FONDURI EUROPENE
PNRR: Cristian Ghinea transmite PSD că MIPE a organizat deja dezbateri cu miniștri, parlamentari, patronate, sindicate, ONG-uri și specialiști și reamintește calendarul acestora
Published
3 years agoon
By
Teodora IonMinistrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, amintește Partidului Social Democrat (PSD) dezbaterile cu miniștri, parlamentari, patronate, sindicate, ONG-uri și specialiști privind Planul Național de Redresare și Reziliență a avut deja loc.
Partidul Social Democrat a solicitat o dezbatere în Parlamentul României privind Planul Național de Redresare și Reziliență cu miniștri, parlamentari, patronate, sindicate, ONG-uri și specialiști.
”PSD a fost atât de preocupat de dezbaterile pe PNRR încât le-a ratat. Partidul lui Ciolacu cere dezbatere în Parlament pe PNRR cu miniștri, parlamentari, patronate, sindicate, ONG-uri și specialiști. Au făcut și un comunicat frumos de presă. De acord cu propunerea lor, numai că dezbaterile pe PNRR cu miniștri, parlamentari, patronate, sindicate, ong-uri și specialiști au avut deja loc. Unul dintre acești participanți a fost chiar domnul Ciolacu, cu care am discutat față în față în Comisia de Afaceri Europene, pe 22 februarie, când am prezentat în premieră, în Parlament, structura actualizată a Planului Național de Redresare și Reziliență. Sigur a fost atent pentru că a și pus întrebări. Iar la dezbaterile publice organizate de MIPE au participat președinți de consilii județene, primari de municipii, orașe sau comune, inclusiv de la PSD. Poate ei să-l tragă de mână pe domnul Ciolacu”, a explicat Cristian Ghinea într-un mesaj publicat pe Facebook.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a reamintit asptel programul dezbaterilor pentru actualizarea Planului Național de Redresare și Reziliență care au demarat la 28 ianuarie 2021, încheiate la 22 februarie.
- Cum susținem Noua Generație? Politici pentru copii și tineri, educație formală și non-formală, oportunități.
- Cum stimulăm dezvoltarea la firul ierbii. Dezbatere Dezvoltare rurală.
- Cum dezvoltăm inteligent și durabil marile orașe? Dezbatere cu Asociația Municipiilor.
- Cum valorificăm resursele mediului de afaceri. Dezbatere pe competitivitate economică și digitalizare.
- Resurse pentru modernizare în regiuni și județe. Dezbatere cu Uniunea Națională a Consiliilor Județene.
- Dezbaterea publică cu Asociația Orașelor din România (AOR)
- Implicarea Societății Civile. Cum folosim experiența ONGurilor în elaborarea PNRR?
- Cum generăm schimbări reale pentru cei mai vulnerabili. Dezbatere privind soluțiile anti-sărăcie în PNRR.
- ”La Țară ca afară”. Cum reducem decalajul rural-urban? Dezbatere cu Asociația Comunelor din România.
- Tranziția verde. Dezbatere pe Mediu și Schimbări Climatice.
- Prioritățile partenerilor de dialog social. Dezbatere cu sindicate și patronate.
- Tranziția către servicii și infrastructură de sănătate moderne. Dezbatere pe reformele necesare în sănătate.
”În discuţia cu preşedintele, cu domnul Orban, cu domnul prim-ministru şi cei doi vicepremieri am convenit ca mâine, în întâlnirea pe care o să o am cu vicepreşedintele Verstager al Comisiei Europene, să mergem pe calendarul de depunere pentru 31 mai pentru PNRR”, a declarat Ghinea, la Parlament, după o ședință cu președintele Klaus Iohannis, la care au participat și premierul Florin Cîțu și liderii partidelor de coaliție, Ludovic Orban, Dan Barna și Kelemen Hunor.
