Președintele Klaus Iohannis se numără printre cei șapte potențiali înlocuitori ai Ursulei von der Leyen la șefia Comisiei Europene, într-un material realizat de Euronews.com în care televiziunea europeană analizează aspectele pro și contra ale posibililor lideri care ar putea fi preferați în detrimentul actualei președinte a executivului european în contextul mai multor scandaluri care o înconjoară pe asta.

Numirea din nou a Ursulei von der Leyen în fruntea Comisiei Europene pare ceva normal după ce aceasta a fost desemnată candidatul cap de listă al PPE, formațiunea creditată să obțină cele mai multe mandate în următorul Parlament European, și după ce von der Leyen a devenit, în 2019, soluția de compromis a liderilor europeni pentru a fi instalată la șefia Comisiei Europene.

Însă, notează Euronews, conducerea executivului european și-a pierdut din strălucire în urma retragerii din funcție a lui Markus Pieper, ales de von der Leyen ca reprezentant pentru IMM-uri, și în urma unor probleme legate de reacția lui von der Leyen la criza din Orientul Mijlociu.

Astfel, posibilitatea ca în această vară să nu primească aprobarea atât a liderilor UE, cât și a noului Parlament European, a devenit o perspectivă mai realistă.

Principalul său argument pentru a rămâne la cârma brațului executiv al UE a fost întotdeauna continuitatea cu actuala Comisie, dar și lipsa unor concurenți reali pentru funcția sa, precizează Euronews

“Cu toate acestea, cel puțin la Bruxelles, se vehiculează în prezent nume alternative, deși alți candidați nu își vor arunca oficial pălăria în ring înainte de alegeri”, arată sursa citată.

Mario Draghi – Vrăjitorul

© European Union, 2022

Discursul lui Draghi (16 aprilie) la forumul social la nivel înalt de la La Hulpe a fost salutat de presa italiană ca o candidatură deghizată pentru conducerea Comisiei Europene. Chiar și la Bruxelles, fostul prim-ministru italian și fost președinte al Băncii Centrale Europene se bucură de reputația de a face lucrurile să se întâmple, ca prin magie.

Cu toate acestea, secretele vrăjitoriei sale rămân evazive – vraja sa în fața crizei datoriilor din zona euro a fost “orice este nevoie”. Se pare că dezvoltă o nouă incantație în legătură cu raportul pe care îl pregătește despre competitivitate, solicitat chiar de von der Leyen, referindu-se la necesitatea unei “schimbări radicale”.

Pro: Probabil cel mai cunoscut politician european, cu o aură de infailibilitate, perceput, de asemenea, ca fiind mai presus de lupta cu politica de partid.

Dezavantaje: Riscul de a avea pe cineva “prea bun” în funcția de conducere, care îi pune în umbră pe toți ceilalți – unul dintre motivele care au determinat partidele italiene să îi retragă mandatul de premier.

Șanse: Este puțin probabil ca liderii UE și deputații europeni să îl respingă pe Draghi, chiar și Viktor Orban a declarat reporterilor de la Bruxelles că îl “place”.

Kristalina Georgieva – Mereu apreciată

© ec.europa.eu

Președintele în funcție al Consiliului European, Charles Michel – care va fi un mediator cheie în negocierile pentru viitoarele funcții de conducere ale Uniunii Europene – a declarat, înaintea summitului special al UE din aprilie, că următoarea Comisie va fi una “economică”.

Dacă acest lucru este adevărat, cine ar fi mai potrivit decât actualul director al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, pentru postul de conducere?

Numele fostului comisar european pentru buget este un evergreen atunci când se discută despre posturile-cheie ale UE – și a fost deja vehiculat în 2019, când von der Leyen a fost în cele din urmă numită.

Pro: Ea ar putea fi prima șefă a Comisiei din Europa de Est mult așteptată de la “Marea Extindere”.

Dezavantaje: Tocmai a fost numită din nou director al FMI și, în comparație cu alți candidați, are mai puține legături cu factorii de decizie cheie de la Bruxelles.

Șanse: Foarte bine cotată în Consiliu pentru sprijinul acordat țărilor din est, dar solidă sau instabilă în Parlament.

Andrej Plenković – Outsider-ul

© European Union 2022 – Source : EP

În cazul în care candidata sa oficială, von der Leyen, ar pierde susținerea, Partidul Popular European (PPE) de centru-dreapta are soluții în interiorul său, inclusiv în persoana lui Andrej Plenković.

