Connect with us

EDITORIALE

Patru summituri care vor dicta cursul relațiilor internaționale către 2030: Alianța transatlantică și democrațiile lumii dau testul pre-eminenței globale în fața Chinei și Rusiei. Mize pentru România

Published

on

© Official G7, NATO, EU and White House Photos

Joe Biden vine în Europa pentru prima călătorie externă de la preluarea stindardului de lider al (încă) celei mai mari superputeri a lumii. Atunci când președintele Statelor Unite va păși pe sol european, Europa, America de Nord, alianța transatlantică și partenerii lor democratici din Asia-Pacific vor intra într-un maraton de trei summit-uri și reuniuni politice ce au ca unic scop pregătirea democrațiilor pentru competiția cu regimurile autocratice care pulsează, de la Beijing și Moscova, propriile modele ale ordinii internaționale. “Încărcat” de mult așteptata reînnoire a relațiilor transatlantice, Joe Biden nu va fi doar liderul SUA, ci și reprezentantul lumii democratice într-o întâlnire unu-la-unu cu cel mai longeviv exponent al regimurilor autocratice influente global, președintele rus Vladimir Putin.

Momentul în care vor fi trase cortinele peste summit-urile G7 (11-13 iunie), NATO (14 iunie), UE – SUA (15 iunie) și Statele Unite – Federația Rusă (16 iunie) va fi clarificator pentru întreg desfășurător al relațiilor internaționale în deceniul ce tocmai am intrat și care, conform previziunilor, anticipează să se închidă cu devansarea Americii de către China în ierarhia puterii mondiale.

Un desfășurător care va trebui să probeze, din perspectiva lumii transatlantice, implicit a României, reziliența democrațiilor, deci capacitatea acestora de a se adapta politic, economico-financiar, societal și cultural pentru un scop atent sintetizat de noul președinte al SUA: acela ca “democrațiile, și nu autocrațiile, să stabilească regulile” ordinii globale. Un desfășurător care, iată, va fi o prefață pentru competiția globală dintre democrațiile reprezentate de SUA, Europa, restul țărilor G7, partenerii like-minded din Asia-Pacific și autocrațiile întrupate de o Chină în ascensiune și o Rusie imprevizibilă.

Greutatea acestor momente reține și o recunoaștere istorică. În preambulul vizitei sale în Europa, Joe Biden a scris un editorial pentru Washington Post al cărui deznodământ ne oferă imaginea răpită de anii în care administrația Trump și aliații occidentali europeni s-au confruntat politic, șubrezind unitatea transatlantică: “Pot democrațiile să se unească pentru a obține rezultate reale pentru cetățenii noștri într-o lume în schimbare rapidă? Își vor dovedi alianțele și instituțiile democratice care au modelat atât de mult secolul trecut capacitatea de a face față amenințărilor și adversarilor din zilele noastre? Cred că răspunsul este da. Și în această săptămână, în Europa, avem șansa de a demonstra acest lucru”.

Fraza de mai sus este recunoașterea că așa cum Europa Occidentală a avut nevoie de Statele Unite pentru a se elibera de dominația nazistă și pentru a croi Uniunea Europeană, așa cum Europa Centrală și de Est a avut nevoie de SUA, UE și NATO pentru a se îndepărta de întunecatul și înrădăcinatul trecut comunist și sovietic, în același fel, Statele Unite și Europa unită au nevoie una de altă, în cadrul NATO și în rândul celorlalte forme instituționale de cooperare, pentru a apăra democrațiile și pentru a preveni răsturnarea ordinii mondiale printr-o concurență geopolitică multi-stratificată – politic, economic, tehnologic, hibrid, militar – fără precedent.

România va juca direct la două dintre cele patru reuniuni – summitul NATO și summitul UE-SUA – și va fi parte indirectă prin suma efectelor celor la discutate la summiturile G7 și la întâlnirea Biden – Putin. Mizele pentru România derivă dintr-o serie de acțiuni pe care Bucureștiul le-a întreprins și le desfășoară de aproape un an: accentuarea dezbaterilor în direcția consolidării unei reziliențe comune europene și euro-atlantice, utilizarea platformei președinției României la Comunitatea Democrațiilor drept “carte de intrare” înspre Summitul Democrațiilor dorit de președintele american Joe Biden, creșterea prezenței NATO în regiunea Mării Negre. În acest sens, orice rezultat care culmină cu unitate și solidaritate transatlantică în fiecare din cele patru momente este un succes pentru România europeană și transatlantică.