În egală măsură, Cristian Ghinea a anunțat în cadrul unor declarații pentru CaleaEuropeană.ro că va avea o discuție în această săptămână cu Margrethe Vestager, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, pentru a putea ”pune la punct calendarul cel mai adecvat privind transmiterea oficială a PNRR”.
Asigurări privind respectarea calendarului au venit și din partea premierului Florin Cîțu, care a oferit garanții că PNRR nu a fost refuzat de Comisia Europeană, ci instituția europeana a cerut României să remodeleze unele proiecte în vederea încadrării acestora în exigențele solicitate.
Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), prin care România va putea beneficia de aproape 30 de miliarde de euro din cele 672,5 miliarde de euro ale Mecanismului de redresare și reziliență, este grupat pe 30 de componente care acoperă toți cei 6 piloni ai acestui mecanism, așa cum a fost el adoptat de instituțiile europene: 1. Tranziţie verde; 2. Transformare digitală; 3. Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; 4. Coeziune socială şi teritorială; 5. Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; 6. Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.
Teodora Ion este redactor-șef adjunct și specialistă în domeniul relațiilor internaționale. Aria sa de expertiză include procesul retragerii Marii Britanii din Uniunea Europeană, relațiile comerciale globale și competiția pentru supremație dintre marile puteri ale lumii. Teodora este corespondent în cadrul summit-urilor Consiliului European și al celorlalte reuniuni decizionale de la nivelul UE.
You may like
”Dezvoltarea capacității administrative în domeniul guvernării publice”. Mircea Abrudean speră că acest proiect ”să fie o bază solidă în implementarea reformelor din PNRR, precum și în procesul de aderare la OCDE”
Eurodeputatul Victor Negrescu își prezintă realizările și prioritățile viitoare în PE: Voi continua să lucrez cu profesionalism pentru ca România să fie puternică în UE
Eurodeputatul Corina Crețu: PNRR este o șansă istorică pentru România. Toate proiectele trebuie implementate până în anul 2026
Gabriela Firea: 6 din 10 români sunt interesați de alegerile europarlamentare. Românii au înțeles care sunt beneficiile că suntem membri cu drepturi egale în UE
Ministrul Adrian Câciu, la DISB-CIP Forum: România beneficiază de 7.5 mld. euro fonduri europene pentru digitalizare, până în 2029
Ministrul Adrian Câciu, la Gala AOR: Sunteți cei care ați sprijinit România să aibă un exercițiu financiar de succes în perioada 2014-2020, cu o absorbție de 97%, peste 23 de miliarde de euro
FONDURI EUROPENE
Ministrul Adrian Câciu, la AmCham România CEO Business Forum: România va atrage eficient fondurile alocate pentru perioada de finanțare 2021-2027
Published
2 months agoon
February 27, 2024By
REDACTIAMinistrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a participat, marți, la AmCham Romania CEO Business Forum, un eveniment care a reunit reprezentanți ai politicilor publice cu cei ai industriilor din România.
La eveniment, peste 150 manageri de top au discutat cu premierul Marcel Ciolacu și cu membrii Cabinetului de miniștri despre principalele priorități pentru creșterea economică a României.
Ministrul Câciu a pus accent pe fondurile europene drept catalizator pentru dezvoltarea economico-socială și pentru sustenabilitatea bugetară.
Totodată, acesta a reiterat faptul că România își va maximiza oportunitatea pe care o are și va atrage eficient fondurile alocate pentru perioada de finanțare 2021-2027.
Săptămâna trecută, Adrian Câciu a anunțat că valoarea proiectelor depuse pe noul exercițiu financiar 2021-2027 a depășit suma de 24,6 miliarde euro.
FONDURI EUROPENE
Raport Comisia Europeană: Podul suspendat de la Brăila, al treilea ca mărime din UE, proiect-exemplu privind eficientizarea infrastructurii de transport europene din fondurile de coeziune
Published
3 months agoon
January 16, 2024Comisia Europeană a publicat Raportul său de sinteză din 2023 privind punerea în aplicare a fondurilor structurale și de investiții europene (fondurile ESI), prezentând unele dintre realizările generale ale fondurilor ESI la sfârșitul anului 2022. Aceste fonduri sunt principalele instrumente financiare ale politicii de coeziune, sprijinind investițiile în dezvoltarea regională din perioada de programare 2014-2020.
