreună cu NATO pentru “o nouă ordine de securitate” care “să fie negociată cu Rusia”

CONSILIUL UE2 days ago

Emmanuel Macron face apel la fermitate din partea UE în relația cu Regatul Unit: Pentru a rămâne prieteni, acordurile încheiate trebuie respectate

U.E.2 days ago

Emmanuel Macron: Provocarea UE este de a construi o piață unică digitală care să genereze inițiative emblematice și campioni europeni

Advertisement

Team2Share

Trending