Connect with us

NATO

Polonia își sporește cheltuielile militare: Președintele Andrzej Duda a promulgat legea creșterii bugetului apărării la 2.5% din PIB până în anul 2030

Published

on

Președintele polonez, Andrzej Duda, a promulgat luni legea prin care bugetul apărării Poloniei va crește progresiv de la 2% din PIB, cât este în prezent, până la 2,5% din PIB în anul 2030, informează agenția EFE, citată de Agerpres.

Conform previziunilor noastre, în zece ani armata noastră va fi pregătită să facă față singură oricărui inamic“, a susținut duminică ministrul polonez al apărării, Antoni Macierewicz, conform sursei citate.

Pe lângă achiziția de armament, planul executivului de la Varșovia prevede și sporirea efectivelor armatei până la 200.000 de membri, dintre care circa 50.000 vor fi voluntari din așa-numitele Unități de Apărare Teritorială. Printre echipamentele militare pe care Polonia intenționează să le achiziționeze în anii următori se numără, baterii sol-aer Patriot, avioane de vânătoare F-16, elicoptere și submarine.

Legea promulgată de președintele polonez survine la câteva zile distanță după ce compania americană Raytheon a anunțat că Polonia va primi compensații industriale și transfer de tehnologii în valoare de 7 miliarde de euro la achiziția de sisteme de apărare Patriot. Conform unui memorandum de înțelegere semnat la începutul lunii iulie, guvernul american a dat undă verde vânzării către Polonia de baterii sol-air Patriot.

Polonia se numără printre puținele state NATO – alături de SUA, Marea Britanie, Grecia, Estonia – România – care alocă minim 2% din PIB pentru Apărare. 

Potrivit raportului anual al secretarului general al NATO, prin cei 2% din PIB alocați apărării, Polonia are un buget militar de 9.3 miliarde de dolari, cel mai mare buget de profil de pe flancul estic al NATO. Efectivele militare ale Poloniei însumează 103.000 de soldați. Totodată, în anul 2016, un procent 25.79% din bugetul Apărării al Poloniei era destinat cheltuielilor pentru echipamente militare.

Polonia a găzduit anul trecut, la Varșovia, cel mai important summit NATO de la finalul Războiului Rece încoace, acolo unde liderii aliați au decis adoptarea unor măsuri de descurajare a potențialelor amenințări de pe flancul estic, incluzând aici și amplasarea unui batalion multinațional aliat pe teritoriul Poloniei.

 

 

.

Robert Lupițu este redactor-șef, specialist în relații internaționale, jurnalist în afaceri europene și NATO. Robert este laureat al concursului ”Reporter și Blogger European” la categoria Editorial și co-autor al volumelor ”România transatlantică” și ”100 de pași pentru o cetățenie europeană activă”. Face parte din Global Shapers Community, o inițiativă World Economic Forum, și este Young Strategic Leader în cadrul inițiativelor The Aspen Institute. Din 2019, Robert este membru al programului #TT27 Leadership Academy organizat de European Political Strategy Center, think tank-ul Comisiei Europene.

NATO

Desfășurare de forțe în spațiul aerian al României începând cu 1 decembrie: SUA trimit elicoptere de luptă la Baza Mihail Kogălniceanu pentru a proteja flancul estic al NATO

Published

on

© MApN/ Facebook

Statele Unite vor trimite elicoptere de luptă de tip Apache și Black Hawk la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu ca parte a operațiunii Atlantic Resolve, lansată în 2014 cu scopul protejării flancului estic al Alianței Nord-Atlantice.

În perioada 1 decembrie – 11 decembrie, elicopterele armatei americane sunt programate să plece din portul Alexandroupolis, Grecia, și să zboare spre Stefanovikio, Grecia, și Mihail Kogălniceanu, România, informează un comunicat publicat US Army in Europe and Africa.

Elicopterele Black Hawk și Apache aparțin Brigăzii 1 Cavalerie Aeriană, Divizia 1 Cavalerie, din Fort Hood, Texas, care sosesc pentru o misiune de nouă luni.

Un anunț inițial în acest sens a fost făcut în luna octombrie, când publicația militară Stripes a notat că Brigada 1 Cavalerie Aeriană va trimite aproximativ 2.000 de soldați pentru a participa la Operațiunea Atlantic Resolve în țări precum Polonia, Lituania, Bulgaria și România. “România va găzdui elemente din cadrul Brigăzii 4 de Asistență pentru Forțele de Securitate a SUA, fiind pentru prima dată când o unitate de acest fel este dislocată pe continentul european”, a anunțat și Ambasada României în SUA, într-o postare pe Facebook.