Câteva aspecte care merită urmărite pentru a înțelege potențialele urmări ale reuniunilor la vârf la nivelul G7, NATO, UE – SUA și Statele Unite și Federația Rusă ar fi următoarele:

G7 + 3 – reduta democrațiilor își dă testul preeminenței globale

1. Desfășurarea, în Marea Britanie, a primului summit G7 din ultimii doi ani cu un nou președinte “transatlantic” este un semnal pentru binele relației transatlantice post-Brexit și post-Trump, cele două curente care au zguduit lumea democratică. Va proiecta imaginea unui careu al democrațiilor din Asia-Pacific și America de Nord până în Regatul Unit, continuând spre Europa Occidentală, garantând locul Marii Britanii ca putere importantă în reduta democrațiilor globale. Acest fapt va fi confirmat și de situația simbolică prin care premierul Boris Johnson va fi primul lider european cu care președintele american Joe Biden se întâlnește în persoană, iar Biden va fi primit de regina Elisabeta a II-a;

2. G7 va avea și un format extins cu trei invitați democratici de calibru – Australia, Coreea de Sud și India -, care însumează de fapt jumătate din statele membre ale G20, transmițând un semnal de redută din partea democrațiilor lumii;

3. Agrearea unui consens privind impozitarea cu minim 15% a companiilor are rolul de catalizator pentru alte decizii importante în combaterea schimbărilor climatice, a luptei împotriva dezinformării, în direcția unei redresări economice puternice și a siguranței sanitare și, de ce nu, a edificării unui nou model și lanț de producție și aprovizionare pentru a reduce dependența de China;

NATO 2030: o transformare istorică la orizont

4. Cea mai importantă decizie preconizată este cea prin care cei 30 de lideri euro-atlantici îi vor mandata pe secretarul general Jens Stoltenberg să elaboreze un nou Concept Strategic bazat pe trei dimensiuni – politic, militar și proiecție globală -, iar tematica este cât se poate de concisă: “reziliența” aliaților. Prima dimensiune (politică) va viza recalibrarea NATO ca unic forum politic transatlantic în materie de securitate și apărare colectivă, ceea ce ar putea limita tensiunile între aliați, așa cum am asistat între Washington și Berlin, respectiv între Paris și Ankara. Sub acest regim, vor fi importante și întrevederile bilaterale din marja summitului, inclusiv prima întâlnire între președintele SUA și cel al Turciei. Cea de-a doua dimensiune (militară) cuprinde spectrul cheltuielilor pentru apărare și al posturii de descurajare și apărare a NATO, esențiale pentru securitatea României, dar și idei mai inovatoare precum crearea unui accelerator tehnologic în materie de apărare și sporirea unei finanțări comune pentru operațiunile și acțiunile aliate, ceea ce ar îndrepta eforturile europene în materie de apărare către un “in house” approach în cadrul Alianței. Cea de-a patra dimensiune (proiecție globală) vizează pregătirea NATO, inclusiv prin extinderea parteneriatelor globale, pentru ascensiunea Chinei, care urmărește să devină principala putere militară a lumii până în 2050.

5. China va fi abordată și inclusă în deciziile NATO la un nivel fără precedent, în vreme abordarea față de Rusia va continua pe baza schemei “măsuri de descurajare și apărare puternice, combinate cu dialog politic”.

6. Un moment central și asigurator va fi acela al reafirmării angajamentului pentru articolul 5 privind apărarea colectivă, invocat o singură dată, în 2001, și a cărui autenticitate a fost dovedită vreme de două decenii până la retragerea din Afganistan, așteptată a fi reconsfințită la acest summit.

Reuniunea UE – SUA: revitalizarea alianței transatlantice

7. Venirea lui Biden la Bruxelles cu discursul nuanțat al “unei Europe unite, libere și pașnice” și cu o concesie strategică pentru Germania prin renunțarea la a sancționa principala companie implicată în conducta Nord Stream 2 vor fi o adevărată simfonie care vor permite deblocarea relației transatlantice în domenii cheie: – combaterea schimbărilor climatice, reguli echitabile pentru comerțul global (un potențial preambul și pentru un viitor acord de liber schimb UE-SUA), o alianță transatlantică digitală.

