În 2023, 69% dintre cetățenii europeni cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani au utilizat un site web sau o aplicație a unei autorități publice în ultimele 12 luni, relevă cel mai recent Eurostat.

Ponderea a variat foarte mult între țările UE, cu cele mai mari cote înregistrate în Danemarca (98%), Finlanda, Țările de Jos și Suedia (toate 95%). În schimb, cele mai scăzute procente au fost înregistrate în România (23%), Bulgaria (30%) și Germania (58%).

O analiză mai detaliată a diferitelor activități de e-guvernare arată că, în 2023, 42% dintre persoane au utilizat serviciile de e-guvernare în ultimele 12 luni pentru a obține informații despre servicii, beneficii, legi, ore de funcționare sau altele similare.

Acestea au fost urmate de descărcarea sau tipărirea de formulare oficiale (40%), accesarea de informații personale (39%) și stabilirea unei întâlniri sau rezervări și primirea de comunicări sau documente oficiale (37%).

Potrivit Eurostat, România este codașă la multe capitole privind transformarea digitală, mulți dintre români folosind internetul pentru a sta pe rețelele sociale.

Conform obiectivelor UE privind deceniul digital, toate serviciile publice esențiale pentru întreprinderi și cetățeni ar trebui să fie complet online până în 2030, iar minimum 80% din populație să dețină competențe digitale de bază. 

Doar că același Eurostat relevă că țara noastră se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană când vine vorba de persoane cu competențe digitale de bază.

Pentru a aduce instituțiile publice mai aproape de cetățeni și pentru a facilita interacțiunea acestora cu statul, autoritățile au lansat DigiLocal, primul program integrat de digitalizare a administrațiilor publice locale.

Gestionat și finanțat integral de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, are 4 beneficii majore pentru administrațiile locale și pentru cetățeni:

• interconectarea sistemelor informatice ale primăriilor și consiliilor județene cu Ghișeul.ro, platforma oficială de plăți online a statului român, pentru plata simplă, rapidă și sigură a serviciilor publice digitale, a taxelor și a impozitelor;
• dezvoltarea de interfețe standardizate pentru comunicarea cu cetățenii, site-uri care să fie accesibile prin câteva clickuri, astfel încât românii să utilizeze ușor și sigur serviciile publice electronice;
• consolidarea securității cibernetice la nivelul administrației locale, pentru că serviciile digitale locale sunt cele mai accesate de cetățeni;
• achiziția echipamentelor IT pentru creșterea capacității administrative și asigurarea interoperabilității, astfel încât românii să nu mai facă drumuri inutile și să nu mai stea la cozi.

Serviciile publice digitale, intuitive, ușor de accesat, toate în același loc, reprezintă obiectivele Cloud-ului Guvernamental, a susținut președintele Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), Dragoș Vlad, la workshop-ul “Digital Marketplace for Cloud Services in Romania”, unde a fost prezent la invitația Băncii Mondiale.

„România face progrese semnificative în privința digitalizării serviciilor oferite de instituțiile publice cetățenilor și firmelor, iar semnarea contractului pentru Cloud-ul dedicat este o reconfirmare a faptului că digitalizarea este un proces ce nu mai poate fi oprit”, a afirmat președintele ADR, Dragoș Vlad.

În schimb, digitalizarea pentru țara noastră trebuie să țină cont de experiența celorlalte state europene, a continuat acesta. „Modelul britanic pentru serviciile digitale oferite de instituțiile publice cetățenilor, sub forma unui marketplace funcțional, a constituit un punct central al discuției dintre reprezentanții Autorității pentru Digitalizarea României și experții Băncii Mondiale”, a precizat Dragoș Vlad.

Șeful ADR a discutat despre avantajele digitalizării și ale dezvoltării sistemelor digitale pentru instituțiile din România cu David Kershaw, Warren Smith și Kseniya Shuturminska, experți internaționali în achiziții pentru piețe digitale și tehnologie, managementul lanțului de aprovizionare atât în sectorul privat, cât și în cel public, managementul contractelor și managementul categoriilor. Ei au jucat un rol esențial în dezvoltarea Digital Marketplace din Marea Britanie.