Această desfășurare de forțe intervine într-un nou moment complicat al relațiilor NATO cu Rusia, după ce Federația Rusă a reluat procesul de comasare a forțelor sale militare la frontiera cu Ucraina. Subiectul va fi abordat, de altfel, marți și miercuri, la Riga, acolo unde miniștrii de externe din NATO se întrunesc în formatul Consiliului Nord-Atlantic. Secretarul general al Alianței, Jens Stoltenberg, a avertizat Rusia că va trebui ”să plătească prețul dacă recurge la forță împotriva Ucrainei”.

Premergător acestei reuniuni de la Riga, SUA și-au reafirmat angajamentul față de securitatea flancului estic al NATO la reuniunea miniștrilor apărării din țările aliate de pe flancul estic, găzduită la București sub formatul B9.

Operaţiunea Atlantic Resolve a fost lansată în aprilie 2014 pe flancul estic al Alianței Nord-Atlantice, ca o modalitate de a demonstra angajamentul NATO în contextul în care regiunea se confrunta cu noi provocări în domeniul securităţii.

Începând cu aprilie 2014, Armata SUA din Europa și Africa a condus eforturile terestre Atlantic Resolve ale Departamentului Apărării, aducând în Europa unități cu baza în SUA timp de nouă luni la rând, arată sursa citată.

Desfășurarea în Europa a unor forțe americane pregătite și credibile pentru luptă, în sprijinul Atlantic Resolve, este o dovadă a angajamentului puternic și neîntrerupt al SUA față de NATO și Europa.

Prin intermediul antrenamentelor bilaterale, comune și multinaționale, Atlantic Resolve consolidează pregătirea, crește interoperabilitatea și consolidează legătura dintre armatele aliate și partenere.

Continue Reading

NATO

UE dorește să-și consolideze cooperarea cu NATO în contextul în care ”amenințările hibride devin din ce în ce mai intense”

Published

on

© European Union/ Source: EC - Audiovisual Service

Uniunea Europeană dorește să-și reînnoiască și să-și actualizeze angajamentul politic față de parteneriatul cu NATO, în contextul amenințărilor hibride care devin din ce în ce mai intense.

Într-o conferință de presă susținută alături de Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO,  și de Gitanas Nausėda, președintele Lituaniei, țară care face parte dintr-o oprire a oficialilor de la Bruxelles înainte de a se îndrepta către Letonia, unde va avea loc reuniunea miniștrilor de externe ai țărilor NATO, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis solidaritatea europeană față de cele două state care se confruntă cu un ”atac hibrid, cinic și periculos” din partea regimului Lukașenko ce ”pune în pericol viața celor nevinovați, ademeniți la granița cu Belarus de promisiuni false.”

”Lukașenko a eșuat în încercarea sa de a submina unitatea și solidaritatea UE. Ne confruntăm cu atacul său hibrid împreună. Dar trebuie, de asemenea, să tragem învățăminte. Pentru a devia atenția de la problemele lor interne, adversarii noștri nu se sfiesc să lanseze atacuri hibride împotriva noastră. Aceste atacuri pot lua forme multiple. Dezinformarea pentru a alimenta tensiuni în cadrul societății – am văzut asta și în timpul pandemiei și în timpul alegerilor noastre. Atacuri cibernetice împotriva persoanelor, instituțiilor și infrastructurilor, punând vieți în pericol direct. Sau, așa cum arată situația actuală, instrumentalizarea ființelor umane în scopuri politice”, a subliniat von der Leyen.

Pentru a răspunde la astfel de evenimente, președinta Comisiei Europene a subliniat importanța cooperării între Uniunea Europeană și NATO pe trei dimensiuni: reziliența, evaluarea situației și combaterea dezinformării.

”În primul rând, în ceea ce privește reziliența. În cadrul Strategiei Uniunii pentru securitate, ne evaluăm capacitățile și resursele pentru a răspunde la amenințările hibride. În această privință, Uniunea Europeană dispune de instrumente solide, care acoperă diferite scenarii. De exemplu, dacă ne uităm la situația din Belarus în acest moment, ne-am mobilizat puterea diplomatică, ajungând atât la partenerii noștri, cât și la țările de origine. Am recurs la sancțiuni împotriva persoanelor și autorităților implicate și ne coordonăm sancțiunile cu Statele Unite, Regatul Unit și Canada. Așadar, dispunem de instrumente eficiente. În al doilea rând, în ceea ce privește evaluarea situației. Pentru a putea lua decizii adecvate și a acționa în timp util și în mod eficient, este esențială o capacitate adecvată de informare și analiză. Acesta este motivul pentru care Uniunea Europeană are nevoie de propriul său centru comun de conștientizare a situației. Un astfel de centru ar ajuta Uniunea Europeană să își reunească expertiza și know-how-ul, de exemplu în combaterea atacurilor hibride. Și al treilea punct al meu este, în cele din urmă, dezinformarea. Acesta este un bun exemplu de cooperare foarte eficientă între Uniunea Europeană și NATO. Personalul nostru este în contact permanent pentru a preveni răspândirea informațiilor false și pentru a bloca intervențiile și interferențele străine. NATO este, de exemplu, conectată la sistemul de alertă rapidă al UE. Și am desfășurat cu succes campanii și acțiuni comune de sensibilizare și de informare, în special pentru a demasca propaganda în vecinătatea noastră”, a detaliat Ursula von der Leyen.

