Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, amintește Partidului Social Democrat (PSD) dezbaterile cu miniștri, parlamentari, patronate, sindicate, ONG-uri și specialiști privind Planul Național de Redresare și Reziliență a avut deja loc.
Partidul Social Democrat a solicitat o dezbatere în Parlamentul României privind Planul Național de Redresare și Reziliență cu miniștri, parlamentari, patronate, sindicate, ONG-uri și specialiști.
”PSD a fost atât de preocupat de dezbaterile pe PNRR încât le-a ratat. Partidul lui Ciolacu cere dezbatere în Parlament pe PNRR cu miniștri, parlamentari, patronate, sindicate, ONG-uri și specialiști. Au făcut și un comunicat frumos de presă. De acord cu propunerea lor, numai că dezbaterile pe PNRR cu miniștri, parlamentari, patronate, sindicate, ong-uri și specialiști au avut deja loc. Unul dintre acești participanți a fost chiar domnul Ciolacu, cu care am discutat față în față în Comisia de Afaceri Europene, pe 22 februarie, când am prezentat în premieră, în Parlament, structura actualizată a Planului Național de Redresare și Reziliență. Sigur a fost atent pentru că a și pus întrebări. Iar la dezbaterile publice organizate de MIPE au participat președinți de consilii județene, primari de municipii, orașe sau comune, inclusiv de la PSD. Poate ei să-l tragă de mână pe domnul Ciolacu”, a explicat Cristian Ghinea într-un mesaj publicat pe Facebook.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a reamintit asptel programul dezbaterilor pentru actualizarea Planului Național de Redresare și Reziliență care au demarat la 28 ianuarie 2021, încheiate la 22 februarie.
- Cum susținem Noua Generație? Politici pentru copii și tineri, educație formală și non-formală, oportunități.
- Cum stimulăm dezvoltarea la firul ierbii. Dezbatere Dezvoltare rurală.
- Cum dezvoltăm inteligent și durabil marile orașe? Dezbatere cu Asociația Municipiilor.
- Cum valorificăm resursele mediului de afaceri. Dezbatere pe competitivitate economică și digitalizare.
- Resurse pentru modernizare în regiuni și județe. Dezbatere cu Uniunea Națională a Consiliilor Județene.
- Dezbaterea publică cu Asociația Orașelor din România (AOR)
- Implicarea Societății Civile. Cum folosim experiența ONGurilor în elaborarea PNRR?
- Cum generăm schimbări reale pentru cei mai vulnerabili. Dezbatere privind soluțiile anti-sărăcie în PNRR.
- ”La Țară ca afară”. Cum reducem decalajul rural-urban? Dezbatere cu Asociația Comunelor din România.
- Tranziția verde. Dezbatere pe Mediu și Schimbări Climatice.
- Prioritățile partenerilor de dialog social. Dezbatere cu sindicate și patronate.
- Tranziția către servicii și infrastructură de sănătate moderne. Dezbatere pe reformele necesare în sănătate.
”În discuţia cu preşedintele, cu domnul Orban, cu domnul prim-ministru şi cei doi vicepremieri am convenit ca mâine, în întâlnirea pe care o să o am cu vicepreşedintele Verstager al Comisiei Europene, să mergem pe calendarul de depunere pentru 31 mai pentru PNRR”, a declarat Ghinea, la Parlament, după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, la care au participat și premierul Florin Cîțu și liderii partidelor de coaliție, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.
În egală măsură, Cristian Ghinea a anunțat în cadrul unor declarații pentru CaleaEuropeană.ro că va avea o discuție în această săptămână cu Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, pentru a putea ”pune la punct calendarul cel mai adecvat privind transmiterea oficială a PNRR”.
Asigurări privind respectarea calendarului au venit și din partea premierului Florin Cîțu, care a oferit garanții că PNRR nu a fost refuzat de Comisia Europeană, ci instituția europeana a cerut României să remodeleze unele proiecte în vederea încadrării acestora în exigențele solicitate.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.