Raportul prezintă gama largă de sprijin disponibil prin intermediul diferitelor programe pentru perioada 2014-2020, precum și impactul direct și pozitiv al acestora asupra regiunilor, întreprinderilor și, în primul rând, asupra persoanelor, care se află în centrul fondurilor ESI. Aceasta arată, de asemenea, flexibilitatea și adaptabilitatea cadrului, pentru a oferi soluții la efectele pandemiei de COVID-19, ale războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei și ale crizei energetice care a urmat.
Deși s-a axat pe convergența și competitivitatea pe termen lung, solidaritatea s-a aflat întotdeauna în centrul fondurilor ESI. Acestea au ajutat statele membre să se ocupe de refugiați și să depășească efectele dezastrelor climatice naturale fără precedent, atenuând în cele din urmă presiunea asupra bugetelor naționale.
Raportul prezintă realizările fondurilor ESI până la sfârșitul anului 2022, arătând că Comisia:
- au sprijinit peste 5 milioane de întreprinderi;
- a ajutat 64.5 milioane de persoane să își găsească un loc de muncă, să promoveze incluziunea socială și competențele prin formare;
- îmbunătățirea serviciilor de sănătate pentru peste 63 milioane de persoane;
- creșterea capacității de producție de energie din surse regenerabile de energie cu peste 6 000 MW (echivalentul a aproximativ 2 400 de turbine eoliene);
- a îmbunătățit performanța energetică a peste 550 000 de gospodării;
- a protejat 17 milioane de persoane
- a sprijinit peste 2.8 milioane de proiecte în sectorul agricol și în zonele rurale;
- a menținut peste 48 000 de locuri de muncă și a creat peste 6 500 de noi locuri de muncă în sectorul pescuitului și acvaculturii.
Fondurile ESI au fost vectori stabili ai investițiilor în UE. Prin dimensiunea lor pe termen lung și prin orientarea lor tematică, acestea au canalizat resursele către consolidarea coeziunii teritoriale, economice și sociale a regiunilor UE. Acestea au continuat să ajute regiunile și întreprinderile să depășească provocările tranziției verzi și digitale, ajutând în același timp lucrătorii să se perfecționeze și încurajând cooperarea teritorială a UE. Acestea și-au menținut cursul în contextul unor crize fără precedent, de la pandemia de COVID-19 și dezastrele climatice naturale.
De exemplu, în cazul României, unul dintre cele mai mari proiecte finanțate prin politica de coeziune, podul suspendat de la Brăila, a fost inaugurat în acest an. Acesta leagă porturile de la Marea Neagră și delta Dunării de restul țării și de rețeaua transeuropeană de transport. Fondurile politicii de coeziune au contribuit la acest proiect cu 363 milioane de euro. Podul cu patru benzi are o lungime de doi kilometri și se află la 38 de metri deasupra fluviului. Este cel mai mare din România, cel mai mare pod peste Dunăre și al treilea pod suspendat ca mărime din UE. Se preconizează că va reduce timpul de călătorie cu aproximativ 50 de minute și că va fi folosit de aproximativ 11 400 de vehicule pe zi.
De asemenea, cu finanțare din partea FSE, proiectul “Servicii comunitare integrate” din România oferă servicii de sprijin pentru peste 100 de comunități marginalizate. Românii vulnerabili au găsit sprijinul de care au nevoie pentru a se descurca într-un mediu dificil, oferindu-le șansa de a primi educație și servicii medicale esențiale și de a evita izolarea și excluziunea socială. Scopul proiectului a fost acela de a remedia nivelul scăzut de educație și accesul limitat la servicii sociale și medicale prin oferirea de consiliere școlară, orientare profesională, asistență medicală comunitară și servicii sociale. În prezent, activitățile sunt extinse cu sprijinul FSE+ pentru a sprijini alte 2 000 de comunități în cadrul programului românesc de incluziune socială și demnitate.