Oficialul european a punctat că este nevoie ca UE și NATO să ducă ”cooperarea la nivelul următor”, având în vedere că ”amenințările hibride devin din ce în ce mai intense”, opinie împărtășită și de secretarul general al Alianței.

”Acesta este motivul pentru care lucrăm, împreună cu secretarul general Jens Stoltenberg, la o nouă declarație comună UE-NATO. Scopul nostru este de a reînnoi și de a actualiza angajamentul nostru politic față de un parteneriat UE-NATO foarte puternic”, a conchis Ursula von der Leyen.

Comisia Europeană a propus recent o serie de măsuri de prevenire și restricționare a activităților operatorilor de transport care sunt implicați în introducerea ilegală de persoane sau în traficul de persoane către UE sau facilitează aceste activități, ca parte a acțiunilor UE împotriva practicilor regimului de la Minsk, fundamentate pe patru axe: sancțiuni, ajutor umanitar, demersuri diplomatice și protejarea frontierelor.

Se va adăuga astfel un nou instrument la setul de instrumente de care dispune UE pentru a sprijini statele membre afectate de astfel de atacuri hibride.

Măsurile luate în cadrul acestui instrument ar trebui să fie însoțite de alte forme de ajutor, în special de asistență umanitară.

Continue Reading

NATO

Jens Stoltenberg promite că ”niciun aliat NATO nu este singur” în fața ofensivei hibride a regimului Lukașenko: Criza migrației afectează atât NATO, cât și UE

Published

on

© NATO

Secretarul general al NATO a atras atenția că actuala criză a migrației de la frontiera estică a Uniunii Europene nu s-a încheiat, în condițiile în care oamenii continuă să încerce să intre ilegal pe teritoriul UE dinspre Belarus, informează DPA, citat de Agerpres.

”Intensitatea (crizei) s-a schimbat un pic, aceasta nu este desigur atât de gravă ca în urmă cu câteva zile. Însă, eu cred că este prea devreme să spunem că ea s-a încheiat”, a declarat Stoltenberg într-un interviu difuzat sâmbătă seara de Televiziunea letonă.

Acesta a discutat cu președintele Gitanas Nausėda și cu prim-ministrul Ingrida Šimonytė despre evoluțiile de la frontiera lituaniană și despre consolidarea militară a Rusiei în apropierea Ucrainei. 

Potrivit unui comunicat al NATO, secretarul general a declarat că ”niciun aliat NATO nu este singur”, chiar dacă regimul Lukașenko exploatează persoanele vulnerabile pentru a exercita presiuni asupra țărilor vecine.

Stoltenberg a spus că toți aliații și-au exprimat solidaritatea cu Lituania și au oferit ajutor practic, inclusiv prin intermediul unei echipe de experți NATO desfășurată recent în Lituania pentru a face schimb de informații, analize și experiență în combaterea amenințărilor hibride.

Acesta a explicat că o cooperare între UE și NATO este esențială pentru a contracara această ofensivă hibridă. ”Această criză afectează atât NATO, cât și Uniunea Europeană. Lituania este membră a ambelor organizații. NATO și UE colaborează într-o serie de probleme de securitate, inclusiv în ceea ce privește contracararea amenințărilor hibride”, a spus Stoltenberg, subliniind că ”astăzi am discutat despre modul în care am putea să ne intensificăm activitatea comună, inclusiv prin intermediul unei noi declarații comune NATO-UE, deoarece suntem mai puternici și mai în siguranță atunci când lucrăm împreună.”

În ceea ce privește consolidarea militară a Rusiei în apropierea Ucrainei, secretarul general  a făcut apel la Rusia să fie transparentă și să reducă tensiunile, precizând că ”NATO este pregătită să apere toți aliații și vom continua să oferim partenerului nostru Ucraina sprijin politic și practic.”

De altfel, acesta a atras Moscovei atenția împotriva ”consecințelor” şi a ”preţului care va trebuit plătit dacă recurge la forţă împotriva Ucrainei” cu ”trupele gata de luptă” transportate la frontierele ţării.