Prim-ministrul croat conduce guvernul din 2016 și ar putea fi tentat să urmeze o carieră mai internațională, deși faptul că partidul său a câștigat alegerile parlamentare din Croația i-ar putea reduce acest apetit pentru moment.

Pro: Experiență îndelungată ca șef de guvern, provine din cel mai nou stat membru al UE – un semnal de bunăvoință pentru țările candidate aflate pe lista de așteptare.

Dezavantaje: profil mai mult orientat spre “politică” decât spre “politici”.

Șanse: Prietenia cu mulți colegi lideri europeni ar putea facilita numirea, dar confirmarea va depinde de capacitatea de a crea coaliții în Parlament.

Roberta Metsola – Ucenicul

© European Union 2023 – Source : EP

Când revista Time a inclus-o pe Roberta Metsola printre cei 100 de lideri emergenți care vor modela lumea în 2023, von der Leyen a scris ea însăși un elogiu.

“Nu cedați niciodată în fața cinismului. Poți fi motorul schimbării”, a sfătuit-o actuala șefă a Comisiei pe tânăra politiciană care ar putea acum să-i succeadă mentorului său.

În scurta sa carieră internațională, Metsola a devenit primul politician european care s-a întâlnit cu Zelenski la Kiev după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina.

Totuși, ea nu este o candidată de prim rang în ochii liderilor europeni, dar numele ei ar ieși probabil la iveală dacă nu s-ar ajunge la un acord privind renumirea lui von der Leyen și dacă alți candidați nu ar obține susținere.

Pro: Carismă și tinerețe, plus poziții pro-europene puternice.

Dezavantaje: Lipsa de experiență internațională, fără funcții anterioare în vreun guvern – o problemă pentru liderii UE.

Șanse: Mai ușor în Parlament ca președinte demisionar, mai dificil în Consiliul European.

Kyriakos Mitsotakis – Asul din mânecă

© European Union, 2021

Premierul Greciei s-ar putea dovedi un alt as în mânecă pentru PPE, dacă lucrurile devin dificile la masa negocierilor. Într-un mesaj pe Twitter publicat recent, liderul partidului PPE, Manfred Weber, a declarat că Mitsotakis “reprezintă cel mai bun leadership al PPE” – cuvinte pe care probabil nu le-ar spune despre von der Leyen.

Mitsotakis este apreciat de colegii săi lideri europeni și ar putea fi, de asemenea, o alegere bună pentru președinția Consiliului European dacă PPE nu reușește să preia postul de președinte al Comisiei.

Recent, liderul grec a evidențiat trei motoare principale pentru următorul mandat al UE: autonomia strategică, competitivitatea și securitatea alimentară – părând pregătit pentru un discurs despre starea Uniunii.

Pro: Experiență anterioară în calitate de lider al UE. Vorbește bine engleza și franceza și suficient de bine germana pentru a se adresa plenului în cadrul discursului anual privind starea Uniunii.

Dezavantaje: mirosul de scandal intern ar putea face din el o alegere riscantă.

Șanse: Puternic în fața Consiliului, bazându-se pe majoritatea politică din Parlament în calitate de candidat al PPE.

Christine Lagarde – Bancherul

© European Union 2020 – Source : EP

Actualul guvernator al Băncii Centrale Europene (BCE) ar fi o altă alegere solidă în cazul în care profeția lui Michel despre o Comisie “economică” se dovedește a fi corectă – în special dacă negocierile se află în impas.

În 2019, ea a câștigat cârma BCE datorită unui impuls din partea lui Emmanuel Macron și ar putea fi din nou alegerea președintelui francez.

Pro: Bilanț bun oriunde a fost, de la guvernul francez la FMI și BCE.

Contra: O alegere care ar părea birocratică sau detașată de cetățeni, prea apropiată de Macron (de bine sau de rău).

Șanse: Dacă numele ei apare la masa liderilor, este un semn sigur că sunt în pană de idei și ea ar putea fi una dintre ultimele alegeri bune disponibile. Totuși, ar putea ea să obțină sprijinul unui Parlament cu înclinații de dreapta?

Klaus Iohannis – Strategul

© European Union 2024 – Source : EP

Ce se întâmplă dacă Michel se înșeală și Europa optează pentru o altă Comisie “geopolitică”? În acest caz, numele președintelui român ar putea apărea ca un iepure din pălărie.