FONDURI EUROPENE
AFIR anunță epuizarea fondurilor europene pentru modernizarea infrastructurii agricole
Published
4 months agoon
January 9, 2024Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale anunță marți, 9 ianuarie epuizarea fondurilor disponibile pentru intervenția DR-27 Crearea/ modernizarea infrastructurii de acces agricolă și DR-28 Crearea/ modernizarea infrastructurii rutiere de bază din spațiul rural din cadrul Planului Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).
Astfel, în perioada 2 noiembrie – 5 ianuarie 2024, AFIR a primit on-line 189 de cereri de finanțare depuse de autoritățile locale pentru infrastructura agricolă (DR-27). Valoarea solicitărilor de finanțare este de 185,21 milioane de euro, fiind astfel depășită alocarea de 100 milioane de euro.
În ceea ce privește infrastructura rutieră de bază (DR-28), solicitanții au transmis 455 de cereri de finanțare, în valoare de 447 de milioane de euro. Alocarea financiară pentru această intervenție a fost de 200,9 milioane de euro.
Fondurile acordate pentru construcția, extinderea, modernizarea drumurilor agricole către ferme prin intervenția DR-27, cât și pentru construcția, extinderea, modernizarea rețelelor de drumuri de interes local prin intervenția DR-28 sunt 100% nerambursabile, iar valoarea maximă acordată pentru un proiect poate ajunge la 1.000.000 €.
Beneficiarii eligibili pentru acest tip de finanțare sunt Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) pentru DR-27 iar pentru DR-28 beneficiarii sunt Comunele.
Concrete & Design Solutions
Parlamentul European a aprobat Actul privind industria cu zero emisii nete menit să consolideze poziția de lider a UE privind tehnologiile curate cu ajutorul pieței unice
Parlamentul European a votat rapoartele lui Siegfried Mureșan privind alocarea a 4,8 miliarde de euro pentru Ucraina și creșterea bugetului Parchetului European
SUA, după ce Rusia a respins o rezoluție ONU care previne o cursă a înarmării nucleare în spațiu: ”De ce, dacă respectați regulile, nu ați susține o rezoluție care le reafirmă?”
Marcel Ciolacu și comisarul european pentru Parteneriate Internaționale, discuție despre proiectele de conectivitate ale României la Marea Neagră în cadrul strategiei Global Gateway
Premierul spaniol Pedro Sanchez își suspendă atribuțiile publice până pe 29 aprilie, când va anunța dacă renunță la fotoliul de premier
MApN: NATO a desfășurat un exercițiu de dislocare rapidă a trupelor și mijloacelor militare pe ruta Italia – Slovenia – Ungaria – România
”Este imperativ să lucrăm împreună pentru a crea un ecosistem de securitate cibernetică robust și eficient” în contextul proliferării amenințărilor, subliniază directorul general al ICI București
Prezent la Ankara în prima vizită a unui președinte german din ultimii 10 ani, Frank-Walter Steinmeier face apel la revitalizarea relațiilor dintre cele două țări, evocând ”vremurile dificile”
România și Coreea de Sud au stabilit bazele de cooperare în domeniul energiei nucleare. Sebastian Burduja: Vom construi prima instalație de detritiere din Europa și a treia din lume
Blinken îndeamnă ca SUA și China să-și gestioneze diferendele „în mod responsabil”: „Avem o obligație față de lume”
V. Ponta: Discuţiile din Parlament privind bugetul încep la 14 ianuarie
Mapamond: Care vor fi principalele evenimente ale anului 2013
Angela Merkel: “Mediul economic va fi mai dificil în 2013”
Barometru: Cluj-Napoca înregistrează cea mai ridicată calitate a vieții din România, alături de Oradea și Alba Iulia
Ambasadorul SUA Adrian Zuckerman: România va deveni cel mai mare producător și exportator de energie din Europa
