Connect with us

INTERNAȚIONAL

Pe 11 noiembrie toate privirile se îndreaptă spre Paris. Peste 60 de șefi de stat și de guvern participă la ceremonia care marchează 100 de ani de sfârșitul Primului Război Mondial

Published

on

Președintele american, Donald Trump, se va întâlni cu omologul turc, Recep Tayyip Erdogan și cel rus, Vladimir Putin la Paris, care vor participa pe 11 noiembrie, alături de cel puțin 60 de șefi de stat și de guvern, printre care și președintele României Klaus Iohannis, la ceremonia de marcare a sfârșitului Primului Război Mondial, anunță The Guardian

FOTO: Kremlin

Întâlnirile pe care Donald Trump le va avea cu cei doi lideri survin la scurt timp după rezultatul alegerilor intermediare de marți, care vor determina majoritatea în Congres pentru următorii doi ai mandatului liderului de la Casa Albă. Se așteaptă ca în aceeași zi să se adopte o decizie cu privire la noi sancțiuni economice împotriva Rusiei pentru utilizarea armelor chimice pe teritoriul britanic.

Sancțiunile impuse de Congresul american împotriva Moscovei ar putea fi draconice și ar putea tensiona și mai mult atmosfera întâlnirii dintre Trump și Putin, care se anunță deja a fi una încordată ca urmare a deciziei Statelor Unite de a se retrage din Tratatul privind forțele nucleare intermediare (INF).

La polul opus, președintele francez și gazda ceremoniei de comemorare a Centenarului sfârșitului Primului Război Mondial speră să utilizeze anvergura acestui moment pentru a atrage atenția asupra renașterii unui naționalism promovat de liderii autoritari care amenință democrațiile liberale și instituțiile multilaterale, rezultat al celui de-al Doilea Război Mondial.

Emmanuel Macron și-a exprimat deja teama că o atmosferă asemănătoare anilor 1930 poate fi constată în zilele noastre în Europa.

Observațiile sale au fost urmate de un sondaj care arată că partidul francez de extrema-dreapta Adunarea Națională (RN) a depășit pentru prima dată formațiunea președintelui Emmanuel Macron în sondajele care măsoară intențiile de vot pentru alegerile europarlamentare din luna mai a anului viitor.

Liderul de la Palatul Elysee a făcut apel la cooperare, invitând-o pe Angela Merkel, cancelarul german, să susțină discursul de deschidere a Forumului de pace de la Paris, menit să arate importanța practică și ideologică a multilateralismului, temă pe care intenționază să o transforme în epicentru al alegerilor europene ce vor avea loc anul viitor.

Palatul Elysee a anunțat că mai mult de 100 de demnitari străini care reprezintă state ce au luptat în Primul Război Mondial sunt așteptați să participe la ceremonie. Doar 20 de lideri africani urmează să ia parte la evenimentele de marcare a 100 de ani de la sfârșitul Primului Război Mondial.

Se așteaptă ca războiul din Siria, care durează de șapte ani, dar și noile sancțiuni impuse Iranului, să fie subiectele care vor domina întrevederea dintre Donald Trump și Vladimir Putin.

Washington anticipează că întâlnirea bilaterală va fi una scurtă și nu la fel controversată ca întrevederea lor din iulie, găzduită de Helsinki. Să nu uităm însă că cei doi lideri sunt imprevizibili.

În situația în care Trump va triumfa în cadrul bătăliei electorale de mâine, există posibilitatea ca acesta să interpreteze victoria ca pe un semnal ce îi dă posibilitatea de a avea mai multă libertate în relația cu Rusia.

Mult așteptata întrevedere dintre Donald Trump și Recep Tayyip Erdogan va fi prima reuniune bilaterală după ce Turcia a acuzat aliatul SUA din Orientul de Est, Arabia Saudită, că se face vinovată de uciderea jurnalistului Washington Post, Jamal Khashoggi.

FOTO: Youtube/ White House

Washingtonul a amânat decizia de impunere a sancțiunilor împotriva Riadului, așteptând rezultatele investigației interne a Arabiei Saudite.

Erdogan l-a acuzat în repetate rânduri pe prințul saudit, Mohammed bin Salman că se află în spatele crimei. Arabia Saudită nu va fi reprezentantă la Pais, în vreme ce liderul de la Ankara plănuiește o întâlnire bilaterală și cu omologul rus, Vladimir Putin.

Ironic, în cadrul vizitei sale precedente de la Paris, organizată în luna ianuarie, președintele turc i-a calificat pe jurnaliști drept ”gardieni ai terorismului”.

Într-o conferință comună de presă cu președintele Macron, Erdogan a spus că ”teroarea nu se formează singură. Teroarea și teroriștii au gardieni. Aceste grădinari sunt acei oameni văzuți ca gânditori. Ei alimentează teroarea cu articolele din ziarele lor.”

Se aștepată ca în cadrul întâlnirii cu Trump, Erdogan să depună eforturi pentru prezervarea acordului de încetare a focului în provincia nordică din Siria, Idlib. Operațiunile comune împotriva grupărilor kurde, precum și continuarea ridicării sancțiunilor americane se vor afla pe agenda discuțiilor.