Iohannis candidează, de asemenea, pentru funcția de secretar general al NATO – deși premierul olandez Mark Rutte pare să aibă un avantaj în această cursă – astfel încât are o viziune gata pregătită pentru apărarea Europei, care ar putea fi reciclabilă pentru următoarea Comisie.

Pro: Candidat dintr-o țară estică și din partea PPE.

Contra: Depinde de rezultatul cursei pentru NATO.

Șanse: Relativ bine văzut în Consiliul European, dar are nevoie de o majoritate PPE în Parlament.

Președintele Comisiei este numit la discreția liderilor UE, după ce se ține cont de rezultatele alegerilor europene, ceea ce înseamnă că partidul care ajunge pe primul loc, de regulă PPE, se bucură de privilegiul nescris de a controla executivul. Socialiștii și liberalii își împart, de obicei, restul funcțiilor de conducere.

În conformitate cu un proces denumit “Spitzenkandidaten”, convenit de partidele politice din UE, dar nu și de șefii de stat și de guvern, candidatul principal al grupării politice care obține cel mai mare număr de voturi la alegerile pentru Parlamentul European ar trebui să fie alegerea implicită pentru următorul șef al executivului UE.

von der Leyen, care a fost numită de liderii UE și confirmată de Parlamentul European cu o majoritate de doar nouă voturi peste limita minimă (383 dintr-un minim de 374) fără să fi candidat la alegerile din 2019 la nivelul UE, s-a confruntat cu critici potrivit cărora îi lipsește “legitimitatea democratică”.

Tratatul în vigoare al Uniunii Europene, cel de la Lisabona, precizează la aliniatul 7 al articolului 17 că, ținând seama de alegerile pentru Parlamentul European şi după ce a procedat la consultările necesare, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune Parlamentului European un candidat la funcţia de preşedinte al Comisiei.

Acest candidat este ales de Parlamentul European cu majoritatea membrilor care îl compun. În cazul în care acest candidat nu întruneşte majoritatea, Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată, propune, în termen de o lună, un nou candidat, care este ales de Parlamentul European în conformitate cu aceeaşi procedură.

Președintele Klaus Iohannis, care și-a anunțat pe 12 martie intrarea în competiția pentru funcția de secretar general al Alianței Nord-Atlantice, a susținut pe 7 februarie 2024 un discurs în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, unde a prezentat viziunea sa cu privire la soluțiile ce trebuie formulate la principalele provocări cu care se confruntă Uniunea Europeană, într-un an crucial pentru viitorul UE.

Citiți și Klaus Iohannis, despre o carieră politică la nivelul conducerii UE: Ar fi inadmisibil ca nicio poziție relevantă să nu revină Estului. În 2019 s-a greșit, iar mulți est-europeni se consideră lăsați deoparte

Înainte de a intra în sala de plen a Parlamentului European, Iohannis a calificat drept “inadmisibil” deznodământul în care, după alegerile pentru Parlamentul European, niciuna din funcțiile cheie de conducere ale instituțiilor UE nu ar reveni unei persoane din Europa de Est.

“Nu cred că este momentul să fac speculații. Sunt președintele României, sunt membru în Consiliul European, unde după alegerile europene se vor discuta toate aceste poziții”, a spus președintele, întrebat de CaleaEuropeană.ro dacă ia în considerare să își continue cariera politică la nivel european, prin numirea într-o înaltă funcție la conducerea unei instituții UE.

“Eu cred în 2019 s-a greșit. Toate pozițiile relevante au fost ocupate de persoane foarte competente, nu asta este discuția, din vechea Europă. Este unul dintre motivele pentru care foarte mulți est-europeni se consideră puțin lăsați deoparte. Este o eroare și sper că de data aceasta ca această eroare să nu se mai producă”, a subliniat președintele, în cadrul unor declarații de presă alături de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, înainte de un discurs în plenul PE.

El a subliniat că “Ar fi bine pentru Uniune să se înțeleagă că alegerea pentru leadership trebuie să se facă și ținând cont de criteriul regional”, referindu-se la persoane din “vechea Europă, din est, din nord, din sud”.

“Aceste chestiuni nu trebuie niciodată neglijate, fiindcă ele ar adânci niște falii care, preferăm noi, să fie închise”, a conchis el.

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a avut joi o întâlnire cu Andriana Sukova, Director General interimar al Direcției Forţei de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune (DG EMPL) din cadrul Comisiei Europene.