8. O componentă cheie va fi, indubitabil, dialogul strategic UE – SUA cu privire la China, principalul competitor geopolitic al Statelor Unite și un rival sistemic pentru Uniunii.

SUA – Rusia: Prea departe pentru a fi pe urmele lui Reagan și Gorbaciov

9. Chiar dacă se vor întâlni pentru prima oară în calitate de președinți, Joe Biden și Vladimir Putin vor fi departe de a pregăti o resetare a relațiilor dintre Washington și Moscova, așa cum liderii SUA și URSS o făceau în același loc, la Geneva, în 1985.

10. Deși sunt șanse slabe ca reuniunea dintre Biden și Putin să producă vreo schimbare palpabilă în relația bilaterală, obiectivele cheie pentru SUA, NATO, Europa și România vor fi atinse: abordarea stabilității strategice, importantă pentru postura de descurajare nucleară în Europa, transmiterea de către Joe Biden a unei poziții unitare transatlantice privind provocările generate de Rusia la adresa securității europene și reafirmarea capacității și determinării occidentale de a sancționa Rusia atunci când instrumentalizează atacuri hibride ori cibernetice împotriva Europei și Statelor Unite.

Consistența celor patru summit-uri va fi, în mod limpede, mult mai vastă. Accentul și nuanțele ce vor fi date de limbajul diplomatic-politic din comunicatele finale ale reuniunilor și declarațiile oficiale ale liderilor vor stârni dezbateri, analize prospective și necesitatea unor anticipări strategice în anii ce vor veni. În mod cert, însă, deciziile luate în acest interval de G7, NATO, UE și SUA și care vor fi comunicate lui Vladimir Putin de Joe Biden vor trebui să dea semnalul că democrațiile sunt pregătite și echipate pentru confruntarea inevitabilă cu autocrațiile.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

EDITORIALE

Starea Uniunii Europene: Cinci lucruri de reținut în România după discursul Ursulei von der Leyen

Published

on

© European Union 2021 - Source : EP

Discursul președintelui Comisiei Europene privind Starea Uniunii Europene, susținut anual în Parlamentul European, are toate șansele să treacă neobservat la București. Acest lucru este probabil nu pentru că spre deosebire de anii anteriori cel sau cea care ocupă fotoliul de lider al executivului european nu a menționat România, ci pentru că agenda națională este puternic cuplată la tranșarea disputelor politice care afectează bunul mers al agorei.

În fapt, am fost martorii unui discurs pregătit și livrat într-un mod remarcabil din punct de vedere politic, pe alocuri strategic, cu doze ideologice și cu mult fond emoțional.

Toate aceste aspecte nu trebuie trecute cu vederea în România, căci ele fac parte din marea dezbatere europeană și din schema procesului decizional la care și Bucureștiul este parte prin reprezentarea ministerială în Consiliu și prezidențială în Consiliul European, iar cetățenii prin intermediul europarlamentarilor români.

Parcurgând etapizat un discurs dens și cu un puternic sens metaforic, câteva idei-fulger se desprind și au sens politic și strategic pentru România:

Uniunea Europeană, lider mondial al procesului de vaccinare – este un fapt concret alimentat de cifre și aspecte factuale. În același timp, reprezintă o dovadă că modelul european și occidental de dezvoltare încă deține ingredientele pentru a depăși cu succes suita de crize cu care ne confruntăm, cel mai adesea în parteneriat cu aliații strategici cu care împărțim cele două maluri ale Atlanticului de Nord. Însă, acest statut al Europei face notă discordantă cu situația României, statul membru cu al doilea cel mai scăzut număr al persoanelor imunizate anti-COVID-19. O frază cheie rostită de Ursula von der Leyen – “Am ținut seama de știință” – nu se aplică României. O altă frază însă – “O pandemie este un maraton, nu un sprint” – ar mai putea să ne acorde o a doua șansă în a revitaliza campania de vaccinare.