În contextul unei mobilizări masive de trupe rusești la granița Ucrainei și informațiilor furnizate de serviciile americane, care avertizează că există riscul unei invazii, premierul ucrainean Denys Shmyhal a solicitat joi NATO să trimită nave de război în Marea Neagră și să intensifice zborurile de recunoaștere de-a lungul granițelor Rusiei.

De altfel, SUA consideră că regimul Lukașenko, ce servește interesele Moscovei, se folosește de migranții vulnerabili pentru a crea o criză la granița externă a UE menită să distragă atenția de la ”activitățile Rusiei la frontiera cu Ucraina”, care a stârnit îngrijorările inclusiv ale României

Situația din Ucraina se află pe agenda miniștrilor afacerilor externe ai țărilor membre NATO, care se reunesc în perioada 30 noiembrie – 1 decembrie în capitala Letoniei, Riga.

Continue Reading

Facebook

Advertisement
Cristian Bușoi1 hour ago

Cristian Bușoi, președintele Intergrupului de Luptă împotriva Cancerului din PE, pledează pentru oncologie personalizată: Suntem datori să le oferim pacienților o viață lungă și îngrijire de calitate

ENGLISH1 hour ago

MEP Vasile Blaga: The European Social Security Passport, a first step in protecting the rights of Romanian workers in the EU

COMISIA EUROPEANA2 hours ago

Comisia Europeană intensifică sprijinul acordat sectorului cultural prin intermediul unui ghid online privind finanțarea UE

NATO2 hours ago

Desfășurare de forțe în spațiul aerian al României începând cu 1 decembrie: SUA trimit elicoptere de luptă la Baza Mihail Kogălniceanu pentru a proteja flancul estic al NATO

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI3 hours ago

Eurodeputatul Vasile Blaga: Pașaportul European de Securitate Socială, un prim pas în protejarea drepturilor muncitorilor români în UE

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Franța se alătură Spaniei și trimite Comisiei Europene o solicitare pentru deblocarea a 7,4 miliarde de euro din PNRR, pe lângă prefinanțarea de 5,1 miliarde de euro

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană sprijină formarea unei „redacții europene de știri” care va reuni 16 agenții de presă

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Comisia Europeană lansează un instrument digital prin care statele UE își pot monitoriza reziliența socială, economică, ecologică, digitală și geopolitică

Alin Mituța3 hours ago

Eurodeputatul Alin Mituța va solicita, din nou, în Comisia CONT din PE o mai bună reprezentare a românilor în conducerea Serviciului European de Acțiune Externă

COMISIA EUROPEANA3 hours ago

Ursula von der Leyen salută decizia OMS de a începe negocierile pentru un tratat internațional privind pandemiile: Spiritul de acțiune colectivă, singurul răspuns pentru combaterea pandemiilor

U.E.3 hours ago

Charles Michel, la sesiunea specială a Adunării Mondiale a Sănătății pentru un tratat internațional privind pandemiile: Sper că vom face istorie. Abordarea „O singură sănătate” este un „must-have”

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI6 hours ago

Mircea Hava pune la dispoziția oricărei ”comunități care dorește să cunoască și să acceseze fondurile” UE experiența sa de peste 20 de ani ca primar: Banii europeni pot schimba, din temelii, un oraș

ROMÂNIA1 day ago

Varianta Omicron: România trimite un avion Tarom pentru a-și repatria cetățenii blocați în Africa de Sud și se oferă să ajute și alte state UE care nu au reușit acest lucru, în limita capacității aeronavei

ROMÂNIA1 day ago

Premierul Nicolae Ciucă, întâlnire cu ministrul Sănătății: România urmează recomandările ECDC și ale Comisiei Europene. Românii care vin din țări din sudul Africii vor fi carantinați timp de 14 zile

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Victor Negrescu: Digitalizarea reprezintă soluția pentru a eficientiza statul. Trebuie să fructificăm oportunitățile financiare europene pentru investiții în acest domeniu

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

INTERVIU Eurodeputatul Victor Negrescu: Salariul minim european are menirea să crească standardele sociale în Europa, oferind oportunități egale pentru toți europenii care lucrează în orice stat membru

Alin Mituța4 days ago

Eurodeputatul Alin Mituța: România va deveni un stat sigur pentru fete și femei atunci când vom taxa fiecare violență fizică, sexuală sau emoțională

POLITICĂ4 days ago

Guvernul Nicolae Ciucă a fost învestit de Parlament cu o majoritate covârșitoare. Membrii cabinetului PNL-PSD-UDMR vor depune jurământul la Palatul Cotroceni

EUROPARLAMENTARI ROMÂNI4 days ago

Eurodeputatul Gheorghe Falcă îndeamnă companiile farmaceutice care produc vaccinul anti-COVID-19 să deruleze campanii de informare în statele UE pentru a combate dezinformarea

Team2Share

Trending