Conform unui comunicat al ministerului, discuțiile s-au axat pe următoarele teme cheie:

• Implementarea Fondului Social European +

Ministerul anunță că au fost depuse 2.083 de proiecte, în valoare totală eligibilă de cca. 3,5 miliarde de euro și au fost semnate 135 de contracte de finanțare cu beneficiarii, în valoare totală eligibilă de 347 de milioane de euro.

Se estimează că, în 2024, autoritățile de management pentru Programul Educație și Ocupare, Programul Incluziune și Demnitate Socială, Programul Sănătate vor lansa 126 de apeluri în valoare totală de cca. 6,8 miliarde de euro, din care cca. 5,6 miliarde de euro, cât reprezintă contribuția UE.

• Utilizarea platformei STEP care își propune să acopere investițiile pentru o forță de muncă calificată și reziliență, prin proiecte de învățare și de educație pe tot parcursul vieții și prin proiecte de formare/training.
• Situația privind îndeplinirea condițiilor favorizante legate de prioritatea 4 – O Europă mai socială a Politicii de Coeziune 2021-2027.

România a acordat o mare atenție condițiilor favorizante tematice, înregistrând progrese semnificative pentru elaborarea și implementarea strategiilor în domenii precum piața muncii, educația, incluziunea socială și reducerea sărăciei, politica pentru incluziunea romilor și sănătatea.

În cadrul întâlnirii, oficialul Comisiei Europene a apreciat gradul de absorbție de 97% al României pentru perioada 2014-2020 și a reiterat sprijinul oferit de Comisie pentru implementarea cadrului financiar multianual 2021-2027.

Din partea MIPE au participat secretarul de stat Teodora Elena Preoteasa, Irina Radu – director general Direcția Generală Programare și Coordonare Sistem, Ivona Batali – director general Direcția Generală Informare, Transparentizare şi Dialog Social şi Cătălina Bădănace – director general adjunct Direcția Generală Programe Europene Capital Uman.

Din delegația DG EMPL au mai făcut parte Maria Luisa Cabral, director al Direcției C – Condiții de muncă și dialog social și Ana-Maria Coscotin, team leader pentru România.

Potrivit unei informări a Comisiei Europene, UE va investi 7,3 miliarde de euro din fondurile Fondul Social European+ în România pentru a îmbunătăți accesul la ocuparea forței de muncă, în special în rândul tinerilor, la o educație de calitate și favorabilă incluziunii, la noi competențe și formare profesională, pentru a promova incluziunea socială și pentru a spori accesul la asistență medicală. 

România pune în aplicare FSE+ prin intermediul a patru programe naționale, care cuprind investiții din Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și sunt completate de un program al Fondului pentru o tranziție echitabilă (JTF).

De altfel, pentru acest ultim program, România a încasat în luna martie 642 milioane de euro de la Comisia Europeană , reprezentând prefinanţare unică excepţională în cadrul platformei „Tehnologii strategice pentru Europa” (STEP). 

Uniunea Europeană are nevoie de “un nou pact european pentru competitivitate”, “ancorat” într-o piață unică puternică și integrată în cea mai competitivă, inovatoare, avansată din punct de vedere tehnologic și al tranziției verzi și digitale și prin care Uniunea piețelor de capital devine un motor de investiții, au stabilit cei 27 de lideri ai statelor membre la capătul unui Consiliu European special, ultimul înainte de alegerile pentru Parlamentul European din 6-9 iunie, dezbatere impulsionată de prezentarea de către fostul premier italian Enrico Letta a unui raport privind viitorul pieței unice, un document solicitat de instituțiile UE ca punct de plecare pentru noi decizii privind transformarea economică a Europei.

“Baza noastră economică și de securitate a fost prea dependentă de surse externe, ceea ce ne afectează competitivitatea și influența. Avem nevoie de un nou pact pentru Europa privind competitivitatea“, a declarat președintele Consiliului European, Charles Michel, la finalul summitului pe care l-a prezidat.

Într-o conferință comună de presă cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, șeful Consiliului European a precizat că acest pact trebuie bazat pe o piață unică puternică, pe politică industrială puternică, pe o veritabilă Uniune energetică, pe investiții masive prin Uniunea piețelor de capital și Banca Europeană de Investiții, pe tranziția digitală și verde și pe o reglementare mai bună și mai inteligentă, fără birocrație.