Discursul de deschidere a Forumului pentru Pace de la Paris pe care Angela Merkel îl va susține reprezintă prima sa apariție importantă la nivel internațional după ce a anunțat că în 2021 nu va mai candida pentru un nou mandat de cancelar al Germaniei, după o perioadă de 16 ani în care aceasta a ocupat funcția de șef al guvernului de la Berlin.

Citiți și:

Angela Merkel se va retrage din funcţia de cancelar al Germaniei în 2021. Cine i-ar putea fi succesor

Tema centrală a Forumului pentru Pace este aceea de a identifica soluții practice multilaterale pentru a rezolva un set de probleme comune.

Se așteaptă ca și secretarul general al ONU, Antonio Guterres, să ia cuvântul în cadrul forumului, făcând apel la reformarea multilateralismului.

Forumul pentru Pace, care va deveni un eveniment anual, are scop curativ, devenind astfel un antidot împotriva a aceea ce Macron califica drept ”un risc care bântuie lumea, acela de divizare, naționalism și temeri uriașe care pot face ca democrația să se îndoiască de ea însăși”.

Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.

NATO

Mircea Geoană, viitorul secretar general adjunct al NATO: Vizita președintelui României la Washington consfințeste rolul României de aliat privilegiat al Americii în Europa

Published

on

© NATO

Viitorul secretar general adjunct al NATO, Mircea Geoană, salută reconfirmarea, în cadrul Declarație Comune semnată marți la Washington de președinții Donald Trump și Klaus Iohannis, a importanței strategice a zonei Mării Negre pentru securitatea transatlantică și a securității energetice 

Moment de maturitate deplină în parteneriatul strategic româno-american. Noua vizită a președintelui României la Washington consfințeste rolul României de aliat privilegiat al Americii în Europa. La 30 de ani de la prăbușirea comunismului, la 22 de ani de la lansarea Parteneriatului Strategic și la 15 ani de la intrarea țării noastre în NATO, transformarea în politica externă și de securitate a țării noastre este remarcabilă”, a scris Geoană, pe pagina sa de Facebook.

Deopotrivă primul român și întâiul est-european numit în funcția de secretar general adjunct al NATO, Geoană a salutat ”reconfirmarea importanței strategice a zonei Mării Negre pentru securitatea transatlantică și a securității energetice ca parte indisolubilă a securității naționale și zonale”.

”Relația țării noastre cu Statele Unite și Uniunea Europeană trebuie să rămână și pe mai departe un teren al acțiunii comune a tuturor forțelor politice și al interesului superior al națiunii române”, a conchis Mircea Geoană, cel care își va prelua noua poziție la jumătatea lunii octombrie.

Președinții României şi Statelor Unite ale Americii, Klaus Iohannis şi Donald Trump, au adoptat marţi, la Washington, o declaraţie comună care priveşte întărirea relaţiilor dintre cele două state, prima astfel de declarație la nivel prezidențial după adoptarea, în 2011, Declaraţiei Comună privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI.

Privitor la Marea Neagră, documentul consacră ”sintagma de importanță strategică”.

”Împreună, statele noastre au depus eforturi durabile pentru modernizarea forțelor noastre armate și pentru a ne îndeplini angajamentele asumate în cadrul NATO cu privire la partajarea echitabilă a responsabilităților. Militarii noștri acționează umăr la umăr pentru apărarea libertății și în vederea consolidării posturii de apărare și descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanță strategică pentru securitatea transatlantică”, arată declarația adoptată de Trump și Iohannis.

După anul 2014, Marea Neagră a dobândit o importanță crescândă pe agenda de securitate a NATO și ca parte a pachetului de măsuri pentru disuasiunea oricăror potențiale agresiuni dinspre Răsărit.

De altfel, anul trecut, summitul NATO a găzduit în premieră o reuniune a țărilor aliate cu partenerii din Georgia și din Ucraina dedicată exclusiv securității la Marea Neagră, în contextul în care Rusia dezvoltă și amplasează armament și forțe militare în peninsula anexată Crimeea, la mai puțin de 400 km de granița sud-estică a flancului estic al Alianței Nord-Atlantice

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump și-a anulat vizita în Danemarca după ce premierul Mette Frederiksen a spus că vânzarea Groenlandei este o idee ”abursdă”

Published

on

Preşedintele american Donald Trump a anunţat într-o postare pe Twitter că şi-a amânat vizita programată în Danemarca la începutul lunii septembrie după ce premierul danez Mette Frederiksen a calificat interesul său de a cumpăra Groenlanda drept ”absurd”.

”Danemarca este o ţară deosebită cu oameni încredibil, dar având în vedere comentariile primului-ministru Mette Frederiksen că nu o interesează deloc să discute despre vânzarea Groenlanda, îmi voi amâna vizita programată peste două săptămâni”, a scris Trump marţi seară pe Twitter.