Redresarea prin PNRR înseamnă reforme, nu bani – Aprobarea planului de redresare trimis de România la Bruxelles urmează să aibă loc curând. Timpul pierdut până la închiderea acestui circuit de avizare este inutil a mai fi calculat, însă ce urmează este crucial: obținerea pre-finanțării și implementarea proiectelor. Ursula von der Leyen a rostit clar, în discursul său, că reformele trebuie bazate pe recomandările din Semestru European și că adițional va fi relansată o dezbatere privind revizuirea guvernanței europene.  În egală măsură, dimensiunea luptei împotriva schimbărilor climatice a depășit stadiul conceptual, mai ales că aceasta prevede dezvoltarea surselor alternative și nepoluante de energie în contextul pachetului “Pregătiți pentru 55%”. Este un semnal că tema trebuie să devină dominantă și în România, fie că vorbim de energii de tranziție sau reconversie industrială.

Un summit european privind apărarea – Ursula von der Leyen a anunțat în discursul său platforma cu care președinția lui Emmanuel Macron peste Europa, prin prisma deținerii președinției Consiliului UE, va străluci în prima jumătate a anului viitor. Va fi, probabil, un cadru politic de aprobare a Busolei Strategice a Uniunii Europene care va rivaliza cu summitul NATO de la Madrid din vara lui 2022 privind adoptarea următorului Concept Strategic. Faptul că acest summit va fi precedat de adoptarea unei noi Declarații Comune UE-NATO este de bun augur pentru interesele strategice și de securitate ale României. Crearea unei Uniuni Europene a Apărării oferă deopotrivă oportunități și provocări, iar miza principală a României este să nu fie intensificat ecartul politic dintre promotorii-lideri ai apărării europene și partenerul strategic american.

Politica europeană de securitate cibernetică – o șansă pentru România – Dimensiunea apărării a depășit de ceva timp spațiul clasic și convențional, iar tendințele continuă a fi dominate în lumea transatlantică de modul în care NATO se raportează la noile amenințări precum cyber sau spațiu. Legătura operată de Ursula von der Leyen în discursul său între apărare și securitate cibernetică a oferit prilejul anunțării intențiilor de a edifica o politică europeană de apărare cibernetică, inclusiv de o legislație privind standardele comune, în cadrul unui nou Act european privind reziliența cibernetică. În acest sens, demersurile României – care a înființat un Centru euro-atlantic pentru reziliență și care va găzdui Centrul UE de securitate cibernetică – au un culoar potrivit de a se materializa mai departe.

Valori, stat de drept și disputa ideologică care împarte Europa – Nu mai este un secret pentru nimeni că antiteza dintre progresismul liberalilor occidentali și naționalismul tradiționalist al conservatorilor răsăriteni a devenit teatrul ciocnirilor ideologice în UE. În România, această dispută ideologică nu este la fel de bine conturată la nivel politic. În schimb, o rezoluție precum cea adoptată de Parlamentul European în ajunul discursului SOTEU privind comunitatea LGBTIQ și caracterul obligatoriu al hotărârilor CJUE merită măcar un spațiu articulat de dezbatere în România. Memoria recentă a asaltului asupra justiției și riscul activării articolului 7 din Tratatul UE, menținerea MCV și apariția unui instrument anual privind monitorizarea statului de drept și condiționarea fondurilor de eventuale derapaje sunt elemente suficiente care denotă că subiectul nu poate și nu trebuie să fie ocolit în România.

Un element aparte ține de fondul emoțional.

Cred că este pentru prima dată când, după modelul discursului SOTU susținut de președintele SUA, un președinte al Comisiei Europene are un oaspete de onoare la discursul său anual din plenul Parlamentului European. Această practică este utilizată în SUA pentru a arăta atenția pe care un lider de la Casa Albă o acordă diferitelor probleme de natură internă sau internațională.

În cazul UE, Ursula von der Leyen a invitat-o pe Beatrice Vio, o sportivă din Italia care a câștigat medalia de aur la Jocurile Paralimpice de la Tokyo la numai 119 zile după ce a trecut printr-o invervenție chirurgicală, pentru a oferi un chip “unei Uniuni Europene care are suflet și viitor”.

Un gest remarcabil pentru un discurs politic concentrat pe realizări, dar și pe ocolirea unor carențe precum apărarea valorilor comune.

Însă, același fond emoțional l-am întâlnit și în România în timpul protestelor din 2017 pentru apărarea valorilor europene sau la baia de mulțime a liderilor europeni de la Summitul de la Sibiu din 9 mai 2019.