Follow the press conference after the Special European Council #EUCO ↓ https://t.co/aTy2Qo1lyU

— Charles Michel (@CharlesMichel) April 18, 2024

Potrivit lui Charles Michel, piața unică este “cea mai valoroasă resursă a noastră”, acesta reiterând cele expuse cu o zi în urmă, la anunțarea raportului Letta privind viitorul pieței unice. Piața unică “nu este un proiect tehnic, ci unul politic”.

“Avem nevoie de un nou pact pentru Europa privind competitivitatea“, a insistat el.

Totodată, o dimensiune importantă a acestor discuții, elaborată pe parcursul mai multor summit-uri europene în ultimii ani, este cuprinsă în consolidarea Uniunii piețelor de capital.

Michel a arătat că în UE există economii private în valoare de 33 000 de miliarde de euro. El a apreciat că trebuie identificate modalități de a le canaliza către companiile europene.

“Întreprinderile nou-înființate din UE primesc mai puțin de jumătate din finanțarea acordată întreprinderilor nou-înființate din SUA. Acest lucru trebuie să se schimbe. Răspunsul este următorul: Uniunea piețelor de capital Uniunea piețelor de capital este IRA-ul nostru european“, a mai spus el, într-o aluzie la Legea americană privind reducerea inflației, adoptată în SUA în 2022 sub forma unui mega-program de subvenții masive pentru stimularea economiei americane și pe care liderii europeni l-au întâmpinat cu protest și l-au perceput ca un risc cu potențial destabilizator pentru competitivitatea economică europeană.

Our economic and security base has been too dependent on external sources, which affects our #competitiveness, & influence.
We need a New Deal for Europe on Competitiveness, based on:

📍Strong Single Market;
📍Strong industrial policy, with a true Energy Union;
📍Massive… pic.twitter.com/QehmmoNrQj

— Charles Michel (@CharlesMichel) April 18, 2024

Companiile din UE ar putea obține 470 de miliarde de euro anual în plus de pe piețele de capital

Concluziile adoptate de cei 27 de șefi de state sau de guverne subliniază că investițiile în sectoare strategice și infrastructuri cheie necesită o combinație de finanțare publică și privată care să lucreze împreună.

Astfel, pe lângă bugetul UE și puterea financiară a Băncii Europene de Investiții, liderii au stabilit că aprofundarea Uniunii piețelor de capital este esențială pentru deblocarea capitalului privat.

“Aceasta va oferi companiilor europene acces la o finanțare mai diversificată la costuri mai mici, va contribui la canalizarea economiilor interne și va mobiliza volumul substanțial de investiții private necesare pentru a face față provocărilor, în special tranziției ecologice și digitale și nevoilor industriei europene de apărare. Accesul la capital, inclusiv la capitalul de risc și de creștere, ar trebui, de asemenea, să fie facilitat și simplificat, în special pentru IMM-uri și întreprinderile nou înființate”, se arată în concluziile adoptate.

La rândul ei, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a evaluat că firmele din UE ar putea obține anual 470 de miliarde de euro în plus de pe piețele de capital.

“Prin urmare, trebuie să îmbunătățim accesul la capital. Trebuie să reducem costul energiei, care ne afectează competitivitatea. Să abordăm problema lipsei de competențe. Și să ne continuăm activitatea în favoarea unui comerț deschis și echitabil”, a subliniat ea.

De altfel, șefa Comisiei și premierul belgian, Alexander De Croo, a cărui țară deține președinția Consiliului UE, au organizat ulterior o conferință de presă alături de Enrico Letta, autorului raportului care a servit drept bază de discuție.

Our Union’s competitiveness and single market start from a strong base.

Now, we need to transform this into sustainable long-term growth.

I see four major areas for action ↓ https://t.co/mZjCGV8hW8

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) April 18, 2024

În opinia ei, raportul lui Letta reprezintă punctul de plecare pentru a adapta politicile UE la schimbările mediului intern și extern.

Reacțiile liderilor UE. Cum se poziționează România

Discuțiile privind transformarea pieței unice și rolul Uniunii Piețelor de Capital au determinat și reacții diferite din partea liderilor UE.

Președintele francez Emmanuel Macron a precizat că discuțiile privind Uniunea Piețelor de Capitol au generat  “o dezbatere foarte lungă pentru că avem poziții de plecare care sunt divergente, dar este, de asemenea, o bătălie esențială dacă vrem să reușim în etapele următoare”.

