Ministrul polonez al Mediului, Anna Moskwa, a anunțat că țara sa ar putea construi un al doilea terminal plutitor de stocare și regazificare (FSRU), în proximitatea unei instalații similare care este planificată în prezent, anunțul venind pe fondul deschiderii exprimate de Cehia și Slovacia de a achiziționa mai multe gaze naturale lichefiate, potrivit Reuters, citat de Agerpres.
Praga și Bratislava sunt în căutarea de alternative la livrările de gaze rusești, firma de stat SPP, operatorul de gazoducte din Slovacia, semnând săptămâna trecută mai multe acorduri pentru cumpărarea de gaze naturale din Norvegia, dar și gaze naturale lichefiate.
”Sunt avute în vedere mai multe opţiuni. Am putea deschide un nou terminal plutitor de gaze lichefiate şi să închiriem un alt vas dar asta ar fi responsabilitatea partenerilor noştri”, a declarat Anna Moskwa pentru portalul de ştiri Biznesalert.
Varșovia urmărește ca în anul 2026 să inaugureze un prim terminal plutitor de stocare și regazificare pe coasta Mării Baltice, în apropiere de oraşul Gdansk.
Citiți și:
A fost inaugurat Interconectorul de gaze dintre Polonia și Lituania. Cu o capacitate de transport de gaze de circa 2 mld. mc/an, proiectul consolidează independența energetică a regiunii
“Un nou răsărit” pentru independența energetică a UE: Grecia a demarat construcția terminalului de gaz natural lichefiat, o “investiție geopolitică” pentru a pune capăt dependenței de Rusia
Oficialul polonez a anunțat intenția de a include acest prim terminal în strategia europeană RePowerEU, care urmărește să pună capăt dependenței energetice de Rusia.
Conform explicațiilor ministrului Mediului, terminalul ar putea avea o capacitate de regazificare cuprinsă între 6 şi 12 miliarde metri cubi pe an, în funcţie de cererile venite de la statele vecine.
Recent, Comisia Europeană a prezentat un plan cuprinzător pentru reducerea rapidă a dependenței de combustibilii fosili din Rusia și pentru accelerarea tranziției către energie curată care necesită investiții suplimentare de 210 miliarde de euro până în 2027. Tema independenței energetice va fi abordată de șefii de stat sau de guvern în cadrul întrevederii ce începe astăzi la Bruxelles.
Până atunci însă, statele membre ar trebui să constituite stocuri de cel puțin 80% din capacitatea de înmagazinare subterană a gazelor pe teritoriul lor înainte de începutul iernii 2022/2023 și de 90% înainte de începutul următoarelor perioade de iarnă.
Uniunea va încerca să constituie, în mod colectiv, stocuri de 85% din capacitatea de înmagazinare subterană a gazelor în 2022. Obligația de constituire de stocuri va fi limitată la un volum de 35% din consumul anual de gaze înregistrat de statele membre în ultimii cinci ani, pentru a se evita un impact disproporționat asupra anumitor state membre cu o capacitate de înmagazinare semnificativă.
Măsurile asupra cărora au ajuns la un acord cele două instituții cu rol de colegiutor, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene, după propunerea lansată de Comisia Europeană la 23 martie, au caracter preventiv, dacă luăm în calcul faptul că Gazprom a anunțat la finalul lunii aprilie că a oprit complet livrările de gaze naturale către Bulgaria și Polonia, ca formă de sancționare a celor două state ce au refuzat să plătească în ruble livrarea combustibilului, pretenție enunțată de Vladimir Putin încă din luna martie.
Cât privește aprovizionarea celor două țări cu gaze naturale, Comisia Europeană a explicat că acestea vor primi sprijin din partea vecinilor săi din Uniunea Europeană, Grecia oferindu-se deja, în urma unei discuții telefonice dintre premierul elen și omologul bulgar, să ajute Sofia în acest sens.
Între timp, Guvernul Poloniei a reziliat un acord cu Rusia ce face obiectul aprovizionării cu gaze naturale, încheiat în 1993, fiind conștient că ”Gazprom nu este un partener de încredere”.