Este, deci, vital ca România să nu își altereze acest suflet european. Dincolo de metafore, acest lucru înseamnă implementarea reformelor asumate, investiții strategice prin PNRR și celelalte programe prin fonduri europene și atingerea bornelor precum aderarea la Schengen, ridicarea MCV și pregătirea terenului pentru aderarea la zona euro.

Continue Reading

COMISIA EUROPEANA

#SOTEU2021 Ursula von der Leyen: Uniunea Europeană a Sănătății, o promisiune îndeplinită

Published

on

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a susținut cel de-al doilea discurs anual în fața plenului Parlamentului European cu privire la starea Uniunii, moment în care a subliniat primele trei priorități ale Comisiei Europene în următoarea perioadă, iar Uniunea Europeană a Sănătății, care a căpătat deja contur în ultimul an de pandemie, rămâne o prioritate cheie pentru Executivul European.

În urmă cu un an, când cetățenii europeni nu aveau încă un vaccin cu care se puteau imunizau împotriva COVID-19 și când Uniunea Europeană era anesteziată în răspunsurile sale împotriva crizei fără precedent provocată de noul coronavirus, Uniunea Europeană a Sănătății era doar un plan pe hârtie. În schimb, astăzi, Uniunea Europeană a ieșit de sub anestezie. Executivul European a reușit să ajute statele membre să învingă, împreună, pandemia. Cetățenii europeni s-au putut imuniza împreună, în același timp. Nimeni nu a fost lăsat în urmă. De asemenea, certificatul digital UE COVID-19 a devenit o realitate în doar trei luni de zile.

„Pentru mine, este foarte clar – trebuie să construim o Uniune Europeană a Sănătății mai puternică. Iar pentru a începe să transformăm acest lucru în realitate, trebuie să tragem acum primele învățăminte din criza din domeniul sănătății”, spunea Ursula von der Leyen în primul său discurs anual, susținut în anul 2020.

Discursul din acest an a început mult mai hotorât. Ursula von der Leyen a recunoscut faptul că Uniunea Europeană a fost prea divergentă și prea înceată în primele luni ale pandemiei. În discursul de astăzi, acțiuniile Comisiei Europene au fost exprimate la timpul prezent: „Anul trecut, am spus că este timpul să construim o Uniune Europeană a Sănătății. Astăzi ne îndeplinim promisiunea. Punem în funcțiune HERA – autoritatea noastră de pregătire și răspuns în caz de urgență în domeniul sănătății. Aceasta va fi un atu imens pentru a face față mai devreme și mai bine amenințărilor viitoare la adresa sănătății.”

„Avem capacitatea de inovare și capacitatea științifică, cunoștințele din sectorul privat, avem autorități naționale competente. Și acum trebuie să reunim toate acestea, inclusiv o finanțare masivă. Prin urmare, propun o nouă misiune de pregătire și reziliență în domeniul sănătății pentru întreaga UE. Iar aceasta ar trebui să fie susținută de o investiție Team Europe de 50 de miliarde de euro până în 2027. Pentru a ne asigura că niciun virus nu va transforma vreodată o epidemie locală într-o pandemie globală. Nu există un randament mai bun al investiției decât acesta”, a mai subliniat astăzi președinta Comisiei Europene în discursul său. 

Citiți și: Uniunea Europeană a Sănătății, posibilă prin modificarea Tratatului UE. Care este părerea Comisiei Europene și ce răspuns așteaptă de la cetățeni

Incubatorul HERA va servi drept model pentru pregătirea pe termen lung a UE pentru situații de urgență în domeniul sănătății. 

Prin noul Plan european de pregătire în domeniul bioapărării împotriva variantelor virusului care cauzează COVID-19, denumit ”Incubatorul HERA”, UE își propune să aducă împreună cercetători, companii din domeniul biotehnologiei, producători și autorități publice din Uniunea Europeană și de la nivel global pentru a depista noi variante, pentru a oferi stimulente vizând crearea de vaccinuri noi și adaptate, pentru a accelera procesul de aprobare a acestor vaccinuri și pentru a asigura sporirea capacităților de producție.

HERA se va baza pe acțiunile lansate astăzi și va oferi o structură permanentă pentru modelarea riscurilor, supravegherea globală, transferurile de tehnologie, capacitatea de producție, cartografierea riscurilor în cadrul lanțului de aprovizionare, capacitatea de producție flexibilă și cercetarea și dezvoltarea în domeniul vaccinurilor și al medicamentelor.

