Confederația Patronală Concordia organizează vineri, 7 noiembrie, Summit-ul Dezvoltare inteligentă, competitivitate europeană, reunind lideri  ai mediului de afaceri și academic, decidenți politici și experți economici concentrați pe tranziția României de la o economie bazată pe costuri competitive, la una bazată pe inovare și valoare adăugată înaltă.

„Cu un potențial economic substanțial, o poziție geo-strategică favorabilă și avantaje competitive în domenii cheie, țara noastră poate deveni un hub regional pentru tehnologie și servicii avansate. Succesul depinde de capacitatea noastră de a transforma provocările actuale în oportunități de creștere”, transmite Confederația Patronală Concordia.

Evenimentul va putea fi urmărit LIVE, pe pagina de Facebook a Confederației Patronale Concordia, pe 7 noiembrie, începând de la ora 10:30.

Eveniment organizat în cadrul proiectului „Consolidarea capacității Concordia pentru dialog social”, cod proiect 302141, cofinanțat de Uniunea Europeană din Fondul Social European Plus (FSE+), și Guvernul României, prin Programul Educație și Ocupare 2021–2027.

ICI București participă la prima ediție a SMART CITY HIGHLIGHTS, eveniment organizat de Universitatea Politehnică din București împreună cu CITICluster (Centrul Internațional Tehnic pentru Inovare în Smart City) și în parteneriat cu Asociația Municipiilor din România (AMR), în perioada 7–8 octombrie 2025, în Campusul POLITEHNICA București.

Prin prezența sa cu un stand expozițional, ICI București prezintă soluții digitale și proiecte de cercetare avansate care contribuie la dezvoltarea ecosistemului urban inteligent și la accelerarea tranziției către orașe sustenabile: „Participarea institutului reflectă angajamentul constant de a sprijini transformarea digitală, securitatea cibernetică și dezvoltarea sustenabilă a comunităților locale, în acord cu strategiile europene privind orașele inteligente și conectate.”

SMART CITY HIGHLIGHTS reunește autorități publice centrale și locale, companii din domeniul tehnologic, organizații non-guvernamentale, mediul academic și mass-media, într-un spațiu de dialog și colaborare dedicat viitorului urban. Agenda evenimentului include expoziții de tehnologii, paneluri tematice, workshopuri, conferințe, activități educative și demonstrații live, toate axate pe soluții concrete pentru orașe inteligente și sustenabile.

În calitate de membru fondator al CITI Cluster, ICI București contribuie activ la consolidarea parteneriatului dintre mediul academic, sectorul public și cel privat, promovând cercetarea aplicată și transferul tehnologic în domenii cheie precum inteligența artificială, blockchain, securitatea cibernetică și infrastructura digitală națională.

Un decalaj digital al Europei de 1,3 trilioane de euro duce la sănătate precară, rezultate educaționale mai slabe și încredere mai scăzută în instituții din partea cetățenilor săi, arată un raport realizat de Vodafone care stabilește patru direcții strategice pentru a reconstrui încrederea, dezvoltarea și coeziunea în întreaga Europă.

Noul raport realizat de Vodafone, Conexiune între comunități, arată că diviziunea digitală profundă a Europei – evidențiată de lacune în competențe, limite în acoperire dar și acces inegal la dispozitive și servicii publice digitale – a devenit o vulnerabilitate strategică pentru economia, societatea și reziliența democratică a continentului.

În ciuda faptului că în viața de zi cu zi conectivitatea a devenit esențială precum electricitatea sau încălzirea, milioane de oameni rămân excluși din spațiul digital, în lipsa accesului. Astăzi, 44% dintre cetățenii Uniunii Europene nu au competențe digitale de bază, iar una din cinci gospodării rurale nu beneficia de conectivitate 5G la nivelul anului trecut.

Raportul semnalează că un potential eșec al transformării digitale ar putea costa UE 1,3 trilioane de euro din PIB până în 2033. Diviziunea digitală stă la baza acestei pierderi și duce la comunități excluse digital care se confruntă cu sănătate precară, rezultate educaționale mai slabe și încredere mai scăzută în instituții.

Mizele sociale: de ce este importantă incluziunea pentru viața cotidiană

Sănătate și bunăstare: Persoanele excluse digital sunt de 1,5 ori mai predispuse la o interacțiune dificilă cu sistemele de sănătate, crescând dependența de serviciile de urgență care sunt mai costisitoare. Îmbunătățirea accesului și a încrederii în soluțiile digitale reduce izolarea și permite bunăstarea pe termen lung.