În context, Dragoș Vlad a reiterat munca ultimilor doi ani, faptul că România are astăzi un sistem care asigură identitatea electronică a persoanei și finanțare pentru cel mai ambițios proiect de reformă a relației dintre stat și cetățean.

„Cloudul Guvernamental este esențial pentru creșterea competitivității României și pentru normalizarea relației pe care instituțiile publice o au cu cetățenii și cu firmele. Procesul pe care l-am început are nevoie de sprijinul și de know-how-ul experților de prim rang existenți la nivel european. Trebuie să învățăm din experiența altor țări pentru a putea oferi românilor o soluție complexă, completă și ușor de utilizat”, a concluzionat președintele ADR.

Guvernul României a aprobat miercuri Strategia națională pentru dezvoltarea și susținerea digitalizării prin Centrele de Inovare Digitală din România, propusă de Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID). Strategia stabilește direcțiile de acțiune pentru alocarea fondurilor de 24 de milioane de euro către cele 7 Centre europene de Inovare Digitală (CID) de la nivel regional din România, arată un comunicat MCID remis CaleaEuropeană.ro.

Centrele de Inovare Digitală aduc în același loc companii industriale sau comerciale, precum și administrații publice, cărora le oferă soluții digitale bazate pe tehnologii de ultimă generație cum sunt inteligența artificială, big data sau cloud.

“Aceste centre asigură legătura și transferul de know-how între organizațiile din mediul privat și sectorul public, pe de-o parte și companiile inovatoare, în special start-up-uri și IMM-uri care au soluții pregătite pentru piață, de pe altă parte. Fiecare centru va primi 3,4 milioane de euro, finanțare asigurată integral din fonduri europene”, a precizat ministrul Bogdan Ivan.

CID sunt „one-stop-shops” care ajută firmele și instituțiile să devină mai competitive și mai eficiente în ceea ce privește procesele de producție și business, produsele sau serviciile lor, prin implementarea tehnologii digitale inovative. Fiecare CID înseamnă o comunitate de experți în tehnologie care sprijină companiile și autoritățile publice în procesul de transformare digitală.

Beneficii ale CID-urilor:

1. Sunt esențiale pentru transformarea digitală a UE la nivel regional
2. Promovează afacerile mai competitive
3. Oferă posibilitatea de „testare înainte de a învesti” pentru companii
4. Promovează tehnologii inovative și durabile

În cadrul prezentului cadrul financiar multianual al Uniunii Europene, finanțarea pentru cele 7 centre de inovare digitală din România este asigurată în proporție de 50% prin programul DIGITAL al Uniunii și 50% prin fonduri din Programul Creștere Inteligentă, Digitalizare și Instrumente Financiare. Așadar, activitatea celor 7 CID-uri din România este finanțată integral prin fonduri europene.

CID-urile oferă consultanță pentru autoritățile locale în procesul lor de integrare a tehnologiilor digitale în activitatea administrativă. De asemenea, oferă consultanță și pentru accesarea de finanțări europene pe domenii de activitate precum inovare, digitalizare și tehnologii emergente.

Transformarea digitală prin CID-uri este implementată pe 5 axe strategice:

• administrație publică digitală
• economie digitală
• educație digitală
• securitate cibernetică
• comunicații digitale și tehnologii ale viitorului

Cele 7 CID-uri europene de la nivel regional din România sunt:

1. FIT EDIH – Regiunea Centru
2. Wallachia eHub – Regiunea Sud-Muntenia:
3. CiTyInnoHub – Regiunea Sud-Est
4. eDIH-DIZ Regiunea Nord-Est
5. DIGIVEST – Regiunea Vest
6. DIH4Society – Regiunea Nord-Vest
7. Transilvania DIH – Regiunea Nord-Vest