Acțiunile vor fi însoțite de cooperare la nivel mondial prin intermediul Organizației Mondiale a Sănătății și al inițiativelor globale vizând vaccinurile. Ele vor pregăti terenul pentru Autoritatea europeană pentru pregătire și răspuns în situații de urgență sanitară (HERA).

Continue Reading

EDITORIALE

Moștenirea lui “11 septembrie 2001”: Momentul când România a început să se comporte de facto ca un aliat NATO

Published

on

Image Source: Wikipedia

11 septembrie 2001. O zi cumplită pentru cea mai puternică națiune a lumii, aflată până la acel moment într-o poziție mult râvnită de adversarii sistemici și unică în istoria lumii. SUA erau în dimineața fatidicei zi de 9/11 singura superputere a lumii, capabilă să combine toate elementele de putere politică, militară și economică.

Începând cu acea zi, arena internațională a intrat în proces de schimbare început prin prăbușirea ordinii bipolare sovieto-americane cu un deceniu în urmă. Decada de unipolaritate și excepționalism ale Americii au facilitat o resetare a relațiilor cu noua Rusie, au favorizat culoarul reunificării germane și integrării europene. Insulele de instabilitate din teatrul balcanic al Europei sau conflictul israelo-palestinian au arătat, deși prin experiențe sângeroase, cât de importantă e prezența și ponderea Statelor Unite în marile decizii globale. Diplomația acordurilor de la Oslo sau Dayton era o dovadă că SUA sunt tutorele ordinii internaționale.

Diplomația a părăsit însă geometria Biroului Oval și a Situation Room după prăbușirea World Trade Center, simbol al modelului economic propulsat de SUA. Factorul militar a intrat în scenă și a dominat și influențat imaginea Americii în lume vreme de două decenii.

Sângele nevinovat vărsat de aproape 3.000 de cetățeni americani a fost răzbunat cu sudoarea și sângele soldaților americani și aliați, inclusiv români. 32.000 de militari români, dintre care 27 ne-au părăsit, au contribuit fără rezerve, tăgadă sau ezitare din partea României la efortul de solidaritate cu Statele Unite, clipă în care junele parteneriat strategic dintre Washington și București avea doar patru ani de existență. Peste două zile, la 13 septembrie, acest parteneriat strategic va fi, din nou, la ceas aniversar.

20 de ani de la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 coincid cu 20 de ani de la activarea, în premieră, a articolului V din Tratatul NATO privind apărarea colectivă. Deloc întâmplător, sediul NATO inaugurat în 2017 găzduiește și un monument dedicat articolului V invocat la 11 septembrie.

Deceniul de unipolaritate americană și sprijinul acordat în ultima jumătate de veac pentru reconstrucția Europei avea să fie răsplătit de acest gest fără precedent de solidaritate. Mai mult cu sens politic, decât militar, dar cu reverberații pentru prezentul în care ne aflăm. Este același tip de solidaritate și unitate transatlantice pentru care americanii pledează în prezent pentru ca reduta Occidentului în competiția strategică globală cu autocrațiile să fie impenetrabilă.

Mai cu seamă, în spațiul nostru național abundat de atitudini politice iresponsabile, marcăm două decenii de când România s-a comportat ca membru de facto al NATO.

Statutul României din prezent, de aliat statornic al NATO și de partener de neclintit al SUA, a fost dobândit prin deciziile asumate la acel moment de răscruce, când Armata României a intrat alături de forțele americane și euro-atlantice în Afganistan. La un an distanță, în noiembrie 2002, la Praga, România era invitată să adere la NATO.

La două decenii de la șocul acestor atacuri, alianța transatlantică este într-un alt punct de inflexiune, iar retragerea americană și occidentală din Afganistan vine să ateste că provocările sunt altele, și mai asimetrice, dar și mai capabile să altereze ordinea liberală occidentală.

România este parte a acestui moment de inflexiune, aliat și occidental, cu procese de reflecții și decizii strategice care bat la orizont. În același timp, România a reușit să se ridice, în diferiți timpi, la înălțimea datoriei și a prezenței sale de durată în Afganistan, încheindu-și procesul de retragere din această țară înainte ca talibanii să preia controlul și reușind, într-un final, să evacueze cetățenii români și colaboratorii afganii care au sprijinit forțele armate române.