Educație și oportunități: Școlile cu capacitate digitală limitată se luptă să construiască atât competențe de bază, cât și digitale. Tinerii europeni fără acces sau sprijin în a-și dezvolta competențele digitale au de două ori mai puține șanse să le dobândească, lucru care le influențează nivelul de trai și implicarea în societate de-a lungul vieții.

Reziliența democratică: Cetățenii excluși digital sunt susceptibili să se implice mai puțin în luarea deciziilor publice, ceea ce duce la un declin al încrederii în instituțiile civice și democratice.

Diviziuni profunde: costul lipsei de acțiune

Poziționarea geografică: O diferență persistentă la nivel urban-rural în privința competențelor și acoperirii ține pe loc comunitățile și serviciile locale. Chiar și acolo unde conectivitatea 5G este disponibilă, lipsa tehnologiei 5G Standalone (5G SA) limitează beneficiile aplicațiilor cu latență ultra-scăzută pentru serviciile publice și industrie.

Distribuția demografică: În 2023, 70% dintre tinerii între16 și 24 de ani aveau competențe digitale de bază, comparativ cu 28% dintre cei cu vârste cuprinse între 65-74 de ani. Aceasta reprezintă o diferență generațională de 42 de puncte, în timp ce zone din sud-estul Europei rămân în urmă în ceea ce privește participarea incluzivă.

IMM-uri și productivitate: Doar 20% dintre IMM-urile europene au un nivel ridicat de digitalizare, iar reducerea decalajului digital în rândul companiilor mici și mijlocii ar putea adăuga 628 miliarde de euro la PIB-ul UE. Astăzi, companiile europene produc 76% din valoarea omologilor lor din SUA, lucru ce reflectă ritmul mai lent de transformare digitală.

Efectul ‘bulgărelui de zăpadă’: Excluziunea digitală dă naștere altor lipsuri. Creșterea economică mai lentă, declinul regional și nivelul educațional mai scăzut au un efect galopant ce fragmentează societățile, crește presiunea asupra bugetelor deja încărcate și slăbește fundamentele democratice.

Ce funcționează: exemple din Europa

Germania: Digitalizarea a crescut profitul operațional al companiilor cu 28 miliarde de euro în 2023, în timp ce extinderea rețelei de conectivitate a contribuit cu aproximativ 5 miliarde de euro la PIB în 2022, subliniind beneficiile economice ale unei infrastructuri îmbunătățite.

Portugalia: Companiile care se digitalizează plătesc salarii cu 37% mai mari, angajații beneficiind de pe urma unei productivități crescute.

Țările Nordice (Finlanda, Suedia, Danemarca): Un nivel ridicat de alfabetizare digitală se corelează cu o rată consistentă de încredere în instituțiile publice.

Cehia:Investițiile strategice au făcut din incluziunea digitală un punct forte, cu diferențe minime de gen și între mediile urban-rural.

Grecia:Doar 53,4% dintre IMM-uri înregistrau un nivel de bază al intensității digitale la nivelul anului trecut, evidențiind nevoia de sprijin susținut.

Irlanda (regenerare rurală): Inițiativa Gigabit Hub (SIRO și Vodafone) a adus servicii de conectivitate gigabit în hub-uri din comunități rurale, sprijinind companiile mici și mijlocii, telemunca și reziliența comunității.

România: Creşterea scorului de digitalizare a României până în 2027 la nivelul mediei Uniunii Europene (conform DESI – Indicele Economiei și Societății Digitale) ar putea contribui cu 3% la PIB-ul național, echivalentul bugetului national anual pentru educație.

Patru direcții strategice pentru liderii europeni, administrații centrale și locale

1. Incluziunea digitală, prioritate cheie a guvernului integrată în strategiile naționale de economie și reziliență.

2. Sprijin pentru dezvoltarea competențelor digitale, inclusiv prin parteneriate puternice cu sectorul privat și societatea civilă.

3. Accelerarea digitalizării serviciilor publice, așa încât toți cetățenii să poată accesa și beneficia de servicii publice simplificate.

4. Implementarea rapidă a infrastructurii de conectivitate de ultimă generație, deblocând piața unică digitală pentru scalabilitate pan-europeană în sectoarele critice, simplificând reglementările și construind un ecosistem digital echitabil și incluziv

Mai multe detalii în raportul complet pe care îl puteți descărca aici.