”Primul-ministru a scutit o grămadă de cheltuială şi efort din partea ambelor ţări exprimându-se atât de direct în această chestiune. Îi mulţumesc pentru asta şi aştept cu nerăbdare să programez o altă vizită în viitorul apropiat”, a mai spus Trump.

Preşedintele american Donald Trump şi-a confirmat duminică interesul pentru achiziţionarea Groenlandei de la Danemarca, eventualitate pe care el a calificat-o drept o “mare tranzacţie imobiliară” și o idee pe care premierul danez Mette Frederiksen a calificat-o drept “absurdă”.

”Groenlanda nu este de vânzare. Groenlanda nu este daneză. Groenlanda aparține Groenlandei. Sper cu tărie că acest lucru nu este luat în serios”, a declarat, în context, premierul danez Mette Frederiksen.

Groenlanda a fost colonie daneză până în 1953, dată la care a intrat în “Comunitatea Regatului” danez. În 1979, insula a obţinut statutul de “teritoriu autonom”, însă economia sa depinde în continuare foarte mult de ajutoarele acordate de Copenhaga.

Groenlanda găzduiește baza aeriană Thule, baza cea mai nordică a armatei americane, situată la aproximativ 750 de mile deasupra Cercului Arctic și construită în 1951. Radarul și postul de interceptare din zonă au încorporat un sistem de avertizare timpurie pentru rachete balistice, cu o capacitate de detecție care se întinde pe mii de kilometri pătrați pe teritoriul Rusiei.

Continue Reading

INTERNAȚIONAL

Donald Trump susține, din nou, revenirea la G8 prin reintegrarea Rusiei: Președintele Obama a exclus Rusia pentru că Putin l-a păcălit

Published

on

© Kremlin.ru

Președintele SUA Trump s-a declarat marţi în favoarea revenirii la formatul G8 odată cu reintegrarea Rusiei, care a fost exclusă din acest grup în 2014, pe fondul anexării ilegale a peninsulei Crimeea, iar țările occidentale au revenit la formatul G7.

Trump a făcut aceste declarații în fața presei în timpul unei întâlniri în Biroul Oval cu președintele României Klaus Iohannis, cu câteva zile înainte de a călători la Biarritz, în Franța, unde omologul său francez Emmanuel Macron va găzdui summitul G7.

Cred că este mult mai potrivit să avem Rusia. Ar trebui să fie G8, pentru că multe dintre subiectele despre care vorbim au legătură cu Rusia, aş vedea-o revenind la G8. Și dacă cineva ar susține acest lucru, voi fi dispus să mă gândesc la asta într-un mod foarte favorabil”, a spus Trump, în condițiile în care liderul american va găzdui summitul G7 din 2020.

Președintele SUA a mai făcut afirmații similare și anul trecut, înaintea summitului G7 din Canada, sugerând că Rusia ar trebui reintegrată în format.

În declarațiile de marți, Trump nu a ratat ocazia de a-l critica pe predecesorul său, Barack Obama, precizând că fostul președinte a luat această decizie pentru că ”Putin l-a păcălit”.

”Președintele Obama nu a vrut Rusia pentru că l-a păcălit. Ei bine, acesta nu este modul în care ar trebui să funcționeze cu adevărat”, a continuat Trump.

Liderul american, care a adoptat împreună cu Klaus Iohannis o declarație comună bilaterală prin care SUA și România se opun dependenței europene de gazul rusesc, a făcut aceste afirmații în contextul în care Vladimir Putin a fost primit, luni, de Emmanuel Macron la reședința de vacanță a președintelui francez de la fortul Brégançon.

Cu acea ocazie, Putin și Macron și-au etalat multiple gesturi de bunăvoință, dar și contre politice.

Macron, cel care va găzdui peste câteva zile summitul G7, format la care s-a revenit în 2014 o dată cu excluderea Rusiei pe fondul anexării Crimeei, a vorbit despre o apropiere între Rusia și Uniunea Europeană, precum și între Moscova și Paris, evocând conceptul unei Europe ”de la Lisabona la Vladivostok”, un proiect pe care președintele rus sau cancelarul german l-au promovat intens în deceniul trecut și o umbrelă de cooperare politică și economică.

Sub auspiciile acestor afirmații, Putin a replicat prin manifestarea ”recunoștinței” față de susținerea acordată de Franța pentru revenirea delegației Rusiei în Consiliul Europei.

Membrii G7 (Germania, Canada, SUA, Franţa, Italia, Japonia şi Regatul Unit) urmează să se reunească din nou în acest weekend la Biarritz, în sud-vestul Franţei, pentru un summit care se anunţă tensionat din cauza dezacordurilor dintre Trump şi aliaţii săi pe numeroase probleme (Iran, Siria, acordul de la Paris privind schimbările climatice etc.).

De la anexarea Crimeei în 2014, Rusia a fost exclusă din G8, care a devenit astfel G7.

 

Continue Reading

Cum pot vota românii din diaspora la alegerile prezidențiale

Facebook

Advertisement
Advertisement

Trending