Președintele francez a declarat că liderii au convenit asupra “unei metode, a unor principii și a unui calendar” pentru a face progrese în acest dosar, adăugând că acesta va fi discutat la următoarea reuniune a liderilor din iunie. Macron a adăugat că armonizarea normelor fiscale ale țărilor UE nu a făcut parte din dezbatere și a spus că discuția a permis “ridicarea ambiguităților” cu privire la ceea ce înseamnă Uniunea Piețelor de Capital.

La rândul său, cancelarul german Olaf Scholz a afirmat că ipsa unei uniuni a piețelor de capital ar putea fi cauza creșterii economice scăzute a UE. Împreună cu președintele francez Emmanuel Macron, Scholz dorește să adauge uniunea piețelor de capital pe lista de priorități, subliniind că competitivitatea pe piețele globale este de “importanță centrală” pentru UE.

Atunci când “capitalul este colectat”, este, de asemenea, mai ușor de evaluat unde sunt “bunele oportunități de investiții”, a spus el. “Condițiile-cadru similare duc la o interacțiune mai ușoară” între statele membre, deoarece sunt eliminate barierele, a adăugat el.

În schimb, premierul olandez Mark Rutte s-a declarat în favoarea ideii lui Enrico Letta de a acorda UE mai multă putere pentru a supraveghea piața internă și a elimina barierele economice dintre țările UE.

“Piețele naționale, concepute inițial pentru a proteja industriile naționale, reprezintă în prezent o frână majoră în calea creșterii și inovării în sectoare în care concurența globală și considerentele strategice impun trecerea rapidă la o scară europeană”, argumentează raportul lui Letta

“Când este vorba despre piața unică, suntem întotdeauna dispuși să facem acest lucru dacă există un argument corect”, s-a poziționat Rutte.

În ceea ce privește România, rolul prioritar al politicii de coeziune, rolul agriculturii, o abordare integrată a competitivității și ridicarea controalelor la frontierele terestre între România și restul spațiului Schengen au reprezentat punctele centrale evocate de președintele Klaus Iohannis în cadrul dezbaterii dintre liderii UE.

În concluziile lor, liderii au transmis că vor examina periodic progresele înregistrate în ceea ce privește inițiativele de consolidare a competitivității Uniunii, de asigurare a rezilienței economice a acesteia și de realizare a întregului potențial al pieței unice.

Astfel, în cadrul reuniunii sale din iunie 2024, Consiliul European va examina progresele înregistrate și va discuta măsuri suplimentare pentru a aprofunda Uniunea piețelor de capital.

Citiți și Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării

Președintele Consiliului European, Charles Michel, și fostul premier italian Enrico Letta au prezentat miercuri raportul privind viitorul pieței unice a Uniunii Europene, un document de 147 de pagini care se află pe masa celor 27 de lideri europeni pentru a-i inspira în pregătirea viitoarei agende strategice a UE 2024-2029 și care propune, între altele, reguli pentru unificarea și integrarea industriilor telecomunicațiilor, a energiei și a piețelor financiare, un nou cod european pentru întreprinderi, cu o foaie de parcurs pentru realizarea de progrese în fiecare sector până în 2029. 

În cadrul reuniunilor lor din martie și iunie 2023, liderii celor 27 de state membre au discutat despre cum să construiască o economie robustă și pregătită pentru viitor, care să asigure prosperitatea. În acest context, ei au făcut apel la acțiuni ambițioase pentru a finaliza piața unică și pentru a valorifica întregul său potențial, mai ales că piața internă a UE a împlinit anul trecut 30 de ani de la înființare.

Astfel, Enrico Letta, președintele Institutului Jacques Delors, a fost însărcinat de statele membre să prezintă un raport independent privind viitorul pieței unice. Raportul lui Letta, intitulat “Mai mult decât o piață“, propune consolidarea pieței unice europene pe trei coordonate – rapiditate, siguranță și solidaritate.

Tema competitivității europene, viitorul pieței unice și impulsionarea avantajului tehnologic global se află și în centrul discuțiilor privind viitoarea agendă strategică a UE pentru perioada 2024-2029, care va fi adoptată în iunie 2024, după alegerile europene.

Piața unică reprezintă condiție prealabilă pentru competitivitatea pe termen lung a Uniunii Europene, a subliniat în luna februarie Comisia Europeană în raportul anual privind piaţa unică şi competitivitatea.