Huffington Post: România a fost condusă din 1989 de “o clică incompetentă de escroci foşti comunişti”
9 mai, o triplă sărbătoare pentru români: Ziua Europei, a Independenţei României şi sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial
Premierul Italiei, Mario Monti, a demisionat
Președintele Klaus Iohannis a promulgat legea care interzice pentru 10 ani exportul de buștean în spațiul extracomunitar
Acord fără precedent în istoria UE: După un maraton de negocieri, Angela Merkel, Mark Rutte, Klaus Iohannis și ceilalți lideri au aprobat planul și bugetul de 1,82 trilioane de euro pentru relansarea Europei
Joe Biden a promulgat ajutorul de 61 de miliarde de dolari pentru Ucraina, iar primele livrări de muniții se reiau imediat: “Nu ne înclinăm în fața lui Putin. Iată ce înseamnă să fii o superputere mondială”
20 de ani de la “cel mai mare val de extindere a UE”, marcați în Parlamentul European cu gândul la aderarea Ucrainei și R. Moldova: O victorie a lui Putin ar schimba harta și cursul istoriei europene
Ministrul Finanțelor, concluzii după participarea la reuniunile de primăvară ale BM şi FMI: România va avea parte de sprijin pentru consolidarea fiscală și creșterea investițiilor în infrastructură
Premierul Marcel Ciolacu anunță că ”proiectul de lege privind adoptarea salariului minim european în România” este în lucru la Ministerul Muncii: Păstrarea forţei de muncă în ţară, o prioritate
Klaus Iohannis și Yoon Suk Yeol au adoptat, la Seul, Declarația pentru consolidarea Parteneriatului Strategic România – Coreea de Sud, cu accent pe apărare, energie și investiții
Șeful diplomației UE face apel la statele membre să furnizeze și interceptoare Ucrainei pe lângă muniția esențială pe câmpul de luptă
În ultimii 30 de ani, România a beneficiat de investiții de peste un miliard de euro din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, subliniază directorul BERD pentru țara noastră
Directorul general ICI București, în cadrul Digital Innovation Summit: Lumea se schimbă şi va trebui să ne adaptăm. Foarte multe informații nu le mai putem opera decât dacă suntem digitalizați
Ne dorim să dezvoltăm Portul Constanța în perspectiva procesului de redresare și reconstrucție a Ucrainei, subliniază Marcel Ciolacu în Qatar: Avem nevoie de expertiza și experiența companiilor qatareze
Ministrul Adrian Câciu își dorește ca Europa anului 2030 să ”fie un furnizor mondial de tehnologie, un producător de semiconductori şi un producător de software”, fiind convins că România va fi cu totul alta
Trending
- CONSILIUL EUROPEAN1 week ago
Raport revoluționar privind viitorul pieței unice: Enrico Letta le propune liderilor UE să integreze telecomunicațiile, energia și finanțele și propune cea de-a 5-a libertate a pieței unice, consacrată inovării
- ROMÂNIA1 week ago
Ministrul Apărării a discutat cu ambasadoarea SUA despre planurile de modernizare a Bazei 57 Aeriene Mihail Kogălniceanu
- ROMÂNIA1 week ago
Președintele AOR, Adrian Teban: De-a lungul celor trei decenii de activitate, AOR a devenit un pilon fundamental în dezvoltarea și promovarea intereselor orașelor mici și mijlocii din România
- ROMÂNIA DIGITALĂ1 week ago
Digital Innovation Summit/Nicolae Ciucă: Văd următorii 10 ani ca pe un deceniu al siguranței, în care investiția în inovație și tehnologie trebuie să fie parte a noului proiect de țară
- ROMÂNIA1 week ago
Cătălin Predoiu, după vizita omologului de la Berlin: Ministrul de interne al Germaniei va discuta cu omologul austriac despre intrarea României în Schengen și cu granițele terestre