Plecarea din Afganistan și marcarea a 20 de ani de la odioasele atacuri de la 9/11 nu sunt startul unei retrenchment policy din partea SUA, ci o reprioritizare strategică necesară.

Este, deci, important să nu uităm ca 11 septembrie reprezintă o reamintire constantă a faptului că parteneriatul euro-atlantic este, poate, cea mai de succes formă de cooperare internațională.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
POLITICĂ15 mins ago

Liderul PSD Marcel Ciolacu îi felicită pe social-democrații germani pentru victoria din alegeri: Stânga are șansa de a reda Europei o dimensiune socială şi umană

U.E.27 mins ago

Alegeri Germania 2021: Social-democrații revendică funcția de cancelar după 16 ani ai “erei Merkel”. Conservatorii au obținut cel mai slab rezultat postbelic (rezultate parțiale)

U.E.44 mins ago

Partidul Comunist a înregistrat o victorie surprinzătoare la alegerile municipale din Graz, al doilea oraș ca mărime din Austria

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Președinta Comisiei Europene vine astăzi pentru prima oară în România: Ursula von der Leyen va aproba PNRR-ul de 29,2 miliarde de euro în prezența lui Klaus Iohannis și a lui Florin Cîțu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI13 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

U.E.15 hours ago

Alegeri în Germania: Social-democrații, ușor avans față de conservatori. Verzii, pe a treia poziție (exit-poll)

Cristian Bușoi16 hours ago

Cristian Bușoi a fost ales vicepreședinte al PNL pentru Sănătate: Avem șansa în anii următori să îmbunătățim situația din spitalele din România cu ajutorul fondurilor europene

U.E.16 hours ago

Ziua Europeană a Limbilor. Eurostat: Elevii români, fruntași în UE la studierea limbilor străine. Engleza și franceza, cele mai studiate limbi

Alin Mituța18 hours ago

Caravana ”Cu Europa ajungem departe”, lansată de eurodeputatul Alin Mituța, a ajuns la final: Voi duce ideile colectate în Conferința privind viitorul Europei

MAREA BRITANIE18 hours ago

Regatul Unit acordă 10.500 de vize temporare de muncă pentru a face față deficitului de forță de muncă

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI13 hours ago

Gheorghe Falcă a fost ales vicepreședinte al PNL pentru fonduri europene și dezvoltare regională: Modernizarea României, al treilea mare proiect de țară, după aderarea la UE și NATO

POLITICĂ2 days ago

Florin Cîțu este noul președinte al Partidului Național Liberal: Acest vot mă onorează și mă responsabilizează. Vă promit că voi fi președintele tuturor liberalilor

ONU5 days ago

În primul discurs la ONU, Maia Sandu cere retragerea trupelor Rusiei din Transnistria și anunță că a început curățarea Republicii Moldova de regimurile corupte

Dragoș Pîslaru5 days ago

Eurodeputatul Dragoș Pîslaru: Cel mai optimist scenariu pentru aderarea României la zona euro ar fi în 2028

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, la ONU: România susține rolul de lider al Uniunii Europene în materie de schimbări climatice

INTERVIURI5 days ago

INTERVIU Președinta Fondului de Investiții al celor Trei Mări: Înființarea fondului, posibilă prin cooperarea cu România. Este esențial să prezentăm investitorilor întreaga regiune prin fiecare țară în parte

ONU5 days ago

Klaus Iohannis, de la tribuna ONU: Valorile democratice și ordinea bazată pe reguli, fundamente ale unui viitor mai bun. Conflictele prelungite din vecinătatea României continuă să amenințe securitatea Europei

INTERNAȚIONAL6 days ago

Joe Biden invocă, în primul său discurs la ONU, “alianța sacră NATO” și “parteneriatul fundamental cu UE”: Suntem în zorii unui deceniu decisiv. Începem o nouă eră de diplomaţie neobosită

INTERVIURI7 days ago

INTERVIU Ministrul adjunct de externe al Poloniei: România și Polonia sunt liderii principali ai Inițiativei celor Trei Mări. Trebuie să fim o parte mai puternică a UE

INTERVIURI1 week ago

Comisarul European Adina Vălean, despre rolul tinerilor în Conferința pentru Viitorul Europei: Ideile lor reprezintă o valoare adăugată

Team2Share

Trending